10,986 matches
-
fundamentale, implicit a două feluri de poezie: „poezia-existență”, tributară îndeosebi atitudinii romantice, în cazul căreia eul liric trăiește exclusiv înăuntrul ființei poetului, și „poezia-interpretare”, unde eul liric se arată preocupat cu deosebire de lumea exterioară, poezia născându-se aici din „proiecția lumii aparente în microcosmosul lăuntric”. Se poate observa că împărțirea propusă se suprapune peste bine cunoscuta dihotomie psihologică introvertit/extrovertit. Prima verba (I-III, 1975-1991) însumează cronicile lui U. la cărți de debut, apărute mai ales în „România literară”, unde
ULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
lui U. definesc un cadru imaginar, caracterizat printr-o concepție clară a articulării, un rol semnificativ în structura de ansamblu avându-l recurența metaforelor și a simbolurilor. Întreg parcursul liricii sale este jalonat de predilecția pentru contraste vizuale puternice în proiecția scenelor de haos apocaliptic, însoțite de violența exprimării, de nostalgii paseiste ce acutizează dezamăgirile prezentului și crizele de identitate ale eului liric. Ca prim context de transpunere a apocalipselor personale, acordate perfect celor ce bulversează lumea, Patinoar trasează direcțiile pe
ULMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290330_a_291659]
-
acaparează volumele, U. se va preocupa, sub raportul comentariului, mai mult de psihologia personajelor ori de determinările spațio-temporale ale lumii ficționale și mai puțin de compoziție sau de tehnica narativă, iar sub raportul formulei va prefera scrierilor livrești și experimentale proiecția diverselor geografii, reale sau fanteziste. De altfel, dacă există aici o „temă a criticului”, aceasta nu poate fi decât persistența memoriei (individuale și colective), care va duce în cele din urmă la proiectul unei „geografii literare”. Până atunci însă această
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
I. M. Sadoveanu și G. Călinescu. „Centrul” supraviețuiește (mai bine zis renaște) prin scrierile prozatorilor „târgovișteni” (Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Alexandru George). O primă tentativă de „decuplare” se produce prin „anarhismul” brăilenilor (Nae Ionescu, Panait Istrati), fiind dublată de proiecția unor teritorii imaginare, cum ar fi spațiul levantin, definit în secvențele Arhipelagul Caragiale (I. L. Caragiale și Mateiu I. Caragiale, Paul Georgescu, Teodor Mazilu ș.a.) și Isarlâkul (Anton Pann, Ion Vinea, Ion Barbu, Leonid Dimov și Șerban Foarță). O secțiune consistentă
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
Flăcări, asupra zonei plutonice. Spațiul epic e o localitate din Valea Prahovei, Schela Veche, reședință, timp de milenii, a urșilor și a mistreților, invadată subit de o omenire rapace, atrasă de știrea că subsolul localității ascunde petrol. Preludată de o proiecție anticipativă asemănătoare unui videoclip, narația propriu-zisă începe cu venirea ultimului „invadator”. Dând curs, ca în romanele precedente, înclinației spre insolit, spectaculos, senzațional, T. narează și aici întâmplări bizare, expune situații șocante, menite să impresioneze, să incite cât mai intens curiozitatea
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
mai multe afinități cu cea de-a treia direcție dominantă a epocii, subsumabilă neoexpresionismului ardelean. De altfel, experiența originară a poeziei lui o constituie exilul, resimțit deopotrivă în plan poetic și existențial, iar modalitatea de surmontare a crizei constă în proiecția de universuri alternative prin exploatarea resurselor imaginarului. Notele distinctive nu sunt mai puțin relevante, căci, pe de o parte, cadrul poemului nu mai este unul rural sau indeterminat, ci un oraș halucinant, supus adesea stilizărilor baroce sau chiar suprarealiste, iar
VACARESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
poem (Basmaua, Pasăre Eu), fie contrapunctic, fie ca organizare tematică: De ziua frunzei (1977), unde destinul frunzei sugerează destinul omului; Secunde cu munți (1998), în care se desfășoară un dialog între contingent și transcendent. O valoare poetică deosebită o au proiecțiile baladești, care evocă existențe umane înșiruite pe firul memorialistic, fragmente părtașe la o trăire în care eul narativ (povestitorul) s-a obiectivat cu desăvârșire, contopindu-se cu soarta colectivității. Răzbate din Balade un suflu aspru, epopeic, o neîndurătoare răvășire sub
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
finale, în urma căreia autorul va deveni „străbunul care încă mai promite”. Mascată în scenarii cu poantă, în surâsul blajin autoironic al înțeleptului pătruns de relativitatea celor omenești, în dispoziția colocvială și ludică, postura lirică a lui V. e, de fapt, proiecția unui spirit grav, vizitat de umbra corbului poesc și de implacabilul „Eheu, fugaces...” al lui Horațiu. Ca istoric literar, caută să restituie polemic în Coșbuc în căutarea universului liric (1980) chipul originar al lui Coșbuc, care, în termeni jungieni, ar
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
livresc unde există totuși cineva care vrea să impună „ordine”. În Antonia sau în Târziul octombrie, din a doua culegere de proze, U. continuă să dea semnificații simbolice textelor sale de sorginte baladescă și mitografică (Mircea Iorgulescu vede aici o „proiecție” a eroilor pe orizontul „întemeierii”), creând în același timp o lume „nouă”. Vladia se reface acum din alte imagini enigmatice, ale oniricului, angoasei, halucinațiilor, din teamă și din coșmar kafkian, cu o „vânătoare” rituală, o construcție parodiind mitul întemeierii, cu
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
brunetă, enigmatică și fascinantă; de cealaltă, Laura Feraru, blonda angelică și hipersensibilă, țintuită la pat, ca eroinele lui Poe, de capriciile unei boli nervoase necunoscute. Asemenea lui Dorian Gray, Lucu Silion se prăbușește brusc, finalul romanului, previzibil și tranșant până la proiecția în epură, prilejuindu-i lui V. distanțarea ironică de rețetă într-o șarjă caricaturală, amintind de atitudinea începuturilor sale literare. Așa cum se întâmplă cu întreaga operă, valoarea scrierii nu stă în intriga de roman-foileton, superficială și senzațională, ci în construcția
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
mediu pestriț, pitoresc, marcat de insalubritate morală, de instincte primare, dar în același timp nu lipsit de profunzimi sufletești, de trăire totală a iubirii, sentiment frust, violent, cu „gust de moarte”, ori ca lume revelând oaze de afectivitate imaculată. Sunt proiecțiile unui narator - copilul, apoi adolescentul Iacov, prin care autorul își exploatează biografia într-o coloratură romantică, lirică, adesea excesivă, mai ales în ultima scriere. Sentimentalismul caracterizează, în cele din urmă, mai toate paginile lui Z., impresia de autentic dominând însă
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
Teoria utilitaristă promovează gratificația simbolică și materială reciprocă, în scopul obținerii de satisfacții relaționale, afective și identitare pentru membrii familiei. Fiecare teorie reliefează complexitatea și importanța relațiilor familiale pentru fiecare membru al familiei și prin extrapolare, pentru societate în general. Proiecția funcționalității acesteia la nivel macrosocial creează o ecografie pertinentă a funcționalității sale la nivel microsocial. Familia și societatea sunt două entități care oferă informații pertinente legate de evoluția omului și dinamismul relațiilor interumane. Cercetarea privind tendințele actuale în stilurile educative
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
de sugestiva, mergând adesea până la identitate cu cele rupestre, precum și pentru că au fost descoperite într-o așezare în aer liber, le conferă semnificații similare celor din peșteră, iar într-un fel, în lipsa suportului reprezentat de pereții acesteia, ele devin o proiecție a acestora într-un alt mediu natural, tocmai datorită vocației lor simbolice. De altfel, motivul vulvar din cadrul artei mobiliare din așezarea din aer liber de la Kostenki 1 (A. Leroi-Gourhan 1965) este, la rândul său, extrem de revelator. Asemănarea dintre această reprezentare
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
realizarea ca atare, cu dezvăluiri, în scrisori, despre geneză și elaborare, demne de toată atenția. Parvenirea arendașilor îl interesează dintr-un unghi al sociologiei și psihologiei sociale (Tănase Scatiu în special), nu își ascunde dorința de a-i „judeca” în proiecția dată imaginii lor ficționale, dar fără nimic schematizant, fără a-i transforma în fantoșe; „tendința” (nu teza) îi apare ca un drept al romancierului la o „demonstrațiune” - nu de idei, ci prin fictio - a unui punct de vedere implicit, care
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
a Noua - / Așadar să avem o memorie de mercur / Mijlocul Cerului veghează în față drept / Dincolo de săgeata de opt a Styxului”. Ca urmare, trăirea și sentimentul, condiționate paradigmatic, își pierd contururile vii, capricioase și inefabile, și se dezvăluie, simplificate, în proiecții fără adâncime: „Eram pe Verigii, noi doi / Ne priveam unul pe altul / Tu țineai o balanță de fum / [...] // Eu gustam cardinal opoziția Racului”. Poezia ulterioară a lui S. - reprezentată cu deosebire de volumul Lupta cu Îngerul (2002) - reia, în forma
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
Lui Anghel Dumbrăveanu cu dragoste, O lalea imperială pentru prieteni, O laudă care se cuvine - vorbesc de la sine. Lipsind distanțarea necesară, portretele morale și critice ale autorului sunt adesea neconvingătoare; ele interesează însă tocmai prin fervoarea evocării și prin ingeniozitatea proiecției ficționale. În schimb, Viața mea la țară (1988) e un document autobiografic veritabil, în care se amestecă notații anodine și revelații livrești, bucurii simple și evenimente dramatice precum cutremurul din ’77. A reabilita lucrurile vechi, demodate ale lumii, a repune
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
simplă conjunctură. La mai bine de un deceniu de la prăbușirea comunismului, pe care noi tindem să îl considerăm cel mai important eveniment geopolitic al secolului, preocupările societăților occidentale dezvoltate rămân orientate prioritar spre cu totul alte perspective, după cum o dovedesc proiecțiile politico-economice ale viitorului (NIC, 2004). Efectul a fost faptul că tranziția postcomunistă a rămas văduvită de cea mai importantă dintre toate componentele sale - proiectul capitalismului postcomunist. Problema a fost transferată, pentru rezolvare practică, instituțiilor implicate în proces, de la FMI și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ce merg de la servirea ceaiului până la babysitting. Există, de asemenea, și forme de mariaj fictiv între clienții stabili ai bordelurilor și „fete”, însă chiar și așa ele rămân în cadrul profesiei. Pentru mult timp, guvernul regional a tratat zona respectivă prin proiecția valorilor clasei de mijloc, adică respectabilitate, intimitate domestică, muncă salariată etc., privind zona respectivă ca având nevoie de „reabilitare”, „salvare”, „recalificare”, „regenerare morală” ș.a.m.d. La începutul anilor ’90, odată cu răspândirea virusului HIV, guvernul regional a hotărât să schimbe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
eliminarea excluziunii sociale, îmbunătățirea frecvenței școlare prin reducerea absenteismului și o mai bună monitorizare în vederea evitării abandonului școlar în cazul copiilor în situații de risc; îmbunătățirea colaborării familie-școală-comunitate. Strategii educaționale în România Strategia dezvoltării învățământului preuniversitar în perioada 2001-2004 cu proiecție până în 2010, elaborată în anul 2001 și reactualizată în anul 2002 Strategia MEC pentru creșterea gradului de participare la educație Strategia națională „Acțiunea Comunitară”, aprobată în anul 2004 Strategia de relansare a educației în mediul rural, aprobată în anul 2001
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
implementare și evaluare a surselor de finanțare realiste la orizontul anilor 2013,2020,si 2030. Documentul va îngloba în sinteză (pentru orizontul 2013) strategiile naționale și sectoriale precum și programele operaționale aprobate sau aflate în curs de elaborare. Pentru orizontul 2020 proiecțiile se vor orienta spre atingerea de către România a nivelului mediu al statelor UE din anul 2007, iar pentru orizontul 2030 spre apropierea de nivelul mediu al statelor membre UE de la acea dată. În prezent, în România doar firmele multinaționale implementează
Educaţia economică în contextul dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ciobanu Mariana Georgeta, Popa Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1166]
-
anxietatea este indicele nehotărârii subiectului În raport cu obiectul și În funcție de modalitatea specifică de apărare; mecanismele defensive Împotriva anxietății ar fi: imatur (blocare, somatizare, hipocondrie, introspecție, comportament pasiv - agresiv, proiectare, regresie, retragere autistă), matur (altruism, anticipare, ascetism, umor, sublimare), narcisic ( negare, distorsiune, proiecție), și nevrotic ( verificare, deplasare, disociație, externalizare, inhibiție, somatizare, intelectualizare, izolare, raționalizare, formație reactivă, reprimare, sexualizare). Majoritatea autorilor consideră că anxietatea Își are determinarea În evenimente precipitante declanșatoare.
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
omului și a umanității, pentru că Întreaga lume este amenințată de agresivitate. Deoarece În literatura de specialitate există o multitudine de accepțiuni ale noțiunii de „agresivitate”, definirea acesteia este oarecum dificilă. Freud definea agresivitatea ca fiind o manifestare inconștientă sau o proiecție a instinctului morții (thanatos). Adler interpreta agresivitatea ca o manifestare a dorinței de a avea putere asupra altor persoane. Murray considera că agresivitatea constă În nevoia de a răni fizic și psihic o altă persoană. După Enăchescu (1996), agresivitatea trebuie
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
identificarea stimulilor, Învățare, răspunsuri emoționale. Cel mai adesea, sistemul ventral prezintă o disfuncționalitate În epilepsia de lob temporal. Sistemul dorsal cuprinzând lobul parietal inferior, girus cinguli, cortexul prefrontal dorsal poate duce la manifestări emoționale, apatie, abulie, În timp ce sistemul ventral implicând proiecția cortexului temporal inferior, structurile temporolimbice care se proiectează În hipocamp și amigdală prin leziune ar duce la răspunsuri de agresivitate. Sistemul ventral, incluzând mecanisme câștigate, Învățate, corelate pe plan social duce la apariția de manifestări agresive chiar În prezența funcționării
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
pacienții cu epilepsie și psihoză, se sugerează că leziunea lobului temporal sau epilepsia nu reprezintă o cauză necesară și nici suficientă a psihozei interictice. S-ar spune mai degrabă că leziunile răspândite Într-un număr de zone subcorticale care primesc proiecțiile din complexul amigadală-hipocampus sunt responsabile pentru psihopatologia interictică raportată la 3-25 % (depinzând de clinica de origine) la pacienții cu epilepsie ori generalizată ori temporală. Descoperirile psihiatrice sugerează că la pacienții cu antecedente de epilepsie și psihoză au existat schimbări patologice
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
mecanism complex în care intervin două grupuri de stimuli, unii neurogeni, și alții umorali. Stimulii neurogeni domină în special la începutul efortului, în exercițiile ușoare și moderate. Principalii stimuli neurogeni sunt: a) Impulsurile corticale din aria premotorie centrală și din proiecțiile centrilor respiratori și circulatori subcorticali. Ventilația pulmonară este un act aflat sub control voluntar, influențat și de emoții, stres. b) Impulsurile de la proprioceptori transmiși motoneuronilor din centrii mușchilor respiratori. Stimulii umorali intervin în reglarea respirației atât în repaus cât și
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]