150,059 matches
-
impersonal, de circumstanță, numai copt pentru un curriculum vitae. Nu întâmplător însă titlul nedreptățește cartea. Deși consecvent aplicată la creația și biografia stănesciană, beneficiind de lecturi diverse de psihologie, psihanaliză, simbolistică, teorii ale imaginarului, teoria lecturii, poetică, critică literară etc., propunând totodată spectaculoase experimente grafice (hărți subiective), Carmen Maria Mecu pare uneori mai absorbită de bibliografie decât de poezia analizată; erudiția devine un handicap. Amendabile întru totul sunt de pildă fraze ca: "Pe această potecă a înțelepciunii, Nichita Stănescu se întâlnește
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
propagandă. Propagandă occidentală, de astă dată, cum o numeau comuniștii, cu oarece justificare, aparent. Părintele spiritual al Europei Libere a fost George F. Kennan, unul dintre cei mai vehemenți susținători ai campaniei anti-comuniste peste ocean, autorul unui document în care propunea sabotarea Uniunii Sovietice nu pe față, ci în "subteran", folosind metode propagandistice, de intimidare economică și psihologică. Concret, aceste metode însemnau a face mai mult sau mai puțin orice (mai puțin intervenție armată) pentru a contracara politica comunistă, inclusiv acordarea
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
al programului suprarealist stipula abolirea tuturor granițelor date de rațiune (în cel de-al doilea manifest, Breton denunța "caracterul factice al vechilor antinomii"). În acest cadru revoluționar, conceptele de imaginar și real nu se mai opun, ci se îmbrățișează, creatorii propunînd un soi de "oferte de real". Dali, bunăoară, echivala imaginarul cu un "real irațional", comentînd astfel celebrul său film, Cîinele andaluz, pe care l-a realizat în colaborare cu Bunuel: "Ceea ce face să existe o deosebire ca de la cer la
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
Valerian Sava Valerian Sava: Domnule Cristi Puiu, aș avea o întrebare cam lungă, care ar putea fi în schimb singura. După care ți-aș propune tot spațiul pentru un monolog, eventualele întrebări ulterioare rămînînd a fi subînțelese de cititor, eu mai punînd doar niște subtitluri inspirate de dumneata. Sper să fii de acord că ar fi nedrept să pornim discuția de la cronicile scrise pe marginea
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
să spun, și de ce cred că avem, acum, prea tîrziu, exact ce merităm. Din tot ce-ați scris prin ziare, zilele astea, m-a durut o singură afirmație a dvs.: "Am 68 de ani!" Nu vreau să pară că vă propun o consolare puerilă, dar Manoel de Oliveira face film la 93 de ani, și e nelipsit de la Cannes! Cred că, în loc de explicații, autobiografii, scrisori, memorii, proteste, lamentații, amenințări, revendicări - oricît de justificate ar fi ele! - ar fi bine să vă
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
spectacolului, delirantă, plină de non-sens. Comicul situațiilor, cel de limbaj, evoluțiile personajelor atinse de patologic determină un rîs în cascade, un rîs glacial care lasă loc fiorilor pe șira spinării. Într-un spațiu realist și cît se poate de comun propus de Mihai Mădescu, îmbrăcată ca noi toți (costume Luana Drăgoiescu), trăiește modest și meschin (în bucătăria cea de toate zilele unde se gătește și se usucă rufele) familia pe care v-am descris-o. Cuplul Dan Condurache (Ilija Cvorovic) - Coca
Comedie claustrofobă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16018_a_17343]
-
mai curînd, țărăniștii care s-au convins că dl Ciorbea poate fi manevrat oricum, cîtă vreme ocupă o anumită funcție, vor să-l folosească drept marionetă împotriva direcției Marga? Dl Ciorbea n-a stat pe gînduri cînd i s-a propus primăria Capitalei, nici atunci cînd i s-a oferit funcția de premier. Un uriaș orgoliu l-a făcut să se considere nu omul unei conjuncturi, ci omul destinat să fie ceea ce întîmplarea politică a făcut din el. Țărăniștii care s-
Întoarcerea lui Victor Ciorbea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16025_a_17350]
-
fie poreclit de concetățenii aparținînd de aceeași "provincie de sud-est": Domnul Inefabil). Mai precis, interesul scriitorului s-ar îndrepta nu către ceea ce violează regulile concretului, ci spre "partea nevăzută a lucrurilor întîmplate", cu o formulare a aceluiași personaj. Monica Spiridon propune o interpretare care pleacă de la ideea că repetiția, succesiunea de instanțe repetitive avînd la bază un original prestigios reprezintă regula de constituire și modul de a fi pentru lumea ficțională a lui Bănulescu, pentru personajele sale. Exemplele oferite (iubirea dintre
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
Constantin Țoiu 13 Martie 1959. Ieri, mi s-a propus să fac o probă de film la... Valurile Dunării. Un film de acțiune. Totul se petrece în timpul războiului pe un șlep încărcat cu muniții. Trimis de organizația lui, un tânăr revoluționar se strecoară pe șlep să descarce muniția într-un
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
Liviu Ciulei, semăna cu acei oameni de teatru care se considerau adevărații 'autori' ai pieselor, Shakespeare, de exemplu, devenind pentru ei un simplu pretext. Cam așa mi se părea mie a fi fost Ciulei, repet, un foarte bun regizor. Așa că, propunându-mi-se rolul acela, mie, care, ca prozator începător aveam ambiția să scriu eu roluri, și nu să le joc pe-ale altora... vreau să spun ieea de a fi regizat începuse să mă calce pe nervi, în sinea mea
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
esteți și redutele bunului gust rezistăm acestor 'tentative de îndoctrinare, de prost-gust și mercantilism'. O jalnică rezistență prin cultură postdecembristă... lang=EN-US style='font-family:Comentariile critice ale lui Nicolae Bârna diferă prin 'subiecții' aleși, numai scriitori unul și unul. Domnia sa propune o critică aparent suspicioasă a unor cărți mari din literatura română contemporană. Totul este însă un joc retoric puțin abil ' instrumentele critice sînt clasice. Pe Nicolae Breban îl luăm peste picior pentru 'greșeli estetice' evidente, dar îl salvăm cu grație
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
Audiovizuală condusă de prof. univ. dr. Manuela Cernat, apariția revistei festivalului editată în dublă formulă, pe Internet și pe hîrtie o contribuție considerabilă: confesiuni de creație, declarații de intenții, interviuri, chestionare, opinii severe, sugestii prețioase. Prin concesia făcută senzaționalului, tema propusă pentru Clubul CineMAiubit - "De la Alexandru Tatos la Adrian Copilul, Minune" - pare din star neinspirată. Fiindcă am preferat să urmăresc proiecțiile, din cauza suprapunerilor din program, n-am putut urmări dezbaterile din foaierul Cinematografului "Studio", pus la dispoziție cu generozitate de către UCIN
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
domină discursul nostru politic și cultural. Crearea sistemului instituțional, dar și a deprinderilor moderne, reclamă însă mentalități capitaliste, agonale, menite să forjeze conduite de tip occidental, precum cultul lucrului bine făcut, al datoriei față de comunitate, al rigorii și preciziei. Pașoptismul propusese proiectul modernizării cu un elan și optimism benefice pe durată scurtă, prin resurecția trecutului glorios și credința sinceră în virtuțile neamului. Spiritul acelei epoci a marcat în bine dar și în rău evoluția noastră; în bine, prin acea credință tonică
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
în competiție aprigă cu naționalismul parodic ("Eu nu voi să știu de Europa dumitale" - Cațavencu). Dilemelor lumii românești, pusă în situația de a adopta brusc structuri de civilizație străină, lume "profund schizoidă", intrată în modernitate "sucit și încomplet", și-a propus Eminescu să le răspundă "stringent și chinuitor" 5). Această lume, ciudată și pestriță, la noi ca și în întreaga Europă răsăriteană, nu avea o structură a realității fundamental deosebită față de Occident, ambele iscându-se, e drept la distanță de secole
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
mai întâi și legislația promulgată în anii marii guvernări liberale (1876-1888) nu au reușit decât parțial în această materie. Angajând o schimbare de direcție în istorie, liberalismul a transformat modul de viață tradițional, a dizolvat vechi comunități și solidarități constituite, propunând, nu fără aroganță și superficialitate, modelul burghez. Eminescu a fost martorul acestei schimbări, dar și analistul ei necruțător. Ca gânditor de formație organicistă, el a respins soluția progresului prin salt. Poetul avea convingerea că politicienii își justifică menirea în măsura în care propun
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
propunând, nu fără aroganță și superficialitate, modelul burghez. Eminescu a fost martorul acestei schimbări, dar și analistul ei necruțător. Ca gânditor de formație organicistă, el a respins soluția progresului prin salt. Poetul avea convingerea că politicienii își justifică menirea în măsura în care propun idealuri și soluții autentice, nu jumătăți de măsură, condamnate să provoace imprevizibile ruperi de ritm. ~ntr-o viziune istorică optimistă, faptul că societatea românească a cunoscut un proces de înnoire și modernizare în sens liberal, că nu a fost aruncată peste
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
peste bord de valurile istoriei este, desigur, mai important decât critica ce s-a adus acestui proces. Realismul politic în versiunea sa liberală a reușit parțial să înarmeze statul și națiunea cu instrumente de adaptare relativ eficiente. Esențele tari însă, propuse de Eminescu și extrase din zona morală, vizând pierderile colaterale, cum am spune astăzi, nu au reprezentat preocuparea predilectă a liberalilor, grăbiți să creeze instituții moderne, să forjeze burghezia modernă, să lanseze formele în care urma să intre, treptat, fondul
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
spre a-i ridica pe români pe treapta civilizației. Ideea era clar exprimată de I.C. Brătianu în articolul Ce am voit și ce voim, publicat în 1864 în Românul. Descoperind spectacolul "sublim" al libertății - "soarele civilizațiunii moderne", liberalii și-au propus să rupă lanțul nesfârșit "ce ținea încleștate mădularele nației" 8). Nu fără insolență, ei se vor autoproclama campionii civilizației moderne și singurii în stare să o articuleze. Restul era reacțiune. Acestei viziuni maniheiste Eminescu i s-a opus cu toată
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
putea fi apanajul claselor sociale tinere ci, de regulă, al aristocrației. Nu e mai puțin adevărat însă că retorica găunoasă a tribunilor liberali, dintre care se detașa gongoricul C.A. Rosetti, i-a întărit poetului convingerea că un liberalism ce propunea edificarea instituțiilor libertății fără domnia moralei este o contradicție în termeni. Analizând efectele liberalismului asupra civilizației românești în genere, a celei politice în speță, Eminescu demonstra contradicția dintre tipul de regim ce se edifica la noi și structura socială și
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
încălțăminte de lux". Acesta era după Eminescu, liberalismul în variantă românească, adică "o societate pe acții", dispunând de "listele exacte a domeniilor statului și a funcțiilor existente", și făcând pe cei mulți să creadă "că ei sunt mântuirea". Grăbiți să propună noi libertăți, ei uită că viața unui popor e supusă "la legi fizice pe cari nu le poate clinti nimeni din loc, apoi la legi economice, a căror urmări nu se abat prin fraze, ci numai prin muncă"; că orice
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
mărimile zilei, prefăcându-i adesea în denunțători și calomniatori" 12). Efectele perverse ale aplicării modelului liberal occidental la noi nu se regăsesc decât arareori în discursul liberal din epocă. Eminescu s-a dedicat analizei acestuia nu pentru că și-ar fi propus "ieșirea din istoric" și întoarcerea în illo tempore, precum mai cred unii cercetători, care nu au stăruit prea mult pe textele eminesciene, ci fiindcă, gânditor organicist și spirit tragic, poetul nu s-a lăsat amăgit de aparențe. Nimeni nu va
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
evoluția civilizației. Dar cum fenomenul arderii etapelor a devenit o fatalitate pentru societățile întârziate din Răsărit, aruncate în postura de a alege între imitarea modelului capitalist occidental și o nouă marginalizare istorică, nici Eminescu nu s-a sustras logicii istoriei, propunând soluții conservatoare. Rezistența la eroziunea timpului a operei sale politice are temeiul în diagnosticul lucid al efectelor perverse ale capitalismului în România. Iar cum acesta nu s-a finalizat integral niciodată la noi, ca într-o poveste fără sfârșit, Eminescu
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
pe care n-o știam, deși a fost consemnată de pildă în Dicționarul ieșean: un Manual de Istoria literaturii române, 'întocmit" de Enea Hodoș și tipărit la Caransebeș, în Editura Foii Diecezane, în 1893. în Epilog, autorul declară că a propus textul manualului sub forma unui curs de trei ani la Institutul pedagogic și teologic din Caransebeș, așa dar între 1889 și 1892. Și adaugă: Cu privire la conținutul manualului, observ numai atît, că felul în care am tratat scriitorii, precum și împărțirea materialului
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]
-
culpabile. Fără adevăr, chiar dacă e un adevăr supărător, uneori supărător la extrem, nu s-ar putea face istorie, iar fără o conștiință istorică n-am putea decît clădi pe nisip. Alexandru George învederează lealitatea și fermitatea celui ce și-a propus a spune lucrurilor pe nume, se cuvine a adăuga și curajul, întrucît se ivesc diverși contestatari, nu doar direcți, ci și (mai cu seamă) oblici, care, în lipsa contraargumentelor (nu s-ar încumeta a susține că negrul e alb!), afectează impaciența
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
și unde, ca și în schița De închiriat, se află lipte, spate în spate, două clădiri gemene: "identice la fel". Locuința noastră era orientată spre nord iar cea locuită de proprietar spre sud. Tot ca și în nuvelă, tata a propus proprietarului să facem schemele de locuință. Refuzat, el s-a supărat și ne-am mutat la mică distanță de acolo, în str. Rotari, azi I. L. Caragiale. Casa există și azi la nr. 21-22. Proprietarul avea un cățel foarte răsfățat, pe
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]