3,904 matches
-
Scaun arhiepiscopi și episcopi îi primeau pe suveranii și pe prinții de Savoia în pragul catedralelor; dar la Roma, Capela Paulină, la Quirinal, rămînea închisă pentru slujbe și nu se înălțau rugi pentru regele Umberto în bisericile din capitală. O prăpastie adîncă despărțea societatea "neagră" de cea care păstra culorile monarhiei de Savoia. Unele palate țineau închis unul din canaturile portalului de la intrare, în semn de doliu permanent; și în timp ce capii de familie ocupau la Vatican înalte funcții care nu mai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Bosniei-Herțegovina putea să pară un succes austriac, cel puțin pe teren diplomatic, întrucît aceste provincii, guvernate și administrate de 30 de ani, făceau deja parte din monarhie, de facto. În fond, acest fapt constituia cotitura cea mai periculoasă în direcția prăpastiei, aducînd Rusia, condusă de Isvolski, încrîncenat de faptul că a fost păcălit și că a pierdut obrazul, pe făgașul obișnuit din care Aehrenthal ar fi vrut să o scoată, în timp ce organele de presă panslaviste, dezlănțuite, se străduiau să sape o
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
abrupte, artileria înainta cu o roată în pămînt, iar cu cealaltă în gol, pe umerii tunarilor, încet ca un melc, cu riscul ca o singură mitralieră dușmană, bine plasată, pe o creastă, să prăvălească oameni, cai și tunuri în adîncul prăpastiei. Situație înfricoșătoare pe care comandantul primei armate, aflat în raporturi proaste, așa cum se cuvine, cu șeful Statului Major general, a semnalat-o printr-o depeșă rămasă istorică în analele armatei române: "M-am înfundat din lipsă drumuri. Binevoiți a dispune
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
să ne dea prilejul de a vizita Bulgaria, pe singura cale ferată din păcate orașul Tîrnovo fiind desemnat ca loc pentru ceremonii. Situată pe malurile Iantrei, dar mai sus de rîu, această veche cetate era construită în trepte deasupra unei prăpăstii. Casele, turcești, își aliniau fațadele de lemn și piatră de-a lungul străzilor în formă de spirală, ca niște piste de tobogan, în timp ce curtea din spate se termina deasupra prăpastiei la înălțimi amețitoare, susținută de niște proptele putrede. Această îngrămădire
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
rîu, această veche cetate era construită în trepte deasupra unei prăpăstii. Casele, turcești, își aliniau fațadele de lemn și piatră de-a lungul străzilor în formă de spirală, ca niște piste de tobogan, în timp ce curtea din spate se termina deasupra prăpastiei la înălțimi amețitoare, susținută de niște proptele putrede. Această îngrămădire de locuințe nesigure, ca o aglomerație tibetană, la puțin timp după sărbătorile oficiale urma să se rostogolească în Iantra, dispărînd trei sferturi din Tîrnovo. În programul festivităților figura o desfășurare
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
membru loial al Micii Antante, ea trebuia să se opună jocului italian, dar această împotrivire mergea împotriva alianței din 1926 încheiate cu Italia. Cerc vicios și poziții contradictorii pe un teren alunecos unde, la dreapta și la stînga, se afla prăpastia relei credințe și a trădării finale. În ceea ce mă privește, nu am nici o îndoială, în lumina evenimentelor care au urmat, că Mussolini, sigur de promisiunile verbale ale lui Averescu și deja nemulțumit de întîrzierea noastră, mai sconta încă din partea României
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de finanțe care obținuse interimatul la Interne și tindea să le întindă și la celelalte ministere spre a le impune vederile sale și legea sa. Duelul său cu Primul-ministru urma să coste viața cabinetului Iorga, impunîndu-i pînă la căderea în prăpastie un mers zbuciumat și periculos, frustrînd astfel țara de rezultatele bune pe care le-ar fi putut produce această sumă de competențe și de oameni binevoitori. Argetoianu, care dusese pînă la diplomă studiile sale de medicină la Paris unde, tovarăș
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Europă aflată în refacere. De aceea, perspectiva venirii la putere a lui Hitler îi apărea ca o dezonoare și un dezastru. Se știe cu cît curaj Hasselt a luptat pentru idealul său, cu cîtă claritate a văzut goana nesăbuită spre prăpastie și cum a plătit cu viața eforturile de a salva Germania în pofida și împotriva lui Hitler. Curtea Italiei se estompa tot mai mult în fața fascismului dezlănțuit. Singura figură a Casei de Savoia care apărea în prim plan, cu o activitate
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
unei metamorfoze. Cu toate acestea, transformarea Zeului Zăpezii este anunțată la modul ipotetic, în timp ce preschimbarea lui Narcis este deja realizată: "Narcis, îți pierzi trupul,/ Dus și contopit de reflectarea milenară/ A dispariției tale, trupul tău lovit de moarte/ Coboară spre prăpastia topazelor cu epavele/ Galbene ale iubirii, trupul tău alb,/ Scufundat/ Urmează panta torentului puternic mineral/ Al nestematelor negre cu parfumuri acre,/ Trupul tău/ Până la grilele mate ale nopții/ La marginea cărora/ Scânteiază/ Toată argintăria roșie/ A zorilor cu vinele sfărâmate
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
și construcții-viziuni ipotetice ce presupun situații viitoare pare a fi supus aici unui proces de absorbție în atomul lipsei de vedere a orbului. Așadar, spectrul trecutului consumat, spectrul prezentului activ-perceput și cel al viitorului anticipat alunecă și se neantizează în prăpastia lipsei vederii la care este damnat cel orb. Aceste spectre dispar și eu nu le mai văd, nu mai îmi zăresc viața cum a fost, este sau ar mai putea fi. Pentru o supraclipă, viața mea devine o viditate, iar
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
unei vieți fără de stigmatele lucidității. Călătorul labirintic devine revoltatul însetat de sacrilegiu ce alunecă în angoasă fiind, la final, sufundat în marasma demenței, una dintre cele două vârtejuri de infern sufletesc deschise aici. Celălat vârtej, cealaltă vâltoare ce-și cască prăpastia nefastă în marginea de jos a angoasei, la capătul de străfund turbulent al acesteia este suicidul. În experiența afectivă care domină inițial pe călătorul labirintic, spectrul morții acestuia îl apelează dintr-un viitor ireversibil, iar survenirea premonițiilor funebre îi incendiază
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
staționarea în revoltă urmată de angoasarea împrejmuitor-acaparantă, este cel mai pragmatic nihilist. Auto-suprimarea nu implică surparea pământului existențial ultim ce încă îți găzduia apăsarea corporalității schimonosite de un psihic prăbușit din echilibrul sinelui, ci pasul lângă acest pământ, pasul în prăpastia neantizatoare. Un astfel de gest somatic, ce cuprinde decizia distructivă asupra trupului vine numai în urma unui proces interior de topire a imaginii lumii. Inițial, sinucigașul căzut întru angoasare nu mai este atent la ideea reprezentației lumii, nu îl mai interesează
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
unui întreg, ce lezează firescul unui mozaic deplin, închis. Ceva este ascuns adică retras, furișat înapoia sa lăsând în urmă un gol, un loc vacant, un vid asemeni unei decupări într-un tablou bine proporționat. Acest culoar deschis, precum o prăpastie în orânduiala întregului, exercită asupra noastră o atracție, un magnetism ce ne cheamă acordându-ne investitura unei misiuni de restabilire a tapetului normalității, a echilibrului armonic. Ascunderea echivalează nu doar cu retragerea, dar și cu o acoperirea. A fi ascuns
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a unui trecut întru pace ce se îngroapă în uitare deplină. Mă contopesc, astfel, cu vidul întunecat în care s-a preschimbat mundanul sub damnarea apocaliptică și îmi pierd, alături de ceilalți semeni atinși de ireversibila malformare, verticalitatea. Mă prăbușesc în prăpastia ce am devenit și sunt așezat orizontal precum utopica linia a orizontului denumit fățarnic victorie. Așa, poziționat întru orizontalitate, mă despart de om și devin instinctual precum ființa animalică, apoi insensibil precum prezența plantei și, în final, insipid-deșertic precum o
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
că are loc o izbucnire, o irumpere-șoc în sufletul acelui personaj. Ceva l-a obstrucționat brutal, l-a între-rupt din mersul său firesc, i-a generat o sincopă la nivelul conștiinței, o pauză insulară. Vai! adică a pășit într-o prăpastie nesesizată, a alunecat în golul unei schimbări violente și neexplicate. Desigur, poate se putea prevedea o astfel de paranteză existențială, dar nu se poate anticipa intensitatea, dimensiunea copleșitoare a acestei insule, brusc răsărite în mijlocul oceanului vieții. Intensitatea aceasta este cea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
aseamănă întru totul cu urâciunea pustiitorului, este același deșert răsfirat peste zodia omului pierzător al Paradisului. Privesc la cei din dreapta cosmică și văd doar suferință și compasiune. Privesc la cei din stânga, camarazii sorții mele, și văd doar suferință și ură. Prăpastia dintre cele două faleze supra-ontice se deschide indefinit de larg și, precum într-un seism total, una coboară spre o veșnicie incendiată, cealaltă urcă către mirajuri de liniște în care o ne-închipuită frumusețe înflorește și bucură deplin. Astfel, începe
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Pe măsură ce mărturisirea te iubesc nu ajunge încă la ținta propusă, mi se conturează, din ce în ce mai elocvent, un crepuscul al depărtărilor dintre sufletul meu și cel al persoanei iubite. Astfel, în inteioritatea mea, răsare credința că în spatele apropierii corporale conștientizate își cască prăpastia acest terifiant crepuscul, precum un hău de abis și vârtej, crepuscul pe care îl preconizam inițial ca fiind o distanța firească și ușor abordabilă între două suflete ce se întâlnesc pe aleile sorții. Intervalul ce desparte așadar sufletele noastre este
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
năucia, prostia, tâmpirea. Altele trezesc ideea teroristă a invaziilor (gloată, grămadă, ceată, norod, pîlc), evocând calamitățile (potop, pojar, vifor, prăpăd, răzmeriță, răscoală, răzvrătire, pribegire) cu sonuri înspăimîntătoare (răcnire, hohotire, plescăire), sau trezind groaza infernală și escatologică (primejdie, taină, clătire, nălucire, prăpastie, beznă, iad). Cu puținele ungurisme apar notele unui grup imigrat făcând caz de neamul și gingășia lui, ale căruia toate sunt uriașe, uluitoare. Turcii aduc pezevenglâcurile, caraghioslâcurile și pehlivăniile. Grecii, sofistica și sensibilitatea excesivă, apelpisirea. Din gravele latinisme, din groteștile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe sofa. Versurile în acrostih ne dezvăluie un răboj de femei: Casandra, Anica, Elena, Lucsandra, Marioara. Conachi petrarchizează prin "la petite poésie" a secolului XVIII, cultivând un întreg jansenism amoros, mergând de la faza "dulcelui stil" până la poza melancolică: Înnoptez printre prăpăstii, printre râpi, printre ponoară Că doar oi uita degrabă dorul care mă omoară... Cum poetul nostru e un Petrarca ras în cap, cu chip de faun oriental, cu ișlic, antereu și iminei, ducând omagiul până la târârea în pulbere și la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nemișcător... De când am văzut cu ochii o muritoare a ta... îndoiala, confuzia între "prieteșug" și amor, marea solemnitate erotică. La Slănic, în decor alpestru, cu Munți înalți până la nouri, pâraie prin stânci vărsate, Codri de copaci sălbateci printre petre răsturnate, Prăpăstii peste prăpăstii, adâncimi întunecoase... boierul cu ișlic cade la picioarele Zulniei cu inima săgetată "ca de-o armă arzătoare" și se încleștează cu mâinile de picioarele ei. Ca și străvechea Laură, Zulnia, "ibovnica slăvită", avea un soț. Îngrozită, "în sudori
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
am văzut cu ochii o muritoare a ta... îndoiala, confuzia între "prieteșug" și amor, marea solemnitate erotică. La Slănic, în decor alpestru, cu Munți înalți până la nouri, pâraie prin stânci vărsate, Codri de copaci sălbateci printre petre răsturnate, Prăpăstii peste prăpăstii, adâncimi întunecoase... boierul cu ișlic cade la picioarele Zulniei cu inima săgetată "ca de-o armă arzătoare" și se încleștează cu mâinile de picioarele ei. Ca și străvechea Laură, Zulnia, "ibovnica slăvită", avea un soț. Îngrozită, "în sudori, lacrimi scăldată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ce noaptea se deștept; S-ascult tempeste negre departe-ntărîtate, Și prăvălind copacii, torente-nfuriate, Și văile să urle de un potop ce-aștept. Și trăsnete în cremeni izbind neîncetat Să umple tot eterul de aburi de pucioasă, Să surpe în prăpăstii o stâncă scorburoasă, Să zbiere pe ea ursul de groază spăimântat. Poetul dezvăluie o artă decorativă de sursă hugoliană în tablouri amănunțite, sclipitor arheologice, vrednice de un Th. Gautier și pe care un parnasian le-ar fi aprobat din toată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de izvor biblic: Întunecă-te, soare, ș-aurita ta lumină Păstreaz-o pentru fiii din timpii viitori, Acoperă-ți, o, lună, a ta rază senină, Să nu o vadă munții ș-a lor locuitori! Puțina moștenită rămîie-le povață, L-a iadului prăpăstii pogoare-se de vii; O moarte necurmată să pască-a lor viață, Cutremur, spaimă, groază, ajungă așea fii! Restul producției poetice este sub orice critică. Omul însuși nu era, ca exponent al Ardealului oprimat, la înălțimea propriului său imn. G.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tablouri, litografii fantastice în care o Babă Cloanță săvârșește nocturnele călăriri satanice, ori șapte frați încălecați pe zmei aleargă pentru o fată cu flori galbene în păr. Mai ales caracteristică este jalea într-o geografie fabuloasă, făcută din pustiuri, din prăpăstii, în care călugărița lunatecă se înfundă în mari păduri la chemarea iubitului anonim: Hai cu mine-n codrul verde S-auzi doina cea de jale Când plăieșii trec la vale Pe cărarea ce se pierde. Să vezi șoimul de pe stâncă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
chemarea iubitului anonim: Hai cu mine-n codrul verde S-auzi doina cea de jale Când plăieșii trec la vale Pe cărarea ce se pierde. Să vezi șoimul de pe stâncă Cum se-nalță, se izbește Peste corbul ce zărește În prăpastia adâncă. Hoțul lui Alecsandri e cam în stilul piraților romantici, grandilocvent, teatral, omorâtor de ciocoi (genul lui Ed. About pare evident): Iar ciocoiul cum se pleacă, De mă vede la potică! Cum, smerit, în genunchi pică Și de fală se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]