6,632 matches
-
poată folosi pentru obținerea unor rezultate favorabile. Ea s-a dovedit, însă, ucenicul infidel al vrăjitorului, care s-a întors să-și tortureze creatorul. Radicalii consideră familia regală ca fiind coruptă și aliată cu necredincioșii vestici. Scopul lor este să răstoarne sau să perturbe guvernul, motiv pentru care au și lansat atacuri teroriste în 2003 asupra Riyadhului. Un acord între familia regală și clericii wahhabiți a eșuat deoarece puterea blândă a radicalismului islamic s-a concentrat în direcția lui Osama bin
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
au și lansat atacuri teroriste în 2003 asupra Riyadhului. Un acord între familia regală și clericii wahhabiți a eșuat deoarece puterea blândă a radicalismului islamic s-a concentrat în direcția lui Osama bin Laden și a obiectivului acestuia de a răsturna guvernul saudit, și nu în direcția consolidării acestui guvern. Un instantaneu al acestei situații a fost suprins de către un sondaj efectuat în mai multe țări cu populație predominant musulmană la puțin timp după încheierea războiului din Irak. Majoritatea cetățenilor din
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
relații pașnice, la fel se poate și ca Irakul transformat să devină element-cheie într-un alt fel de Orient Mijlociu, în care ideologia urii să nu mai înflorească."197 Dar exercitarea puterii dure în campania de patru săptămâni care a răsturnat regimul lui Saddam Hussein a fost partea ușoară a întreprinderii. Germania și Japonia constituie două istorii de succes în era postbelică, însă ambele state aveau societăți relativ omogene, cu o clasă de mijloc destul de importantă și fără o rezistență organizată
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
acestui SEL nu par a fi marginalizați în sfera muncii și, prin urmare, schimburile lor sunt într-o anumită măsură nesemnificative din punctul de vedere al înscrierii lor în economia de piață. Fără vreo ambiție politică sau economică de a răsturna sistemul dominant, ei caută înainte de toate să instaureze relații interpersonale, fiind totodată deja incluși într-un țesut asociativ dens. Convivialitatea care rezultă din SEL și care vine să îmbogățească rețeaua preexistentă este așadar cea dintâi satisfacție a acestora. Din acest
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prin capodopera genului, Sărmanul Dionis, preia din literatura universală o serie de mituri cu largă răspândire, având ca model unele dintre operele romanticilor germani, printre motivele caracteristice acestei creații literare fiind transmigrația unor suflete, animarea unui portret, operații magice care răstoarnă dintr-o dată planurile spațiale sau temporale ale acțiunii, persoane inițiate în practici diabolice, atmosfera de halucinație. De aceea, Ruben se inițiază într-o practică magică, dar este tentat de ispita luciferică să nesocotească orice cuvânt. Personajul are libertatea să modifice
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
nou (Rosenau, 1984, p. 262; Nicholson, 1989, pp. 170-171; Finnemore și Sikkink, 1998, p. 901). Un exemplu din lumea fizică este tipul de titirez construit astfel încât, după ce atinge o anumită viteză, centrul de greutate i se schimbă, iar titirezul se răstoarnă și continuă să se învârtă. Un astfel de punct îl reprezintă apariția unui nucleu stabil de state democratice liberale. Până la această etapă, existența statelor democratice poate avea un oarecare efect asupra comportamentului internațional, dar nu duce la o modificare fundamentală
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
imperiului sovietic. În plus, evenimentele de la 11 septembrie 2001 au fost urmate de o serie de alte evoluții internaționale majore. Ca reacție la atacuri, SUA și aliații lor au lansat o intervenție militară la scară mare, cu scopul de a răsturna conducerea talibanilor din Afganistan. Aceasta s-a realizat în primăvara anului 2002, deși, pentru urmărirea scopurilor lor, SUA s-au bazat în mare parte pe rezistența locală. Spre deosebire de Războiul din Golf din 1991, intervenția din Afganistan nu s-a derulat
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
propun fondarea unui premiu pentru primul care va descoperi acest phoenix. Căci în sfârșit, mi se va concede că această descoperire prețioasă nu a fost încă făcută, căci, până acum, tot ce se prezintă sub numele de stat poporul îl răstoarnă imediat, tocmai pentru că nu îndeplinește condițille puțin cam contradictorii ale programului. Trebuie să o spun? Mi-e teamă să nu fim, în această privință, păcăliți de una dintre cele mai bizare iluzii care au capturat spiritul uman. Omului îi repugnă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în sânul acestui popor prevalează opinia că legea nu se va mărgini la impunerea justiției; ea va aspira în plus la impunerea fraternității. Ce se va întâmpla în această situație? Voi fi scurt, căci cititorul nu are decât să refacă, răsturnându-l, tabloul precedent. Mai întâi, o incertitudine teribilă, o nesiguranță mortală va plana asupra domeniului activității private; căci fraternitatea poate să îmbrace miliarde de forme necunoscute și, prin urmare, miliarde de decrete imprevizibile. Nenumărate proiecte vor veni în fiecare zi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
al patrulea va solicita să se desființeze concurența; un al cincilea abolirea interesului personal; unul va vrea ca statul să furnizeze locuri de muncă; celălalt instrucție și, un altul, pensii pentru toți cetățenii. Iată aici un altul care vrea să răstoarne toți regii de pe suprafața pământului și să decreteze, în numele fraternității, războiul universal. Mă opresc. Este destul de evident că, pe această cale, sursa utopiilor este inepuizabilă. Ele vor fi respinse, se zice. Fie; dar este posibil ca ele să nu fie
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Prea adesea, în sfârșit, formulele sale severe putuseră fi interpretate într-o manieră ostilă ameliorării sorții clasei celei mai numeroase și mai sărace. S-a ajuns la a o considera întrucâtva păzitoarea oficială a status quo-ului, iar novatorii cărora le răsturna planurile himerice nu ratau nicio ocazie de a o acuza că este "fără măruntaie". Bastiat a pus acest reproș la inimă și și-a folosit toată verva spiritului și căldura sufletului să demonstreze injustiția acestei acuzații. Pentru a atesta faptul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ca putere, ea își celebrează supremul eșec, așa cum suprema ei bucurie este de a se anula ca putere, de a pierde puterea. De aceea, frica de "a pierde puterea" nu este decât sentimentul puterii pervertite, al puterii care s-a răsturnat în chiar esența ei. O putere nu se împlinește decât pierzîndu-se, după cum nu își ratează esența decât perpetuîndu-se. Din clipa în care te temi că vei pierde puterea, puterea e deja pierdută în esența ei. În perpetuarea puterii, mecanismul acesteia
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
neliberi în încleștarea lor. Primejdia pe care o ascunde în sine libertatea ține de însăși fragilitatea esenței ei, de ușurința cu care ea poate fi pierdută. Această fragilitate a libertății, manifestată în ușurința cu care ea, odată pierdută, se poate răsturna în opusul ei, se vădește cel mai limpede în chiar sfera puterii. Agentul puterii este în pericol de a pierde libertatea, pe care o are deja pe parcursul exersării ei, în vreme ce pacientul puterii, care urmează să o dobândească, o poate pierde
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a formei devine o obsesie ("caut forma în tot ce fac", spunea Brîncuși), când ea se transformă în "problema dificilă și nebunească de a cuprinde toate formele într-una singură"1, atunci voința de limitare își atinge limita și se răstoarnă în opusul ei. Vedem cum în sculptura lui Brâncuși forma conține în ea sâmburele propriei sale destrucții. Și îl conține în trei feluri: ca formă mărită infinit ("proiect de pasăre care mărită va umple cerul"), ca formă care să le
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Este rândul lui Andrei să-i citească versurile; mă așez pe pat, rezemat de perete, îl am pe Noica în stânga și, în timp ce Andrei citește, mă uit pieziș la chipul lui Noica. Vreau să-l văd cum ascultă. Capul e puțin răsturnat pe spate, fruntea s-a așezat într-un plan oblic și apare și mai întinsă ca de obicei, frumos-netedă și încovoiată spre creștet, descriind o curbă largă, simetrică cu aceea a nasului, nas de gargouille, cum îi apăruse lui Păstorel
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
n-ar fi nu s-ar povesti"; de vreme ce se povestește, este. Orice ființă, și mai ales ființa unui gând sau a unei cărți care are un început și un sfârșit, poartă în ea epicul, "se povestește". Vin acum și spun, răsturnînd: dacă nu se povestește, nu este. În acest sens, Heidegger nu este. Gândul adevărat are o desfășurare, își poartă în el propria lui baladă, acel "stați să vă povestesc ceva". Or, la Heidegger, totul rămâne în înfășurare, în cerc. Heidegger
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o poikilie de tip renascentist. Și apoi, toată drama pe care o trăiești în marginea acestei pulverizări, când ai trecut dincolo de prima maturitate! Atunci, căile tentate se multiplică, sporind efectul de haos; încerci mereu "o lovitură decisivă" prin care să răstorni o imagine consfințită. Așa s-a întîmplat cu ultima lui carte; mi-l amintesc pe P. venind în urmă cu doi ani la Păltiniș, nevrozat de trac, să îi asculte părerea lui Noica, una la care ținea fără să simtă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
scrisoarea pe care Friedgard i-o trimite la Paris în 14 mai. Pentru orgoliul lui Cioran, ea a însemnat neîndoielnic o lovitură teribilă. Într-un anumit sens, să-i spunem filozofic, scrisoarea este remarcabilă, pentru că tălmăcește totul prin binomul "aproape-departe", răsturnând valorile distribuite în mod tradițional asupra celor doi termeni și așezând centrul de greutate al iubirii lor în dimensiunea departelui și invizibilului (scrisoarea, telefonul, cuvântul, muzica), și nu al aproapelui și atingerii (imaginea și trupul). Din punct de vedere psihologic
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ne declara solidari cu națiunile nemulțumite ale Austriei; să pășim la o activitate comună cu ele, căci mâni chiar va fi prea târziu, mâni chiar se vor bucura numai aceia de fructele răsturnărei constituțiunei cari vor fi ajutat a o răsturna, mâni nu va mai vrea nimene să primească mâna de înfrățire a unui popor fără energie, spre a căpăta în schimb o nouă piedecă în drum, pre unguri. Ungurii chiar tind într' acolo ca să localizeze reforma Austriei; să nu lăsăm
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
legitimiste. Când mersul liniștit și regulat al afacerilor este lovit în centrul, în regulatorul său, treaba nu poate merge bine. Și cu toate aceste noi românii de sute de ani n-am avut altă plăcere mai mare decât a ne răsturna principii. Alături cu această teorie fundamentală, despre stat ca așezământ al naturei și nu al rațiunii, vom trebui să-l caracterizăm răpede. 1) Istoria dinlăuntru a popoarelor este o luptă între ideea statului și individualism. Ce este individualismul? Fiecare ființă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atâtea neplătite ca astăzi. Din școalele poporale ar fi ieșit oameni știutori de carte care rămâneau ce erau și nu se făceau subperceptori de perceptori, căci intrarea între administratori ar fi fost grea într-un corp stabil, care nu se răstoarnă la fiecare schimbare de ministeriu în sfârșit Ioan Sandul al IV moștenea un stat românesc cu care te-ai fi putut făli. Atunci războiul din 54 ne aducea Basarabia, cel din 59 Bucovina, cel din 66 Transilvania. Dar acuma cum
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ai fi putut făli. Atunci războiul din 54 ne aducea Basarabia, cel din 59 Bucovina, cel din 66 Transilvania. Dar acuma cum s-au dezvoltat lucrurile? De toate dezastrele vecinilor noștri noi nu ne-am folosit decât spre a ne răsturna domnii. Vodă, adică statul, era cu mînile legate. Vodă zicea da și Hîncu ba, și neamul lui Hîncu creștea din ce în ce. Cu cât deveneau mai mulți aspiranți la privilegii și posturi, cu atât cereau lărgirea privilegiilor, lărgirea libertății
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu monarhiștii de orice coloare, a trebuit să cadă din cauza {EminescuOpIX 375} îngăduinții sale și-au făcut loc lui Jules Simon, republican declarat. Atunci toate partidele monarhiste și-au dat mâna în combaterea noului cabinet, pe care l-au și răsturnat, deși pe o cale indirectă. Se vede că într-un consiliu de miniștri se hotărâse ca membri cabinetului să combată în Cameră și să împiedece abrogarea legii de presă și votarea unei legi municipale. Miniștrii n-au făcut însă nimic
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
făcîndu-se vălătuc, arată în toate părțile sale ghimpii, pe când inima-n el trăiește. Apăsați voi! - apa nu cedează apăsării, cu cât mai mult o națiune. Din contra, ea crește ca îmflată de puteri nevăzute, se va îmfla și, zvâcnind, va răsturna piatra din fruntar spre a se înălța un alt soare, soarele de diamant al Orientului în fața soarelui celui de foc al Occidentului. Apăsați voi! Până ce ura noastră pentru voi nu va mai fi un simțământ ci o rațiune, nu psicologie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ai fi putut făli. Atunci războiul din 54 ne aducea Besarabia, cel din 59 Bucovina, cel din 66 Transilvania. Dar acum cum s-au dezvoltat lucrurile? De toate dezastrele vecinilor noștri noi nu ne-am folosit decât spre a ne răsturna domnii. Vodă, adică statul, era cu mînile legate. Vodă zicea da și Hîncu ba și neamul lui Hîncu creștea din ce în ce. Cu cât deveneau mai mulți aspiranții la privilegii și posturi cu atâta cere au lărgirea privilegilor, lărgirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]