4,155 matches
-
prin încadrarea în microsistemul didacticilor aplicate subsumate didacticii preșcolarității (alături de didactica activităților matematice, didactica activităților de educație muzicală/plastică/fizică etc.), cu precizarea că avem în vedere, ca premise de diferențiere a disciplinei, raportarea elementelor teoretico-aplicative (de ordin științific, respectiv psihopedagogic) la coordonatele limbajului (intern și extern) și la conceptele cheie prezentate anterior vezi Figura 2. 3.2.2. Terminologia valorificată în literatura de specialitate pentru disciplina avută în vedere în lucrarea de față cuprinde sintagme precum: metodica activităților de educare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
acestora (adulți, copii); excerptate din eventualele fișe de specialitate întocmite pentru copilul respectiv (fișă întocmită de medicul de familie, de psihologul grădiniței, de logoped etc.). Rolul valorificării acestei metode 224 este acela de a constitui premisele intervențiilor ulterioare de ordin psihopedagogic asupra copilului, în vederea optimizării activităților acestuia din perspectivă multidirecțională. 6.3.20. Metode de simulare Metoda stimulării este metoda didactică valorificată în condițiile în care acțiunea concretă nu este posibilă într-un anumit context, datorită elementelor de ordin spațio-temporal sau
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Balmuș, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1975 Cuprins Premise de abordare / 5 Capitolul 1. Perspective asupra comunicării / 9 1.1. Comunicare limbaj limbă: repere teoretice / 9 1.2. Nuanțări teoretico-aplicative în planul comunicării didactice / 20 Capitolul 2. Etapa preșcolarității premise psihopedagogice / 27 2.1. Particularitățile copilului preșcolar / 27 2.2. Aspecte particulare ale limbajului preșcolarilor / 31 Capitolul 3. Didactica activităților de educare a limbajului concepte operaționale, direcții de abordare / 39 3.1. Despre o didactică a preșcolarității / 39 3.2. Didactica
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Bulc 2005: 17-18, Voiculescu 2003: 109-111 etc. 350 Exemple, în Mitu-Antonivici 2005, fără exemplificarea componentelor strategiei, respectiv fără aspectele evaluării. 351 Metoda 2002: 78-81. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ANGELICA HOBJILĂ Premise de abordare 2 1 Premise de abordare Perspective asupra comunicării Etapa preșcolarității premise psihopedagogice Didactica activităților de educare a limbajului... Finalitățile învățământului preșcolar/activităților de educare ... Conținuturi valorificate în activitățile de educare a limbajului ... Metode și procedee valorificabile în activitățile de educare ... Mijloace de învățământ Activitatea nucleu al demersului instructiv-educativ ... Coordonate ale unei didactici
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
al bucuriilor șoptite... De aceea, încă din 2005 liceul nostru a fost înscris în Clubul “Prietenii cărților”. De-a lungul anilor s-au realizat parteneriate cu: ISJ, CCD, Biblioteca Județeană „Gh. Asachi“ Iași Secția American Corner, Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică Iași, Muzeul Literaturii Române Iași, Casa de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi”, Universitatea „Al.I.Cuza” Iași Facultatea de Teologie Ortodoxă, Teatrul Bon-Ton Iași. Prima activitate din programul județean al bibliotecilor școlare a avut loc în octombrie 2006, în
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Lăcrămioara Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1848]
-
al altor organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din Țară și din străinătate, pentru stimulare, compensare și pentru reducerea gradului de dizabilitate. Art. 53. Învățământul special dispune de planuri de învățământ, de programe școlare, de programe de asistență psihopedagogică, de manuale și de metodologii didactice alternative, adaptate tipului și gradului de dizabilitate și aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Art. 54 (1 În funcție de evoluția copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre școala specială spre școala de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
își desfășoară activitatea în domeniul educației copiilor cu cerințe educaționale speciale sunt stabilite prin metodologii aprobate prin ordine ale ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (4 Învățământul special dispune de planuri de învățământ, de programe școlare, de programe de asistență psihopedagogică, de manuale și de metodologii didactice alternative, adaptate cerinței educaționale speciale și aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Art. 52 (1 Pentru beneficiarii direcți cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
în cuprinsul legii sintagma „mijloace de învățământ”. j asigură cadrul organizatoric pentru selecționarea și pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite; (Pentru unitate de reglementare, este necesară înlocuirea termenului „elevilor” cu sintagma „beneficiarii direcți”. k asigură școlarizarea specializată și asistența psihopedagogică adecvată a copiilor și tinerilor cu dizabilități sau cu cerințe educaționale speciale; (Pentru unitate de reglementare, se impune înlocuirea sintagmei „copiilor și tinerilor” cu sintagma „beneficiarilor direcți”; pe cale de consecință, se impune eliminarea expresiei „cu dizabilități sau”, cu atât mai
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
și Asistență Educațională organizează, coordonează metodologic, monitorizează și evaluează, după caz, la nivel județean/al municipiului București, următoarele activități și servicii educaționale: Pentru considerentele de mai sus, se impune modificarea textului astfel: „CJRAE și CMBRAE organizează...”. a servicii de asistență psihopedagogică/psihologică, furnizate prin centrele județene și prin cabinetele de asistență psihopedagogică/psihologică; b servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele și prin cabinetele logopedice interșcolare; c servicii de evaluare, de orientare școlară și profesională; d servicii de mediere școlară, furnizate
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
la nivel județean/al municipiului București, următoarele activități și servicii educaționale: Pentru considerentele de mai sus, se impune modificarea textului astfel: „CJRAE și CMBRAE organizează...”. a servicii de asistență psihopedagogică/psihologică, furnizate prin centrele județene și prin cabinetele de asistență psihopedagogică/psihologică; b servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele și prin cabinetele logopedice interșcolare; c servicii de evaluare, de orientare școlară și profesională; d servicii de mediere școlară, furnizate de mediatorii școlari; e servicii de consultanță pentru educație incluzivă, furnizate
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
de principal finanțator, pe baza analizei nevoilor de formare din sistem, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului stabilește reperele curriculare și calificările de formare inițială teoretică în specialitate a personalului didactic. (2 Programele de formare inițială teoretică în specialitate și psihopedagogică sunt acreditate și evaluate periodic de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin intermediul ARACIS sau al altor organisme abilitate, potrivit legii. (Se impune înlocuirea sintagmei „formare inițială” cu sintagma „pregătire inițială” - a se vedea, în acest sens, nota de la art.
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
în egală măsură, pentru unitate de reglementare, propunem înlocuirea părții finale a textului, respectiv „profesor, profesor de educație specială” cu „profesor pentru învățământul preșcolar, profesor pentru învățământul primar, profesor, profesor de educație specială”. g în centrele și cabinetele de asistență psihopedagogică: profesor psihopedagog, profesor-psiholog, profesor-sociolog, profesor logoped, consilier școlar; h în centrele logopedice interșcolare și în cabinetele școlare: profesorlogoped, cu calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie; i în casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor asociat, formator, mentor de dezvoltare profesională; j
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
îndeplinită condiția pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor pentru învățământul preșcolar, respectiv profesor pentru învățământul primar. (5 Pentru ocuparea funcțiilor didactice din învățământul special trebuie îndeplinite în mod corespunzător condițiile prevăzute la alin. (1, iar pentru alte specializări decât cele psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de pregătire teoretică și practică în educație specială, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. Se impune completarea sintagmei „funcțiilor didactice” cu sintagma „de predare”; din considerente de tehnică legislativă
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
de ramură învățământ și se aprobă prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului”. Art. 271. Dreptul la inițiativă profesională constă în: a conceperea activității profesionale și realizarea obiectivelor educaționale ale disciplinelor de învățământ, prin metodologii care respectă principiile psihopedagogice; b utilizarea bazei materiale și a resurselor învățământului, în scopul realizării obligațiilor profesionale; c punerea în practică a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de învățământ. SECȚIUNEA 9: Dreptul la securitate al personalului didactic Art. 272 (1 Cadrele didactice nu pot
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Agenția Națională pentru Calificări, stabilește normele metodologice de elaborare a statutului și rutei de profesionalizare a personalului care lucrează în domeniul educației permanente, aprobat prin hotărâre a Guvernului. Programele de formare profesională vor cuprinde obiective specifice învățării permanente, precum: competențe psihopedagogice specifice vârstei și profilului beneficiarilor învățării, dezvoltarea competențelor de utilizare a tehnologiilor moderne de informare și comunicare, competențe de facilitare a învățării în medii virtuale, utilizarea învățării pe bază de proiecte și portofolii educaționale. Art. 358 (1 Guvernul înființează Muzeul
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Definirea succesului/insuccesului școlar Cauzele Înregistrării eșecului școlar și implicațiile acestuia În formarea personalității copilului Rolul serviciilor specializate existente În școala integratoare (cabinetul de asistență psihopedagogică, cabinetul logopedic, contribuția profesorului de sprijin) În prevenirea și diminuarea factorilor care duc la eșec școlar Colaborarea specialiștilor cu toți factorii educaționali (părinți, cadre didactice, asistenți maternali etc.) Importanța elaborării și utilizării celor mai eficiente strategii didacto-terapeutice În procesul formării
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Doina UNCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2159]
-
limbajului, trebuie acordată atenție distincției față de carențe socio-culturale datorate educației deficitare la copiii proveniți din medii economice scăzute, din zone defavorizate social și/sau din familiile slab emancipate cultural. Copiii de vârstă preșcolară se confruntă cu următoarele probleme din punct psihopedagogic: capacitate de concentrare redusă, latență în gândire și redare a unor evenimente, tulburări de orientare spațiotemporale, memorie auditivă și vizuală slab dezvoltate. Din punct de vedere logopedic, copiii se confruntă cu următoarele dificultăți: auz fonematic insuficient dezvoltat, vocabular foarte sărac
Caleidoscop by Irina Amuhaia, Oana Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93244]
-
4.3. Implicarea socială și personalitatea elevilor 115 4.4. Atracția interpersonală în clasa de elevi 117 4.5. Comunicarea interpersonală 119 4.6. Personalitatea cadrului didactic 124 4.6.1. Personalitatea de bază (PB) 125 4.6.2. Câmpul psihopedagogic (CP) 126 4.6.3. Reprezentările psihopedagogice (RPP) 127 4.6.4. Credințele - convingerile psihopedagogice (CPP) 130 4.6.5. Personalitatea cristalizată 134 4.6.6. Stilul educațional 136 4.6.7. Stilul managerial al cadrului didactic 137 4.7
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
115 4.4. Atracția interpersonală în clasa de elevi 117 4.5. Comunicarea interpersonală 119 4.6. Personalitatea cadrului didactic 124 4.6.1. Personalitatea de bază (PB) 125 4.6.2. Câmpul psihopedagogic (CP) 126 4.6.3. Reprezentările psihopedagogice (RPP) 127 4.6.4. Credințele - convingerile psihopedagogice (CPP) 130 4.6.5. Personalitatea cristalizată 134 4.6.6. Stilul educațional 136 4.6.7. Stilul managerial al cadrului didactic 137 4.7. Rolurile manageriale de bază ale cadrului didactic
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
elevi 117 4.5. Comunicarea interpersonală 119 4.6. Personalitatea cadrului didactic 124 4.6.1. Personalitatea de bază (PB) 125 4.6.2. Câmpul psihopedagogic (CP) 126 4.6.3. Reprezentările psihopedagogice (RPP) 127 4.6.4. Credințele - convingerile psihopedagogice (CPP) 130 4.6.5. Personalitatea cristalizată 134 4.6.6. Stilul educațional 136 4.6.7. Stilul managerial al cadrului didactic 137 4.7. Rolurile manageriale de bază ale cadrului didactic 139 4.7.1. Planificarea 140 4.7
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și prin libertatea acordată elevilor în structurarea răspunsurilor. Dialogul elev - profesor necesită un climat educațional stabil, deschis și constructiv; - conduce activitatea desfășurată în clasă, direcționând procesul asimilării, dar și al formării elevilor prin apelul la normativitatea educațională. Durkheim definește conduita psihopedagogică a educatorului prin intermediul noțiunii de „dirijare”, care facilitează elaborarea sentimentelor și ideilor comune; - coordonează în globalitatea lor activitățile instructiv-educative ale clasei, urmărind în permanență realizarea unei sincronizări între obiectivele individuale și cele comune ale clasei, evitând suprapunerile ori risipa și
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
copii (v.Fraser, J. Barry, Classroom Environment, 1986). Câteva exemple bune ale studiilor privitoare la mediul clasei (mai vechi ca an de apariție) pot include autorii: Jackson (1968), Cusink (1973), Rutter (1979), Stake și Easley (1980). Ca fundamente de epistemologie psihopedagogică, paradigmele care orientează domeniul de studiu al managementului clasei, reliefate și în studiile anterior menționate, dar sub altă denumire, sunt, în proporții diferite, atât paradigma normativă, cât și paradigma interpretativă. Prima dintre acestea, paradigma normativă, introduce realitatea în datele teoriei
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
observa că generațiile de copii pătrund în școală potrivit cu criteriul vârstei și cu cel al normalității dezvoltării psihofizice, dobândind în urma integrării în viața școlară statutul de elev. Perspectivele de abordare a clasei de elevi, înregistrate în urma generalizării datelor unor investigații psihopedagogice, sunt: - perspectiva didactică; - perspectiva psihosocială. Pedagogia clasică a studiat clasa de elevi mai ales sub raport organizatoric și didactic, instructiv-educativ, în timp ce pedagogia contemporană își axează studiile și cercetările pe aspectele socio-relaționale și pe dinamica cognitivă-afectivă-socială și educativă. Din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
echilibrului psihic, a motivației și a trăsăturilor de caracter, prin raportarea rezultatelor la o normă stabilită pentru o populație de referință. 5. Istoricul ocupațiilor candidatului: natura locurilor de muncă anterior ocupate permite o judecată de valoare asupra experienței profesionale sau psihopedagogice dobândite de-a lungul istoriei ocupaționale, asupra randamentului și a stabilității acesteia. Ipoteza pe care se întemeiează raționamentul de studiu al istoriei ocupaționale este că prestația sau chiar reușita profesională într-un anumit loc de muncă este un predictor relevant
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
traduce interrelațiile care există între sporirea volumului de informații și a deprinderilor procedurale, astfel încât rezultanta procesului de formare să constituie o construcție elaborată a competențelor managerial-pedagogice. Legătura 6 și 7: reflectă efectul de ridicare a nivelului culturii profesionale asupra productivității psihopedagogice la clasă și se adaugă astfel variațiilor perfomanțelor cotidiene din activitatea didactică. Abordarea anterioară a problematicii formării reflectă interesul și spațiul privilegiat pe care managementul clasei de elevi îl alocă acestei componente, folosind drept conținuturi ale formării și perfecționării elementele
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]