5,162 matches
-
numărului de practicanți și simpatizanți. Dimensiunea educație fizică - alături de celelalte laturi ale educației (intelectuală, morală, estetică etc.) vine să completeze activitățile de formare- dezvoltare a personalității umane, aflată Într-un proces de „reașezare” În funcție de solicitările tot mai intense ale societății postmoderne. Astăzi, jocul poate Îndeplini diverse funcții În procesul pedagogic: mijloc și metodă eficientă de instruire și educare, procedeu sau formă de organizare a activității etc. Jocul de handbal poate fi perceput ca o Îmbinare armonioasă a deprinderilor motrice de bază
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
lei • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard Shusterman, 304 pag., 245.000 lei • Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Flaviu Călin Rus, 104 pag., 140.000 lei • Memoria autobiografică, Ticu Constantin, 388 pag., 350.000 lei • Pedagogie postmodernă, Emil Stan, 162 pag., 136.000 lei • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert, 228 pag., 109.000 lei • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 280 pag., 142.000 lei • Politica și presa, Gheorghe Schwartz, 304 pag., 120.000 lei • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
factorul decisiv în structurarea sistemelor de referință și a orizonturilor de interpretare a fost cel confesional, și tot el a fost cel care a asigurat prezervarea identității la nivelul socio-organizărilor mai mari sau mai mici"403, în societățile moderne și postmoderne, factorul confesional își pierde din intensitate. Însă, nu același lucru se întâmplă și cu dimensiunea simbolică, în acest sens, procesele de comunicare apelând la elemente simbolice pentru a structura și/sau schimba modelele culturale. Istoria oferă nenumărate exemple în care
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
învățare devenind tot mai mult un produs de cumpărat și vândut, pentru a putea fi împachetat, supus publicității și marketingului. * Din punct de vedere social, globalizarea educației contribuie la fărâmițarea comunităților, fenomen legat de complexele rețele de schimbări asociate societății postmoderne. Educația a fost un contribuabil la beneficiile comunităților fizice, ori educația livrată prin tehnologie subminează experiența fizică a comunității, oferind un substitut mai puțin consistent sub forma comunităților virtuale. Se atrage atenția că, fără discernământ, tehnologia informațională poate să devină
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
predării educației fizice și sportului, Elena Lupu • Muzeul contemporan Programe educaționale, Ionel Toma • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian, Vlad Millea • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Philosophy of communication, Laurențiu Șoitu • Psihomotricitatea Metodologia educării și reeducării psihomotrice, Adriana Albu, Constantin Albu, Ioan Iacob Tiberiu, Leonard Vlad • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent, Livia Durac • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Dr. Delibaș Mihai, Facultatea de Fizică, Universitatea „Al.I.Cuza” Iași Capitolul I Învățare. Învățarea școlară. I.1. Context: percepția noilor schimbări și provocări Psihopedagogia învățării nu caută să inventeze cu orice preț realități pentru a se declara modernă sau postmodernă. Dimpotrivă, studiul problematicii învățării este unul pe cât de tentant, pe atât de dificil. Examinarea învățării a devenit o întreprindere complicată care nu numai că lărgește frontierele cunoașterii, dar, depășind în mod evident zonele psihologicului și pedagogicului, antrenează o mișcare puternică
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
of Marriage and the Family, no 48. Cassidy J., si Shaver, P., 1999, (coordinators), Handbook of attachment, New York: Guilford Press. Chelcea, S. coordonator, 2005 Comunicarea nonverbală: gesturile și postura, Editura Comunicare.ro. Codoban, A., 2001, Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutica, Editura Dacia, Cluj Napoca. Cohen, R., si Siegel, A. W., 1991, (coordonatori), Context and development, Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum Associates. Coman, M., 2003, Mass media, mit și ritual: o perspectivă antropologica, Editura Polirom, Iași. Coman, M., Mass
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
educației, Elisabeta Voiculescu, Florea Voiculescu • Metodica predării Educației fizice și sportului, Elenă Lupu • Paradigmă Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian , Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivista, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școală, familia, comunitatea, Mircea Agabrian LIBRARII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICĂ ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH 1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr.
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
D. Jackson, 1967, Pragmatics of Human Communication. A Study of Interactional Patterns, Pathologies and Paradoxes, p. 51. 77 P. Watzlawick, ..., op. cît., p. 54. 78 P. Watzlawick, ..., op. cît., pp. 66-67 79 A. Codoban, 2001, Semn și interpretare. O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutica, Editura Dacia, Cluj Napoca, p. 18. 80 A. Codoban, op. cît., p. 19 81 A. Nuță, 2004, Abilități de comunicare, Editura SPER, Colecția "Caiete experențiale", București, p. 21. 82 S. Chelcea, în op. cît, p. 32: 1
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
tinere au apreciat în măsură mai mare fertilitatea ilegitimă ca un model alternativ de familie. Situația reflectă realitatea că tot mai multe cupluri preferă coabitarea neoficializată în locul căsătoriei legale, uniunea consensuală fiind de fapt un simbol al dragostei în societatea postmodernă. Acordul total cu faptul că nașterea unui copil în afara căsătoriei este un model alternativ de familie crește odată cu nivelul de instruire. Cei cu nivel de instruire scăzut au apreciat în mai mică măsură o lipsă de responsabilitate prin fertilitatea ilegitimă
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
aveți dreptate. Unul din marile pericole ale anilor ce vin este dezimplicarea cetățenilor. Analiza mea este poate și mai alarmată decât a dumneavoastră, căci acest pericol depășește, după părerea mea, cadrul românesc. O fantomă, aș spune, bântuie Europa. Fantoma populismului "postmodern"79, adică a unui populism resurgent care nu are încredere în politic, nu se mai simte reprezentat de democrația reprezentativă, care îi disprețuiește în bloc pe politicieni și se exprimă, la limită, prin incendierea mașinilor. Spunând aceasta, mă înscriu în
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Cuza” și, totodată, președintele Asociației Elene din orașul nostru. La o consfătuire pe țară a scriitorimii, în 2001, cînd campania împotriva valorilor naționale se deslănțuise din nou, ca și în anii '50, de data asta cu binecunoscutul avînt elitist și postmodern, distinsul meu coleg a afirmat în plen: „Constat de o bucată de vreme că nu vă mai place Eminescu. Dați-ni-l nouă, grecilor. Îl primim cu bucurie”. Mă aflam la fața locului și am notat cuvintele lui cu exactitate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sau absența "gustului" public sau nivelul de cultură al publicului. Revenind la trăsăturile generale ale societății informaționale, se poate spune că ea este echivalentă cu societatea postindustrială sau, cu un alt termen, mai bogat în conotații și accente valorice, societatea postmodernă. Unul dintre primii cercetători ai acestei specii emergente de societate este Daniel Bell, care precizează caracteristicile societății postindustiale, în comparație cu atributele societății industriale 135: trecerea de la o activitate economică axată pe producerea de bunuri materiale la o economie orientată spre servicii
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
Macovei, cel mai aspru și vehement critic al lucrării de față. Fără observațiile sale excelent documentate, obiective și uneori "deranjant" de pertinente, poate că această lucrare cu pretenții de normativitate științifică ar fi devenit o lăudabilă operă a prozei literare postmoderne! Cuvânt înainte Lucrarea de față reprezintă o contribuție originală și semnificativă la cunoașterea teoretică și metodologică a procesului schimbării sociale în general și a proceselor sociale specifice modernității târzii. Abordând această tematică, autorul a procedat sistematic, pornind de la o examinare
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
privi și a analiza lumea. Concluziile lucrării sunt relevante prin reevaluarea ipotezei inițiale sub forma tezei conform căreia "societatea postindustrială parcurge un profund proces de mutații morfogenetice, în care sunt recuperate unele dintre valorile modernității timpurii, prin transcenderea relativismului axiologic postmodern". Această a treia etapă a epocii moderne este, consideră autorul, izomodernă, deoarece neagă axiologia postmodernismului social al secolului 20 și recuperează sub forme elaborate (și identificate pe parcursul cercetării) unele dintre valorile fundamentale ale modernității inițiatoare. Autorul concepe o structură ingenioasă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sociologică: lucrarea nu limitează sfera conceptului de raționalitate la sensul conferit de tradiția pozitivistă, care supune teoria la restricții privind procesul de testabilitate și falsificabilitate (Popper), ci include și dezvoltări mai recente din antropologia culturală, teoriile interpretative și teoriile sociale postmoderne. În felul acesta autorul izbutește să pună în lumină o serie de dimensiuni de mare forță analitică ale raționalității: raționalismul modern contractualist ca sursă și temei ale cunoașterii, raționalismul ca "stil intelectual", raționalismul și "cunoașterea împărtășită" de grup, precum și replica
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
În felul acesta autorul izbutește să pună în lumină o serie de dimensiuni de mare forță analitică ale raționalității: raționalismul modern contractualist ca sursă și temei ale cunoașterii, raționalismul ca "stil intelectual", raționalismul și "cunoașterea împărtășită" de grup, precum și replica postmodernă în domeniile geopoliticii, evoluției limbajelor noilor media, sau a reflecției asupra riscurilor în societatea actuală care "a învățat să învețe" din propriile greșeli. Ansamblul lucrării furnizează o cunoaștere cuprinzătoare, bine documentată, a teoriilor clasice și moderne, universale și românești asupra
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de Iluminism), cea a "maturității" moderne și, ceea ce parcurgem în contemporaneitate, epoca "modernității târzii" sau a "modernității reflexive" (sau "radicalizate"). Aceștia prezintă mai degrabă abordări constructiviste de sorginte sociologică decât viziuni "culturaliste" și se întreabă care vor fi trăsăturile epocii postmoderne. Concepte cum ar fi "industrializare", "epocă postindustrială", "globalizare", "urbanizare", "eră comunicațională", "stat național" etc. sunt centrale în cadrul unor astfel de abordări. În acest context, pentru unii analiști contemporaneitatea noastră reprezintă o etapă a modernității caracterizată prin reflexivitate. Unul dintre autorii
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
accent pe aspectele culturale și epistemologice ale dezvoltării sociale și scot în evidență mai ales valențele filosofice ale schimbărilor sociale din secolul trecut. Relevantă, printre multe alte abordări existente în acest sens, este concepția lui Jean-François Lyotard. Potrivit acestui autor, "postmodernă" este "neîncrederea în metapovestiri" (Lyotard, 1979/1993, p. 15) care, prin delegitimarea cunoașterii în societatea și cultura contemporane, conduce la următorul rezultat: "marea povestire și-a pierdut credibilitatea, oricare ar fi modul de unificare ce-i este destinat: povestire speculativă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
68). Acest fenomen este legat în primul rand, de avântul tehnicilor și tehnologiilor după al doilea război mondial, dar este determinat și de avântul capitalismului liberal prin care a fost eliminată posibila impunere a alternativei comuniste în Occidentul individualist. Viziunea postmodernă are aici caracteristicile renunțării la ideea de "fir narativ" atotcuprinzător în care trecutul este bine definit și viitorul este predictibil. "Teza postmodernistă vizează [...] schimbările dramatice ale structurilor societății moderne târzii, deja consacrate, schimbări ce se distanțează în mod esențial de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
uneori cinică [...], în orice caz, lucidă. De altfel, această determinantă tinde să devină atitudinea caracteristică postmodernului, fie în varianta lui socio-economică, prin postmodernitate, fie prin "parazitarea" culturalului, ca postmodernism" (Stănciugelu, 2002, p. 26). Se conturează astfel întrebarea privind natura "epocii postmoderne", care ar urma să succeadă "triadei" modernității sau care, dimpotrivă, ar reprezenta a doua sau a treia dintre aceste etape. Sau nu cumva asistăm doar la "modernizarea modernității"? Să amintim și faptul că, sub o formă sau alta, interogația asupra
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
față de tipurile și stereotipurile sociale ale modernității? În opinia mea, variantele de înțelegere și interpretare cele mai apropiate de realitate sunt acelea care susțin că prezentul nostru este parte constitutivă și constructivă a modernității, departe de a marca o epocă postmodernă. (Astfel de opinii sunt, firește, printre altele, cele amintite mai sus, susținute de Anthony Giddens sau Lazăr Vlăsceanu.) Chiar dacă există discontinuități ale modernității, acestea nu par să revele o ruptură fundamentală cum a fost cea dintre "tradiție" și "modernitate". Desigur
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
actuală se află într-o profundă căutare de cale identitară prin care ne cercetăm scopurile definitorii și traseele de dezvoltare sau de tranziție. Demersurile istoriciste au toate șansele de înflorire în acest mediu cognitiv. Am putea chiar considera că epoca postmodernă a încetat să existe, deoarece nu a existat vreodată, decât ca unitate de timp sociocultural tranzitoriu. Mai benefică ar fi însă o abordare prin care "construcția organică a societății" să fie analizată din perspectiva constatărilor asupra fenomenelor incontrolabile care ne
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
chiar, unele dintre valorile spirituale fundamentale ale modernismului clasic, astfel încât, la fel ca într-un triunghi "isoscel", laturile dezvoltării sociale se închid astăzi prin reevaluarea tranzitorie și reflexivă a proceselor pe care le parcurgem. Mai exact, nu cred că epoca "postmodernă" este o iluzie. Cred, mai degrabă, că aceasta a existat (și sub unele forme manifeste sau absconse continuă să existe), însă această eră a relativizării valorilor instituite de modernitatea inițiatoare nu reprezintă decât un element de tranziție istorică spre izomodernitatea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
adesea recuperează setul axiologic fundamental al modernității timpurii, depășind vortexul postmodernității secolului al XX-lea. Cititorul se va întreba de ce consider că secolul trecut este unul al postmodernității, definibile prin relativizarea valorilor clasice. Într-adevăr, secolul al XX-lea este "postmodern" în sensul definiției clasice a postmodernismului, deoarece acesta a fost marcat de o relativizare a valorilor specifice clasicismului european, iar postmodernismul, definit în orice chip, are trăsătura fundamentală conceptuală a continuității în modernitate. Secolul postmodern nu este și exomodern. Fără
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]