3,990 matches
-
cartier sărac. În 1804, cimitirul Père Lachaise avea doar 13 morminte. În anul următor, cimitirul numără 44, apoi 49 în 1806, 62 în 1807 și 833 în 1812. În 1817, pentru a reconstrui imaginea cimitirului, primarul orașului Paris organizează transferul rămășițelor lui Pierre Abélard și Héloïse d’Argenteuil, precum și cele ale lui Molière și La Fontaine. A fost de ajuns: în 1830, numărul mormintelor ajunge la 33 000. Cimitirul Pere Lachaise a cunoscut în acea perioadă cinci extensii: în 1824, 1829
Cimitirul Père-Lachaise () [Corola-website/Science/319543_a_320872]
-
indiană din America. Confruntându-se cu dispariția în rasă sau cultură, a existat o renaștere remarcabilă a identității nativ americane tribale în secolul 20. 70000 Cherokee trăiesc în Oklahoma în Nation Cherokee, și 15.000 în Carolina de Nord pe rămășițele pamântului strămoșilor lor. Al doilea mare grup de trib este Navajo, care se numesc "cina" și trăiesc pe 16 milioane acri (65.000 km ²) acoperind nord-estul rezervației indiene din Arizona, nord-vestul din New Mexico și sud-estul Utah. Acesta este casa
Demografia Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/319619_a_320948]
-
ai lui Vargas au fondat Uniunea Națională Democrată (UND) în Aprilie 1945. UND, un partid conservator care apără liberalismul economic prin stimulare publică la capitalul străin, a fost mai mult un partid de intelectuali și de clasa mijlocie urbană, precum și rămășițe ale intereselor oligarchice ale "Republicii Velha". Este nominalizat fostul militar și brigadier al Forțelor Aeriene Eduardo Gomes, cunoscut mai târziu pentru participarea la lovitura de stat din 1964, ca și candidat prezidențial . Gomes a susținut in special o abrogare majoritară
Alegeri prezidențiale în Brazilia, 1945 () [Corola-website/Science/319680_a_321009]
-
de către sistemul "primul după post" ,ce i-a acordat o cotă de scaune, mult mai mică față de cota voturilor (21.7%)și a numărului de scaune ce-ar fi putut câștiga sub o "reprezentare proporțională" a sistemului buletinelor de vot. Rămășițele PPI-ului au devenit Partidul Naționalist al Irlandei de Nord sub conducerea lui Joseph Devlin. După alegeri, câștigătorii fenieni, desi puteau stă drept membrii de partid în parlamentul britanic , au preferat să boicoteze corpul Westminster body și s-au unit
Alegeri legislative în Irlanda, 1918 () [Corola-website/Science/319741_a_321070]
-
Valentinian I, niciodată nu a recâștigat importanța pe care o avea înainte, și „Vindobona” (Viena) a devenit centrul militar. Carnuntum a fost în cele din urmă distrus de către maghiari în Evul Mediu. „Parcul arheologic Carnuntum” este împărțit în trei părți: Rămășițe ale orașului civil se întind în jurul satului Petronell-Carnuntum. Există mai multe locuri care se pot vedea în orașul civil: cartierul orașului roman în muzeul în aer liber, ruinele palatului, amfiteatru, și „Heidentor”. Cartierul orașului roman a fost o parte periferică
Carnuntum () [Corola-website/Science/319843_a_321172]
-
Eyraud a descoperit tăblițele în 1866. Astfel, în 1868 Jaussen a putut să recupereze de pe insulă doar un număr mic de tăblițe plus încă trei tăblițe achiziționate în 1866 de la căpitanul corvetei chiliene "O'Higgins". În 1950 Barthel a descoperit rămășițele deteriorate a încă șase tăblițe în grotele din insulă, fiind folosite la ceremonii funerare. Oricum, nici o glifă nu a putut fi recuperată de pe aceste rămășițe. Din cele 26 de texte recuperate, doar jumătate sunt într-o stare bună și autenticitatea
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
tăblițe achiziționate în 1866 de la căpitanul corvetei chiliene "O'Higgins". În 1950 Barthel a descoperit rămășițele deteriorate a încă șase tăblițe în grotele din insulă, fiind folosite la ceremonii funerare. Oricum, nici o glifă nu a putut fi recuperată de pe aceste rămășițe. Din cele 26 de texte recuperate, doar jumătate sunt într-o stare bună și autenticitatea lor este mai presus de orice îndoială. Arheologul și antropologul britanic Katherine Routledge a întreprins, între 1914 și 1915, o expediție științifică în Insula Paștelui
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
-o la Congresul World Space din Houston, Texas, „s-a dovedit că era practic imposibilă crearea unui sistem viabil de control al temperaturii în respectivele constrângeri de timp”. După 2570 de rotații orbitale si 163 de zile, Sputnik 2 - împreună cu rămășițele cățelușei Laika - s-a dezintegrat la reintrarea în atmosfera terestră, la 14 aprilie 1958. Misiunea Sputnik 2 și a trimiterii unui câine viu în spațiu au reprezentat un capitol din cursa spațială dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică astfel că, inițial
Laika () [Corola-website/Science/318997_a_320326]
-
au scufundat-o, împreună cu supraviețuitorii de pe Chikuma. Atunci când Halsey la 11:15 s-a întors spre sud, el a detașat o forță formată din patru crucișătoare și nouă de distrugătoare și sub comanda contraamiralului DuBose a trimis-o în urmărirea rămășițelor forțelor lui Ozawa. Crucișătoarele în jurul orei 17:00 au scufundat portavionul ușor Chiyoda avariat și în jurul orei 20:59 după o luptă înverșunată distrugătorul Hatsuzuki. Atunci când Ozawa a aflat de grupul relativ slab al lui DuBose, cu o bună recunoaștere
Bătălia din Golful Leyte () [Corola-website/Science/319314_a_320643]
-
submersibile cu echipaj uman, care au acoperit o arie de 1600 km², coborând până la 370 m adâncime. La 7 martie, scafandrii de pe USS "Preserver" au identificat ceea ce părea a fi compartimentul echipajului aflat pe fundul oceanului. Această descoperire, împreună cu găsirea rămășițelor tuturor celor șapte membri ai echipajului, au fost confirmate a doua zi, si la 9 martie, NAȘĂ a comunicat această presei. Până la 1 mai, se recuperase o parte suficientă a propulsorului lateral dreapta pentru a determina cauza inițială a accidentului
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
deținerea de resturi ale navetei "Challenger" și că este obligatoriu că orice bucăți identificate să fie predate NAȘĂ. Toate resturile sunt în prezent stocate într-un fost depozit subteran de rachete de la Complexul 31 al Bazei Aeriene de la Cape Canaveral. Rămășițele echipajului ce au putut fi identificate au fost returnate familiilor la 29 aprilie 1986. Doi dintre membrii echipajului, Dick Scobee și căpitanul post-mortem Michael J. Smith, au fost înmormântați de familiile lor la Cimitirul Național Arlington în morminte individuale. Specialistul
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
membrii echipajului, Dick Scobee și căpitanul post-mortem Michael J. Smith, au fost înmormântați de familiile lor la Cimitirul Național Arlington în morminte individuale. Specialistul misiunii, lt. col. Ellison Onizuka a fost înmormântat la Cimitirul Național Memorial al Pacificului din Honolulu, Hawaii. Rămășițele neidentificate ale echipajului au fost înhumate într-un mormânt comun de la Monumentul Navetei Spațiale "Challenger" din Arlington la 20 mai 1986. Comisia Prezidențială de Anchetă a Accidentului Navetei Spațiale "Challenger", cunoscută sub numele de comisia Rogers după președintele sau, a
Dezastrul navetei spațiale Challenger () [Corola-website/Science/315574_a_316903]
-
De asemenea, sunt trei stejari cu o vechime de 180-250 ani și o alee de castani. Acest parc are o importanță științifică, culturală și estetică. Pe unul dintre dealurile din satul Zvineace există un cimitir militar, unde au fost înmormântate rămășițele pământești a 11.830 soldați și ofițeri în armatele austro-ungare, germane și rusești, care au murit în primul război mondial, în luptele din anii 1914-1918. Nu departe de satul Pohorlăuți se află un monument geologic al naturii, o peșteră calcaroasă
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
cu o pauză în jurul anilor 275-300 AD. Castellum a fost situat pe locația prezenta a siteului medieval Petruschurch și a curții bisericii din jur. În timpul lucrărilor de construcție a unei noi parcări subterane în centrul orașului Woerden, au fost descoperite rămășițele a numeroase clădiri române vechi și o navă de marfă română. În timpul lucrărilor de cercetare, au ieșit la iveală multe informații despre perioada română din Woerden: locația castellumului, zona șanțurilor cu apă și intrarea principala. Puțin este cunoscut despre perioada
Woerden () [Corola-website/Science/315821_a_317150]
-
Belgrad, capitala Șerbiei, și una dintre cele mai mari din lume. Biserică a fost construită în amintirea Sfanțului Sava, fondatorul Bisericii Ortodoxe Sârbe și o figură importantă în Șerbia medievală. Este construită pe podișul Vračar, locul unde, se presupune că rămășițele sale au fost arse în 1595 de Sinan Pasă, Mare Vizir al Imperiului Otoman. Catedrală Sfanțul Sava a fost construită de-a lungul a nu mai puțin de 65 de ani (între anii 1939-2004), cu întrerupere între anii 1941-1958. De
Catedrala Sfântul Sava din Belgrad () [Corola-website/Science/315862_a_317191]
-
pe acestă cum încerca să ia trupul lui Ioan. De aceea, preotul a înștiințat obștea credincioșilor din Cetatea Albă care au ridicat trupul neputrezit al noului mărturisitor al lui Hristos și l-au dus în altarul unei biserici din oraș. Rămășițele sale pământești, neputrezite și răspândind bună mireasma, puteau fi considerate acum că sfinte moaște. Ele au rămas în această biserică aproximativ 70 ani, revărsând multe daruri asupra creștinilor care veneau și îngenunchiau în fața lor, cerând mijlocirile sale în fața Părintelui ceresc
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
a funcționat la Frumușeni, județul Arad, fiind cunoscută în Evul Mediu și sub denumirea de Bisra sau Bistra. În prezent, rămășițele arheologice ale mănăstirii sunt declarate monument istoric, . În anul 1183 a fost atestată pentru prima dată abația care avea hramul Sfintei Fecioare Maria, pentru ca la sfârșitul secolului al XII-lea să funcționeze ca lăcaș benedictin, aflat sub patronaj regal. Abația
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
îndoială, provin de la un turn pătrat, din care latura de vest s-a surpat cu totul sau a fost dărâmată, din laturile de nord și de sud a rămas o bună parte, iar din latura de est se află numai rămășițe de fundații”". El observă unele similitudini ale materialelor de construcții folosite la cele două cetăți, presupunând că ar proveni din aceeași epocă: "„felul de construcție și mai ales mortarul făcut cu făină de cărămidă, care s-a folosit la mai
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
ca pe al unui sfânt. La o jumătate de secol după moartea sa, Ioan al III-lea Ducas Vatatzes a fost canonizat ca sfânt, sub numele de "Ioan cel Milostiv". Cucerind orașul, la începutul secolului XIV, turcii i-au nimicit rămășițele pământesti, însă și în prezent, în aceste locuri este sărbătorită ziua sfântului "Ioan Duca Vatațis", pe 4 noiembrie, după calendarul iulian.
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
capitole pentru samurai” (numit "Buke shohatto") și „Legile referitoare la Curtea imperială și la nobilime” ("Kinchū narabi ni kuge shohatto"), în 17 capitole. Moare pe data de 1 iunie 1616. Înmormântat temporar la templul șintoist "Kunō- zan Tōshōgū", lângă Shizuoka, rămășițele sale au fost mutate un an mai târziu la Nikkō, unde prin decret imperial a fost canonizat sub numele de "Tōshō Daigongen".
Ieyasu Tokugawa () [Corola-website/Science/315007_a_316336]
-
kușan a slăbit și spre sfârșitul secolului II a dispărut. Imperiul Kușan a fost ultima afirmare politico-miltară de anvergură al triburilor Yuezhi, europoizii care timp de aproape un mileniu și jumătate au influențat civilizația, cultura și istoria Asiei centrale. Astăzi rămășițe ale acestor triburi mai există în Afganistan, Pakistan și Turkmenistan.
Yuezhi () [Corola-website/Science/315015_a_316344]
-
oferit de regele Franței doar în mod onorific diverșilor prinți de la curtea acestuia. Maria reușește să conserve mare parte din teritoriile din Țările de Jos, precum și restul teritoriilor din Sfântul Imperiu Roman prin căsătoria sa cu Maximilian de Austria. Astfel rămășițele principatului Burgundia intră în posesia casei de Habsburg care va revendica în continuare titlul ducal. În urma Războiului pentru Succesiunea Spaniolă casa de Habsburg pierde tronul Spaniei, iar partea austriacă a familiei nu va mai continua revendicarea. Aceasta va fi reluată
Ducatul Burgundia () [Corola-website/Science/315030_a_316359]
-
situației taxonomice a păsărilor sud-americane) Condorul andin este unicul reprezentant contemporan al genului "Vultur" (odinioară aici era inclus și condorul californian "Gymnogyps californianus"), astfel încât deseori el este numit pur și simplu "condor". Spre deosebire de situația rudei sale nord-americane, studiată atent după rămășițele sale pietrificate, dovezi privind existența condorului andin în epocile geologice mai vechi sunt foarte puține. Studiind puținele fosile descoperite în provincia boliviană Tarija, arheologii presupun că originile condorului andin s-ar găsi în pliocen sau pleistocen, atunci când viețuia o pasăre
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
aferente; fortificații romano-bizantine. Săpăturile arheologice au început aici în 1981. În anul 2000, în incinta sitului arheologic al cetății romane "Halmyris", a fost descoperită o bazilică episcopală. Pe 15 august 2001, în cripta situată sub altarul acesteia au fost identificate rămășițe umane ce păstrau urme de violență extremă, ale unor creștini. Inscripția din mormânt, a servit la identificare acestora ca aparținând celor, a căror viață și patimi sunt relevate în colecția hagiografică "Acta Sanctorum" ca fiind preotul Epictet și monahului Astion
Halmyris () [Corola-website/Science/315088_a_316417]
-
această dată, așzările arabe încep să decadă, iar o parte din populație emigrează către Imperiul Otoman. Câteva decenii mai târziu, în 1913, antropologul elvețian menționează că aceste colonii s-au dizolvat și reușește să mai găsească în zonă doar o rămășiță de 14 arabi, toți bărbați. În urma analizelor antropologice, Pittard a concluzionat că o parte a acestora aveau influențe rasiale negroide și pune această situație în legătură cu faptul că populația arabă din jurul Mării Roșii prezintă deseori influențe rasiale negroide, ca o consecință
Arabii din România () [Corola-website/Science/315100_a_316429]