5,068 matches
-
includea în această categorie și Uniunea Sovietică, pe care își dorea să o mențină chiar cu prețul desființării PCUS după puciul din august 1991 și chiar dacă opțiunea sa de a renunța la regimurile satelit est-europene avea și o pronunțată dimensiune pragmatică, acestea fiind de acum un balast insuportabil pentru o economie sovietică la rândul ei în cădere liberă așa cum o demonstrează declarația făcută la reunificarea Germaniei: "Vrem să credem în soliditatea unei democrații care a tras învățăminte din trecutul nazist al
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
făurirea conștientă a propriului său destin (Ceaușescu: 1984, 59-60). Începând cu conferința națională a PCR din 1972 fusese introdus, așa cum am putut constata din capitolele anterioare, "principiul rotirii cadrelor". Utilitatea lui la începutul anilor '70 era mai mult de natură pragmatică și politică, în sens limitat al termenului. Acum însă, la jumătatea anilor '80, devine ideologico-politică: pentru Ceaușescu, era necesar ca "fiecare activist să lucreze în spirit revoluționar, să manifest combativitate, răspundere în muncă și intransigență, să pună totdeauna mai presus
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
muncă... Ulterior au venit, după vreo două zile, și rudele tatălui. - Cât timp a durat transportul? - O zi. - Puteți descrie ghetoul? - Curtea era plină cu șatre, cu corturi, adică improvizații, fiecare cum a fost pregătit. Noi, bunicii, tata era mai pragmatic... Venea ploaie, vânt, ne băgam În cuptor - cuptor de ars cărămidă. Era pază de jur-Împrejur. Maghiari. Care vegheau. Dar nu În sensul că dacă eu Îmi puneam În minte nu puteam să fug. Nu se Întâmpla nimic, dar se putea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
reușit să elimine gratiile din jurul ei prin lucrarea marilor inițiați ai lumii și astfel să dovedească încă odată că nimic nu poate modifica, sub nici o rațiune, lumina dăruită în procesul creației de Marele Arhitect al Universului. Rosicrucianismul și laturile sale pragmatice au înțeles, secret sau discret 282, să contribuie la răspândirea adevărului cu principiile libertăților omului la liber cuget și acțiune în sprijinul dezvoltării omenirii.283 Că, în fiecare organizație pot fi momente dificile, de răspântie, de polemici și lupte pentru
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
trupului în raport cu intelectul la rândul său activ și pasiv. Aristotelismul său creștinizat a explicat cum funcționează lumea și de ce există aceasta. La rândul său, Descartes, a fundamentat bazele filosofiei moderne 303. Pluralitatea perspectivelor filosofice și modalităților analitice, pozitiviste, fenomenologice, idealiste, pragmatice și existențialiste au îmbrăcat creștinismul modern. Temele existențiale au fost încorporate în teologia creștină chiar dacă unii filosofi au fost atei (Friedrich Nietzsche, Jean Paul Sartre) sau creștini (Kierkegaard, Rudolf Bultmann, Gabriel Marcel). Dintre factorii care au dezvoltat gândirea creștină în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
azi e tributară celei protoistorice. O zărim în amintirile înscrisurilor lemuriene și Atlantidei, în India, în Egipt, în tăblițel Nakal. din Sumer și Tartaria, olmece și uigure, în credințele zămislite din Ierusalim. Trezirea noastră culturală păstrază clar expresia și înțelegerea pragmatică, empirică ce azi ne validează același suflet. Procesul morții e vizibil în dialogul lui Socrate descris de Platon 1239. Geneza cuprinde și moartea, natura nu poate merge într-un singur picior, de aceea celălalt proces e învierea și cu siguranță
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
78. După război, Iorga avea intenții bune față de ungurii din Transilvania, atît creștini, cît și evrei, în cadrul României Mari. Dar atunci cînd a început să se lovească de realitățile revizionismului maghiar dinăuntru și din afara Transilvaniei a ajuns la o concluzie pragmatică: ungurii din Transilvania trebuie să renunțe la revizionism, după care vor primi drepturi și vor fi acceptați "proporțional" cu loialitatea lor și cu recunoașterea de către ei a României Mari79. Românii nu au mers atît de departe ca ungurii în campania
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Mari era alcătuită din neromâni. Iorga i-a primit la început cu brațele deschise, considerîndu-i drept cetățeni cu drepturi depline ai României și avînd convingerea că traiul și munca lor alături de majoritatea românească vor duce la instituirea unui modus vivendi pragmatic și reciproc avantajos. În ochii lui, minoritățile erau împărțite în cele cu drepturi "organice", avînd drept la o autonomie culturală cuprinzătoare, și cele care nu beneficiau de nici un drept organic. Acestora din urmă, Iorga le cerea să se asimileze. Practic
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
comun și diversificarea domeniilor de cooperare economică, inclusiv pe terțe piețe; - intensificarea relațiilor tradiționale cu Republică Populară Chineză, aprofundarea cooperării economice bilaterale, în noile condiții create prin aderarea Republicii Populare Chineze la Organizația Mondială a Comerțului, realizarea unui dialog bilateral pragmatic, intensificat și de substanță; - consolidarea relațiilor cu statul Israel, pe baza tradițiilor de cooperare, a poziției principiale și consecvențe a României de susținere a acestei țări în organismele internaționale, a existenței puternicei comunități românești din Israel și a posibilităților substanțiale
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
regională, în corelație cu practicile și reglementările europene; ● armonizarea relațiilor interetnice și edificarea statului civic multicultural, având drept garanții ale securității participarea socială, integrarea interculturală și subsidiaritatea în actul de guvernare; ● acțiuni diplomatice și o politică externă creativă, dinamica și pragmatică, bazată pe respectarea tratatelor și acordurilor internaționale la care România este parte, a obiectivelor și principiilor Cartei ONU; ● diversificarea și strângerea legăturilor cu românii care trăiesc în afara granițelor țării; ● participarea activă la acțiunile de cooperare internațională pentru combaterea terorismului și
HOTĂRÂRE nr. 36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate naţionala a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138932_a_140261]
-
Europene în plan bi- si multilateral -, cu țările vecine și cu statele cu care România are relații tradiționale; ● dezvoltarea cooperării cu statele din regiune, inclusiv prin participarea la proiecte de cooperare regională, subregionala, transfrontalieră și în cadrul euroregiunilor; ● dezvoltarea, pe baze pragmatice, a relațiilor privilegiate cu Republică Moldova; ● consolidarea rolului OSCE, ca forum de dialog în domeniul securității, și dezvoltarea capacității de acțiune pentru prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor și reconstrucția postconflict; ● susținerea diplomatică a participării la operațiunile de pace ale ONU și
HOTĂRÂRE nr. 36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate naţionala a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138932_a_140261]
-
naționale; asigurarea unei mai bune coordonări a instituțiilor implicate în asigurarea resurselor, precum și exercitarea mai eficientă a controlului parlamentar; ● creșterea transparenței utilizării fondurilor publice și a responsabilității față de contribuabil. Strategia de securitate națională a României reflectă o concepție dinamică și pragmatică asupra viitorului în domeniul securității, fiind un document-cadru ale cărui modalități de acțiuni vor fi adaptate în funcție de evoluțiile din mediul de securitate. Documentul propune obiective a caror îndeplinire se va realiza pe parcursul actualei legislaturi, precum și ulterior. Obiectivul fundamental îl constituie
HOTĂRÂRE nr. 36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate naţionala a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138932_a_140261]
-
s-au angajat să le atingă, permitindu-le astfel să ia în considerare condițiile specifice. 12. Trebuie, deopotrivă, semnalat faptul că nici o definiție a noțiunii de minoritate națională nu este conținuta în convenția-cadru. S-a decis să se adopte o abordare pragmatică, bazată pe recunoașterea faptului că, în acest stadiu, este imposibil să se ajungă la o definiție aptă să întrunească sprijinul general al tuturor statelor membre ale Consiliului Europei. 13. Implementarea principiilor enunțate în prezența convenție-cadru se va face prin legislația
CONVENŢIE-CADRU din 1 februarie 1995 pentru protecţia minorităţilor naţionale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140140_a_141469]
-
logic organizate; - susținerea argumentata a unui punct de vedere critic, privitor la opere literare studiate; - utilizarea corectă a limbii române în diferite situații de exprimare scrisă, prin comunicarea unui mesaj coerent, într-un stil funcțional adecvat; - definirea și utilizarea corectă pragmatică a conceptelor operaționale selectate de programa de bacalaureat; - redactarea unor texte cu destinație funcțională, menite să asigure candidatului o bună inserție socială. B. Receptarea și producerea de mesaje orale: - abilitatea de a construi un monolog oral, cu scopul de a
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
produse complexe, însă cu o poziție satisfăcătoare de subfurnizor pentru anumite componente și subansamble. 4.2.2. Opțiuni în domeniul software În domeniul software există un potențial deosebit și o perspectivă ce poate fi atinsă numai printr-o abordare realistă, pragmatică. Plecând și de la evaluările unor experți străini*) asupra stării acestui domeniu, se pot recomanda câteva căi de urmat, ținând cont de piață (internă, externă) și tipul activității cerute pentru a satisface cererea (activități de tipul serviciilor și activități mai complexe
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 12 decembrie 2002 pentru promovarea noii economii şi implementarea societăţii informaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147153_a_148482]
-
Seneca spunea: (), cugetare în care regăsim ideea învățării continue pe parcursul întregii vieți. În societatea zilelor noastre, aptitudinile, abilitățile, cunoștințele oamenilor au devenit cel mai valoros capital al lor. Întreaga dezvoltare trece prin educație: valorile științei și tehnicii, spiritul inventiv și pragmatic, noile atitudini și mentalități, modul de a fi și de a evolua cerut de societatea modernă, toate acestea sunt învățate în cadrul sistemului educațional. Caracteristicile mediului în care trăim pot fi exprimate prin termenii: complexitate, diversitate, dinamism, ceea ce impune viitorului specialist
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
în domeniul educație fizică și sport și adresează mulțumiri anticipate celor care vor parcurge paginile cărții și vor transmite sugestii de îmbunătățire. Autorii CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII ASUPRA MANAGEMENTULUI ORGANIZAȚIONAL 1.1. Etape ale evoluției managementului activității sportive Preocupările teoretice și pragmatice pentru managementul organizațiilor a apărut destul de timpuriu și în țara noastră. Majoritatea lucrărilor de specialitate menționează că pentru prima dată în Europa sistemul taylorist de organizare a muncii a fost aplicat la „Țesătoria Românească de bumbac” din Pitești. Încă în
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
realitate viitoare în condiții ce se pot modifica. Demersul strategic presupune luarea în considerare a mai multor dimensiuni: a. epistemologică, dimensiune ce presupune că strategia este o construcție teoretică care corespunde necesităților organizației și este adaptată anumitor reguli științifice; b. pragmatică, în sensul că intervențiile și operațiile prevăzute trebuie să fie în acord cu situațiile concrete, pe care încearcă să le modeleze; c. operațională prin însăși însumarea și corelarea mai multor operații prevăzute a fi desfășurate în scopul generării efectelor scontate
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
dintre atitudinile și practicile manageriale din diferite contexte, în vederea creșterii raționalității și eficacității activității; * analiza comportamentelor diferite ale persoanelor în procesele de management, stabilirea modalităților de a conduce eficient și a căilor de îmbunătățire a performanțelor manageriale; Într-o viziune pragmatică (O. Nicolescu 2001) se consideră că managementul comparat trebuie să se ocupe de toate domeniile și categoriile de probleme care se referă la conținutul managementului, respectiv procesele și relațiile de management, funcțiile managerului, funcțiunile organizației, sistemul de management, cultura organizațională
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
la subiecții atinși de D.M.. Nici un alt sindrom n-a fost destul de mult studiat din punct de vedere al limbajului, pentru a permite aceeași prezentare schematică a organizării limbajului. Din interpretarea acesteia reiese că, în sindromul Down, aspectele semantice și pragmatice ale limbajului sunt relativ păstrate, în timp ce probleme importante există la nivelurile fonetic, morfosintactic și discursiv. Este evident că aplicarea nediscriminată a unui singur program de reeducare a limbajului a copiilor purtători ai acestor sindroame nu poate fi decât de o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
termeni riguroși „sine aqua non”, fără a avea pretenția unei înțelegeri exhaustive. Indiferent de unghiul din care o privim, dialectica spațiilor sacre „trădează nostalgia paradisului”, spune Mircea Eliade. (pag. 351). Toate experimentele arată că omului îi sunt accesibile atât raționamentele pragmatice, cât și cele prin trăire, contemplative. Experiența religioasă permite ființei umane să primească semnificații prin referire la niște repere, care transcend lumii obiective, spune C. Cucoș, iar Mircea Eliade atestă această convingere a existenței lumii reale, dar și a unui
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
lingvistul IonGheție, unul din cei mai de seamă specialiști în istoria limbii române literare - reprezintă principalele etape ale unei îndrumări rectilinii care a marcat trecerea gradată a ortografiei românești de la o poziție puternic marcată sentimental la abordarea științifică și totodată pragmatică a problemei. Recenta decizie a Academiei devine astfel singulară, în măsura în care curmă, pentru prima dată din 1881 încoace, dezvoltarea firească a ortografiei limbii române și o readuce, fie și parțial, într-un punct depășit de evoluția istorică. Se poate spune, de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lingvistică a vorbitorilor unei limbi, a variatelor moduri de a fi ale componentelor lumii extralingvistice, în funcție de diferite raporturi în care sunt înscrise ele înseși sau numai cuvintele care le denumesc: semantic (genul, numărul), deictic (timpul, persoana etc.), sintactic (cazul, diateza), pragmatic (determinarea, modul etc.). Cu originea în aceste raporturi externe, categoriile gramaticale își dezvoltă conținutul lingvistic specific prin desfășurarea unor raporturi interne, de opoziție, între doi sau mai mulți termeni. Intervenind în desfășurarea flexiunii specifice diferitelor clase lexico-gramaticale, categoriile gramaticale își
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aș cânta doina, doinița.” (Ibidem, p. 2) PRONUMELE PERSONAL DE POLITEȚE (REVERENȚĂ)TC "PRONUMELE PERSONAL DE POLITE}E (REVEREN}|)" Pronumele de politețe este un pronume marcat, în planul său semantic, prin luarea în considerație a unor componente speciale aparținând coordonatei pragmatice a actului lingvistic concret: este expresie a atitudinii (deferente) a locutorului față de interlocutor sau față de „obiectul” comunicării, când acesta aparține câmpului semantic uman și este înscris, deci, în paradigma categoriei gramaticale a persoanei. Pronumele de politețe are forme pentru persoanele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se cuveni etc. • cu pronume reflexiv comutabil cu Ø sau cu un pronume personal: (el) spune - se spune etc. Funcția de morfem presupune posibilitatea comutării. Autorii ultimei ediții a Gramaticii Academiei definesc și interpretează diateza prin complementaritatea dimensiunilor sintactică și pragmatică a enunțului (textului): „Sintactic, exprimă relația Verb-Subiect - Complement direct, respectiv Verb-Subiect, iar, pragmatic, realizează o deplasare a interesului comunicativ de la Agentul - subiect (diateza activă) spre Pacientul-subiect (diateza pasivă), spre procesul însuși, fără referire la actanți / argumente (diateza impersonală). ” (vol.I
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]