3,728 matches
-
ale mării (1997) cultivă intens concentrarea și sugestia orientală a haiku-ului, cu sufletul risipit în lume: „Cerul acesta de toamnă pare năluca pădurilor moarte”; „Răcoarea de abis care ne vine din oglinzi”; „O, cât de dulce a fost ieri pustiul dimineții”. În Norii se contemplă alcătuirile efemere, mereu altele, inconsistente, ale norilor pe fundalul de permanență al cerului. Forma vizibilă oferă prilejul înălțării privirii și gândului spre imensitatea perenă a bolții cerești. În tradiția marelui stil al descrierii în care
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
de-a lungul romanului Jocurile Daniei), el are surpriza de a înțelege că întregul său zbucium se autogenerează, derularea evenimentelor - avându-le ca protagoniste pe Irina sau Dania - nefiind altceva decât stimul al introspecției. În Ioana, singurătatea lui Sandu și pustiul său interior își găsesc un corespondent în ariditatea și dezolarea peisajului alăturat mării veșnic agitate. Intriga amoroasă se subordonează analizei acute a experienței, autenticitatea sentimentelor este greu de stabilit, fiind vorba de trăiri contradictorii, traduse în cazuri majore de conștiință
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
sau Șt. Delarast. C. unește o atmosferă a tristeților evanescente și a armoniei muzicale, de sorginte simbolistă, cu poezia satului și, paradoxal, cu aceea a războiului. „Acorduri”, „litanii”, „game stinse” acompaniază dureri înăbușite (credința stinsă, ruperea de glie, trecerea) și pustiul sufletului. Modelul este G. Bacovia, dar influențe vin și din Verlaine ori din Șt. Petică. Sugestive imagini picturale țâșnesc în această poezie care nu poate evita clișeul, dar îl adoptă cu o încredere candidă, el potrivindu-se fondului sufletesc. Calea
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
iar viața e barca la mal, părăsită de vâsle./ Un glas va veni dinspre flăcări spre noi să-și păteze cu sânge argintul,/ s-anunțe, întors din incendiu: Nu eu, ci ei singuri știu ora!/ Și-atunci vor porni din pustiu să-și deșerte nisipul în preajma-ți:/ să fie și munți împrejur, să rămânem în Valea Tristeții - / și-ți vei desprinde încet porumbeii de sticlă, arar, câte unul,/ iar când vor plesni în văzduh, vei vorbi în neștire cu mine.” Un
CELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286157_a_287486]
-
cu o carte de teatru - Fântâna din lacrimă - ce atestă nebănuite aptitudini dramaturgice. Volumul este alcătuit din trilogia dedicată lui Eminescu, Steaua singurătății, ale cărei piese componente sunt Fuga sau Lada de zestre, Încotro, dragul meu rătăcitor? și La capătul pustiului, precum și din piesele Fântâna din lacrimă (unde mitul Meșterului Manole este reinterpretat: nu Ana cu pruncul nenăscut vor fi sacrificați, ci Manole) și Dumnezeu umblă pe jos (o frumoasă poveste de dragoste între Brâncuși și Domnișoara Pogany). SCRIERI: Agora, București
CHIRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286209_a_287538]
-
literare și recenzii, I-II, îngr. Andrei Rusu și Ion Bălu, București, 1991-1992; Opere, I-IV, coordonator Ion Bălu, îngr. Nicolae Mecu, introd. Ion Bălu, București, 1993-2002; Fals jurnal, îngr. și pref. Eugen Simion, București, 1999; Semne de viață în pustiu, îngr. Geo Șerban, București, 2001; Cultură și națiune, îngr. Constantin Schifirneț, București, 2002. Ediții: Mihai Eminescu, Poezii, București, 1938; Ion Creangă, Opere, pref. edit., București, 1954. Traduceri: Giovanni Papini, Un om sfârșit, pref. trad., introd. Alex. Marcu, București, 1923. Repere
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Lista, II, 7-11, III, 22-28; Ion Bălu, Opera lui G. Călinescu, București, 2001; Cristea-Enache, Concert, 528-546; Popa, Ist. lit., I, 359-367, passim, II, passim; Dan Mănucă, Opinii literare, București, 2001, 108-124; Dan C. Mihăilescu, G. Călinescu, „Scene de viață în pustiu”, LAI, 2002, 8; Negrici, Lit. rom., 121-123; Alex. Ștefănescu, „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, RL, 2003, 6-7; Zamfirescu, Istorie, II, 279-320. Al.S.
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
vanitatum prin naturalețea cu care monologul interior lasă suspendate dilemele ivite din zigzagul interogațiilor: iluzia și speranța alternează, fără tranziție, cu certitudinile lucidității și gândul morții (Meditație, Cimitirul, Suferința: „La umbră,-n întuneric, gândirea-mi se arată / Ca tigrul în pustiuri, o jertfă așteptând, / Și prada îi e gata... De fulger luminată, / Ca valea chinuirei se vede sângerând”). În „cursele viclenești” ale vieții, dragostea nu aduce decât înseninări trecătoare (Eliza, Reveria, Așteptarea). Le urmează curând tristețea despărțirii și accentuarea singurătății (Suferința
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
mai mult asupra așternutului împodobit cu flori, trecând destul de repede peste ospitalitate pentru a întârzia în schimb asupra potopului care servește de pedeapsă. In vale norii aprigi și focuri plutitoare,/ miniștrii răzbunării lui Jupiter cel mare/ arunc-a lor văpae. Pustiul să întinde,/ și, fără de cruțare, răstoarnă și cuprinde/ Grădini și case, holde, și oameni și turme;/ într-un moment cetatea dispare fără urme164*. E vorba de o poveste didactică ("Filemon și Baucis ne oferă un exemplu"), cu privire la adevărata fericire, retrasă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
rebeliune. Și-atunci era rău, credeam că nu poate fi mai rău, dar azi îmi dau seama c-ar fi fost mai bine să ne fi omorât atunci pe toți, la noi în casă, decât să ne fi trimis în pustiu, să murim de frig și foame, căci acesta e scopul ce-l urmăresc cei ce ne-au trimis aici. Ar fi fost mai uman. Dar se vede că ne e dat să ne zvârcolim în spasme, și nu un minut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
până și în somn. Brazi, păduri întunecoase, case curate, oameni frumoși, patrie, mi-e dor de voi. De ce suntem atât de păcătoși și n-avem și noi o patrie care să ne iubească! Pe noi patria ne-a izgonit în pustiu printre străini și printre cuvintele de prigoană mă urmărește veșnicul: mai departe jidove rătăcitor”, descriere a patriei care îmi amintește de Patria regizorului și actorului Emir Custurica. Când a fost întrebat ce e Patria, Custurica a spus că patriotismul e
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
furăm” din pacea și fericirea dintr-un suflet pueril, dar nu distrugându-l, ci doar iubindu-l! Apă, vânt, moarte, Suflete înecate. Gol...doar speranță. Water, wind and death. Souls drowned in the painful time Emptiness...just hope. Lacrimi în pustiu, Vieți pierdute în groază Timpul vindecă... Tears in the desert, Many lifes lost in horror The time has to heal...
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92950]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > 27 AUGUST: PIMEN CEL MARE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 970 din 27 august 2013 Toate Articolele Autorului Sfântul Pimen provenea din Egipt. A mai avut încă șase frați care se nevoiau în pustiul Sketis (adică al Schitului). A voit să îmbrace și el haina monahală dar din grijă pentru sănătatea lui, fiindcă era bolnav, părinții nu i-au dat voie. Și cum starea sănătății lui se înrăutățea continuu, și cum toți credeau că
Editura PimEN CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/27_august_Editura Pimen_cel_mare_ion_untaru_1377568741.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/364948_a_366277]
-
depărteze de Dumnezeu fără a-și pierde însemnătatea și valoarea pe pământ? Pentru că trebuie să știm că o ființă definitiv îndepărtată de Dumnezeu, oricine ar fi și oricâți bani ar avea nu este mai mult decât o oaie rătăcită în pustiu. Reconcilierea omului cu divinitatea în spațiul unei lumi sociale complexe, iată pariul pe care Occidentul îl face prin Reforma credinței sale. Bazele și condițiile pentru o asemenea mișcare de tip religios și social existau în chiar esența religiei creștine, în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
lume civilizată și o lume în stagnare. Cooperarea socială este de fapt obligația și atributul final al omului liber. Nu există o lume a individualității în sine, iar omul este om doar prin cooperare cu ceilalți oameni. Un om în pustiu, un om izolat, nu este decât o ființă pierdută pentru sine și pentru ceilalți. Cooperarea 249 este atributul omului liber, iar lipsa de cooperare rămâne atributul omului încătușat. Tocmai pentru a pune în evidență rolul decisiv pe care îl are
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de echilibru natural pe care Dumnezeu ne-a oferit-o. Pasul lateral poate fi riscant, mai ales atunci când discutăm despre bani și averi. Sigur că minciuna ne poate ajuta, dar trebuie să mai știm că la capătul minciunii se află pustiul, pierderea. Dezbaterea despre caracter și legătura sa cu fericirea este cea mai interesantă și mai intensă dezbatere. Caracterul nostru este cheia vieții noastre 69. Este bine ca oamenii să fie egali cu spiritul lor, dar și cu spiritul lumii în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
plante diferite, omenirea va ajunge să arate mai degrabă cu un convoi de căruțe care străbat un drum. Unele dintre ele se vor îndrepta iute și fără șovăire spre oraș, în timp ce altele își vor petrece noaptea sub cerul liber în pustiu, sau blocate undeva în ultima trecătoare din munți (...). Dar majoritatea căruțelor vor înainta spre oraș și cele mai multe vor ajunge acolo. Căruțele seamănă unele cu altele: chiar dacă sunt vopsite în culori diferite, fiecare are patru roți și este trasă de cai
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Rafael, au dat de cetăți și orașe și de țări foarte populate, care aveau o orânduire ce nu era de lepădat. Lângă ecuator și de o parte și de alta, în aproape tot spațiul cuprins de orbita soarelui, se întind pustiuri nemărginite, arse veșnic de dogoarea lui. Pretutindeni o priveliște de groază și de spaimă. Pretutindeni doar locuri cumplite și înțelenite unde nu viețuiesc decât fiare, șerpi și niște făpturi omenești tot atât de sălbatice și de crude ca și acele lighioane. Pe măsură ce
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de a comite, o dată măcar, un adulter, ca să știu cum este, va fi pierdută, este pierdută de pe acum. Mi-e rușine să spun că mă topesc de poftă și acum de disperare că nu mă voi sătura niciodată, în timp ce, în pustiul în care m-a lăsat Dumnezeu, trei îngeri, Adela și copiii, mă veghează cu lumina lor blândă. Îmi este rușine că în această lumină mă sfâșie o foame atât de deșucheată și, acum, tristețea că voi muri înfometat" (p. 248-249
Pariu cu posteritatea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12540_a_13865]
-
și cu muzica savantă: nimeni nu-și poate explica extincția ei, după ce secole de-a rândul a luminat ca o torță. Și chiar dacă torța arde încă, ea nu mai are pe cine ori ce lumina. E ca un țipăt în pustiu. Mai mult, e zădărnicie. Căci ingratitudinea cea mai mare a adevărului este negarea acestuia prin refuz ori prin uitare. Muzica noastră a fost uitată prin scoaterea ei la pensie (înainte de - sau la - termen, nici nu mai contează) și, ca orice
Ieșirea la pensie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12588_a_13913]
-
intim, masca antică ce și-o pune pentru a se privi în oglindă: , Pe marginea mării de doliu, de-a lungul/ șterselor urme ale rătăcirilor mele,/ de-a lungul gemetelor din vechi osîndite sub stele,/ la Pontul Euxin izgonit cu pustiul și gîndul...// Să te ascult, mare urnită din începuturi,/ ultimii pași să-i închin treptelor goale/ să mă adormi în jalea privirilor tale/ de ursitoare, bocind pe un leagăn de scuturi"(Ovid) . Sau o fantasmă acuzat romantică: ,Seara alei drumurile
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
în față. Înțeleg, în sfîrșit, că nu rulează bani, ci datorii. Oamenii plătesc la salariu sau la pensie. Sau niciodată. S-a înnoptat. Se văd într-o parte, jos, luminile Cîmpinei, iar în cealaltă, Breaza. Departe. Liniște. Liniște. Sentimentul de pustiu, de libertate, de vis. Deodată, țîșnesc nemilos ma-ne-le-le Cu forță, zguduind pămîntul și auzul. Cuceresc totul, mă cotropesc. Mă aflu în vîrful unui deal, în plin absurd. Pisica Miți doarme. Eu știu cum am ajuns acolo, sus, dar manelele? Foșnetul
La căsuța unde doarme o pisică by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13665_a_14990]
-
diverse periodice și antologii, traduceri din Ruxandra Niculescu ( Strada Plopilor Vechi), Adrian Rogoz ( Fuga în spațiu-timp, Altarul zeilor stochastici), Horia Aramă ( Verde Aixa), Vladimir Colin ( Broasca), Gheorghe Săsărman ( Evadarea lui Algernon), Eugen Barbu ( Prânzul de duminică), D.R. Popescu ( Mări sub pustiuri), Gib. I. Mihăescu ( Visul) și Urmuz ( Pagini bizare). A prefațat și adnotat cartea de istorie literară japoneză a lui Donald Keene, Literatura japoneză, Editura Univers, 1991 ( tradusă de Doina și Mircea Opriță), precum și volumul Jocul de GO de prof. univ.
Sumiya Haruya - 25 de ani de activitate by George Muntean () [Corola-journal/Journalistic/13698_a_15023]
-
anii: pas cu pas/ te urmărește/ ea care te-a locuit și noapte și zi: uită-i numele/ tu care auzi în armele de foc hăitașii și te temi:/ ai fost în visul ei omule bun//... afară din tine este pustiul și libertatea unde/ vei scutura sămînța spaimei: atunci se vor arăta semnele de pămînt și te vor lovi/ cu patimă cu sînge cu noapte:/ tu care auzi în lacrima sălbăticiunii bubuitul armei//... pașii Fiarei clipă de clipă în limba pămîntului
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
vor reveni în Parlament, nu fără a întâlni acolo și figuri noi, cele mai multe tot din soiul lor. Cele mai multe fiindcă, prin legea numerelor mari vor pătrunde în parlament și niște oameni cinstiți, îndeajuns de puțini pentru ca glasul lor să răsune în pustiu. Vechi și noi dezlegători de cuvinte încrucișate, vajnici cititori de ziare își vor face siesta sub nemiloasa lumină a reflectoarelor dar, ferice lor, din plin răsplătiți. Uluite de neputința actualilor guvernanți de a duce la bun sfârșit Reforma, foruri europene
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]