KorAP: Find »[drukola/base=recunoscător & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...142 143 144 ...159 >

3,968 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806

plăcu felul în care îmi vorbi, atitudinea sa respectuoasă, cât era el de atrăgător, și se treziră în mine senzații cum nu credeam că voi mai simți vreodată. O părticică intimă a sufletului meu, cu tot trecutul său, îi era recunoscătoare, dar și impresionată, căci știam că ar fi cu mult mai plăcut ca în imaginațiile mele cele mai intime. El avea părul închis la culoare, tenul potrivit, statura atletică, era înalt, slăbuț, și respira de o noblețe personală, proprie. Până

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
lupt. Și mă ia frumos de mâini, mă pune pe pat, se ridică deasupra mea și spune: Te vreau. Și nu am de ce să mă abțin. Aș vrea să leșin. Însă mă adun și spun: Pot să-ți fiu veșnic recunoscătoare sau te pot omorî. Te salvez sau te omor. Iar facem pe șefa? Începe să mă sărute. Ești delicioasă. Înțeleg. Vrei să te răzbuni. Se oprește și mă privește. Nu. Acum nu. Ce vrei? Pe tine. Încep să mă zbat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891

în chip nedemn". Habar n-are ce înseamnă "în chip nedemn", dar nu mai vrea să-l folosească așa. Cel asupra căruia îmi revărs, de două săptămâni, toate binecuvântările, e nerecunoscător față de mine. Ești nerecunoscător? - Nu. În sinea lui era recunoscător. Dar nu dorea nici să se lase pedepsit. Mai cu seamă de către Dumnezeu. - Înjur eu, negocie madam Nicolici. Tu repeți numai după mine? - În nici un caz. - Așa l-am crescut. În nici un caz n-o să repete... Însă dacă rotesc eu

Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231

repede Fiona. Voiam numai să-ți dau numărul meu de telefon. Numărul era deja scris pe o bucățică de hârtie pe care femeia i-a întins-o lui Alison. —Mulțumesc. Alison nu era foarte sigură ce însemna asta, dar era recunoscătoare pentru gest. —Eu și câteva prietene avem un soi de club și m-am gândit c-ai vrea să ni te alături. Presupun că se poate spune că e un fel de grup terapeutic, a adăugat Fiona zâmbind liniștitor. Alison

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
de mic. Aici sunt! Fiona i-a făcut cu mâna și i-a zâmbit larg. —Mă bucur foarte tare că ai putut să vii. Cum a fost luna de miere? Arăți fantastic! —Mulțumesc, a răspuns Alison și s-a așezat recunoscătoare. A fost grozav! E un loc așa de frumos. Am făcut multe scufundări și am văzut niște pești incredibili. Măi să fie! Fiona era impresionată. — În luna de miere, eu n-am văzut nimic altceva decât tavanul. Trecuseră aproape trei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
de viață. Susan a pus o mână pe brațul lui Alison, indicând astfel faptul că voia să vorbească. Am dreptate presupunând că tipa nu știa nimic de nuntă? Alison, care continua să se simtă puțin intimidată de Julia, a fost recunoscătoare pentru abordarea mai blândă. — Da, a răspuns ea zâmbind emoționată. Eu am crezut că băieții au venit cu permisiunea mamei, dar, mai târziu, am aflat că Luca nu-i spusese nimic și-o mințise că-i duce în parc. —Ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
fiu eu în locul tău, aș trăi într-o constantă stare de disperare. Așa că-ți admir tăria. Susan i-a privit fața. —Arăți foarte bine. Nu se vede nimic. Mai vrei niște ceai? Bill a dat din cap cu o privire recunoscătoare. —Și încă un lucru, a adăugat el. — Da? —Nu-ți fie teamă să-i ții piept lui Jenny atunci când sare calul. Poate că nu e firea ta să ripostezi, dar dacă ai să reușești, din când în când, o să vezi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
nici nu se mințea singură, spunându-și că dacă n-a purtat o haină timp de un an, se poate totuși s-o mai îmbrace anul următor. Hainele erau date fie la magazine second-hand, fie la magazinul de caritate mereu recunoscător, care se găsea cam la doi kilometri de casă. Julia făcea mereu loc pentru următoarea mare achiziție. Sau, mai potrivit cu dimensiunile ei, pentru următoarea mică achiziție. —Dragul meu, a tors ea în urechea lui James, cred că asta e aleasa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
pe umerii bronzați. În poza aia stătea cu picioarele scufundate până la glezne în apa mării. Nick a început să urce din nou. Susan a apreciat faptul că bărbatul se simțise destul de confortabil ca să facă remarca respectivă, dar îi era și recunoscătoare fiindcă nu lungise povestea. Nunta lui Nick cu Caitlin fusese o chestie tradiționalistă și costisitoare, cu o rochie de prințesă, patru domnișoare de onoare și un tort cu trei etaje, pregătit și decorat de prietenele lui Jenny din Organizația Internațională

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
se joace cu scoicile. Era limpede că plecarea celor doi n-o îngrijora. Nick a dispărut pe ușă, dar Susan a rămas puțin în urmă. Pe față avea o expresie de așteptare. Am vrut doar să-ți spun cât de recunoscătoare îți sunt pentru ceea ce faci, a spus ea cu prudență. Uneori e dificil și ne face bine să știm că Milly poate să meargă undeva unde se simte așa de în largul ei. Pentru Nick e o pauză binemeritată. Susan

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
de crud răpită de lângă ei. În timp ce Susan, care nu mai avea nici o rudă căreia să-i pese dacă mai trăiește sau a murit, era totuși în viață, respira și se bucura de existența ei. De asta ar trebui să fiu recunoscătoare și să mă bucur de viață la maximum, și-a spus ea zâmbind și uitându-se, prin fereastra piscinei, la un strat de flori spectaculos de frumos. Ea fusese cea care alesese hotelul ăsta, după ce cercetase zona pe Internet. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
Ce găsești de râs? Clătinând din cap la gândul propriei naivități, Julia a semnat chitanța de card și i-a returnat-o chelnerului. — Știi, am venit încoace așteptându-mă să cazi răpusă de șarmul meu, să-mi accepți umilă și recunoscătoare mâna întinsă de prietenă. Dar te-ai dovedit a fi o adevărată revelație - de fapt, ești o scârbă în toată regula. O spui de parc-ar fi ceva rău în asta. Deborah nu zâmbea, dar sclipirea din ochi dădea de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
venise să aibă grijă de copil nu putea să stea decât până la miezul nopții, dar i-a observat pe Luca și pe Alison discutând cu un bărbat care, privit din spate, semăna cu Nick. Aha, aici erai! a exclamat ea recunoscătoare. Trebuie să mergem. M-am cam îmbătat. Nick a sărutat-o pe creștet și a râs. —OK, mă duc să iau hainele. —Să ni le luăm și noi? a spus Luca privind-o întrebător pe Alison, care a clătinat din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
pare rău că ți-am făcut atâtea probleme. Fiona a râs și l-a strâns și ea în brațe. Nu-i nimic. Hai să uităm ce-a fost și s-o luăm de la-nceput, bine? Jake a dat din cap recunoscător, după care și-a tras pe el tricoul și puloverul. — Mi-au spus că trebuie să aștept un doctor, care să vină să mă consulte înainte să-mi dea drumu’ acasă. Mă duc la biroul asistentelor să văd cât o să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
fertilizare in vitro, a adăugat el cu subînțeles. —Ce drăguț! — Da. Doctorul a tăcut și s-a uitat la ea cu atenție. Căsniciile cu numărul doi pot fi uneori dificile, nu? Alison a clătinat din cap și i-a zâmbit recunoscătoare. — Da. Da, pot fi dificile. Dintr-odată, femeia a simțit că între ea și doctor se formase o punte de legătură. — Doamne, sună de coșmar! Fiona a mestecat în ceașca de cappuccino și-a băgat în gură o linguriță cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
Deși cred că ar fi fost de preferat să-ți atingi scopurile astea petrecând două săptămâni la un spa din insulele Caraibe. Dar dacă tu vrei să te duci și să te dai cu bicicleta... —Mulțumesc. Susan i-a zâmbit recunoscătoare. —Te susțin în asemenea măsură încât am să-ți și sponsorizez, cu generozitate, călătoria pentru strângerea de fonduri..., Fiona s-a încruntat. Pentru ce strângi tu bani? Pentru Vila la Soare a lui Susan Williams? Nu, nu! a râs Susan

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
treabă? Tipul e un adevărat sfânt, a exclamat Julia atât de sonor încât o femeie de la o masă alăturată i-a aruncat o privire dezaprobatoare. Mi-a luat-o pe Deborah de pe cap și, pentru asta, o să-i fiu întotdeauna recunoscătoare. —Dar asta n-o s-o oprească pe Deborah să rămână prietenă cu James, nu? a întrebat Fiona. —Nu imediat. Dar ăsta e începutul sfârșitului. Fiindcă eu nu-l văd pe Paul acceptând ca James să treacă pe-acolo pentru ca fosta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
modalități prin care să te poți bucura de experiența maternității, nu numai printr-o naștere propriu-zisă. La adopție te-ai gândit? Alison a dat din cap. Înțeleg ce spui și știu că sunt multe lucruri pentru care trebuie să fiu recunoscătoare, dar mi-e foarte greu. Luca a fost foarte deranjat numai când a auzit c-aș putea avea nevoie de fertilizare in vitro... așa că niciodată n-o să fie de acord cu varianta adopției. Oricum n-o să se ajungă la asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
cu încăpânare perspectivele celorlalți, fiind mult prea convins că opiniile lui sunt întotdeauna corecte. Așa că Alison a recurs la o schimbare de tactică. Atunci presupun că o tăvăleală iese din discuție, nu? O clipă, Luca a părut șocat, după care, recunoscător că subiectul conversației se mutase pe un teren mai ademenitor, a început să rânjească. —Ei, nu știu ce să zic. Gândesc c-aș reuși să-mi adun puterile! Alison a fost copleșită de un sentiment de ușurare. Poate că totuși, până la urmă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
a terminat treaba. Se simte îngrozitor de vinovat pentru că s-a despărțit de mama ta, dar, la vremea respectivă, decizia a fost luată cu-adevărat de amândoi. Iar de-atunci, tu ai devenit proritatea lui în viață. —Știu. Jake a zâmbit recunoscător. —De fapt, asta i-am spus și eu aseară. Am avut, în sfârșit, o discuție lungă despre droguri și, de la asta, am ajuns să vorbim și despre altele. —De exemplu? Fiona s-a întinse spre cutia de pâine și-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
majoritatea adulților pe care îi cunosc. Și i-am spus că, din punctul meu de vedere, tu ești o femeie excepțională, a adăugat Jake. Că mi-ai suportat toate rahaturile în mod admirabil și că el ar trebui să fie recunoscător că te are, nu să stea bosumflat într-o cameră nenorocită de hotel. Fiona s-a ridicat în picioare, s-a aplecat și l-a îmbrățișat recunoscătoare. —Îți mulțumesc. A fost foarte frumos din partea ta. —Plăcerea a fost numai a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
suportat toate rahaturile în mod admirabil și că el ar trebui să fie recunoscător că te are, nu să stea bosumflat într-o cameră nenorocită de hotel. Fiona s-a ridicat în picioare, s-a aplecat și l-a îmbrățișat recunoscătoare. —Îți mulțumesc. A fost foarte frumos din partea ta. —Plăcerea a fost numai a mea. Sper numai că m-a ascultat. Din depărtare, cei doi au auzit sunetul familiar al ușii de la intrare trântite, apoi vocea lui David răsunând din hol

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
prea funcționează, dar, atunci când ți-ai târât bărbatul de lângă fosta soție, ești și mai presată să nu accepți eșecul. Sunt perfect de acord, a intervenit Julia dând din cap. Eu am fost așa de jalnică. M-am simțit atât de recunoscătoare că James și-a părăsit nevasta pentru mine încât aproape că m-am transformat într-o gheișă. Alison și-a suflat nasul într-o batistă de hârtie. Însă trebuie să-mi recunosc eșecul. Atitudinea lui Luca față de infertilitatea mea n-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311

Scumpule, sărmane gropar jones, atâtea lucruri rămân uitate în el, povara trecutului și a faptelor sale face ca prezentul să nu se schimbe. Virgil, virgil, răspunde-mi că da. Uite, cufărul, închis, sigur, nemișcat, stabil. Mângâie-l așa și fii recunoscătoare. Acum aș putea s-o fac, să-l mângâi. îl mângâi, gata. Mătură prin cameră și strânse masa, făcu sul rogojinele de papură și șterse de praf balansoarul, ațâță jarul și umplu oala cu apă și rădăcini, apoi începu să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
Vultur-în-Zbor nu răspunse. — Domnule Vultur? Virgil Jones se întoarse să-l privească pe indianul axona. Dar Vultur-în-Zbor adormise. Virgil traversă greoi pluta și se așeză lângă silueta adormită. — Nu-mi mulțumi pentru că ți-am salvat viața, îi spuse. îți sunt recunoscător mai mult decât ți-aș putea spune în cuvinte. Nu-mi mulțumi c-am venit aici. Am plătit o datorie și mi-am reamintit o lume. Nu-mi mulțumi pentru nimic. Și nu te teme. Marea se ridica, ondulându-se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]