10,383 matches
-
din Dacia romană, în Cum scriem istoria, pp. 196-197. 55. Dumitru Tudor, op. cit., p. 137. Despre femeia romană se poate vedea, între altele: Guy Achard, La femme à Rome, Paris, P.U.F., 1995; G. Fan, L’Emancipation féminine à Rome, Paris, 1978; J.-M. Robert, Les Plesirs à Rome, ediția a II-a, Paris, Poche Payot, 1994; J.P.V. Balsdon, Roman Women, ediția a II-a, Londra, 1974; M. Humbert, Le remariage à Rome, Milan, 1972. 56. Larousse du XXe siècle
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
55. Dumitru Tudor, op. cit., p. 137. Despre femeia romană se poate vedea, între altele: Guy Achard, La femme à Rome, Paris, P.U.F., 1995; G. Fan, L’Emancipation féminine à Rome, Paris, 1978; J.-M. Robert, Les Plesirs à Rome, ediția a II-a, Paris, Poche Payot, 1994; J.P.V. Balsdon, Roman Women, ediția a II-a, Londra, 1974; M. Humbert, Le remariage à Rome, Milan, 1972. 56. Larousse du XXe siècle, vol. II, Paris, Librairie Larousse, [1929], p. 484. Vezi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1995; G. Fan, L’Emancipation féminine à Rome, Paris, 1978; J.-M. Robert, Les Plesirs à Rome, ediția a II-a, Paris, Poche Payot, 1994; J.P.V. Balsdon, Roman Women, ediția a II-a, Londra, 1974; M. Humbert, Le remariage à Rome, Milan, 1972. 56. Larousse du XXe siècle, vol. II, Paris, Librairie Larousse, [1929], p. 484. Vezi și Jean-Baptiste Frey, Signification des termes „Monandros” et „univira”: coup d’oeil sur la famille romaine aux premiers siècles de notre ère, în „Recherches
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Dacia Traiană, ed. cit, vol. II, p. 357, nota 10. 111. J. Chiffoleau, La Comptabilité de l’audelà. Les hommes, la mort et la religion dans la région d’Avignon à la fin du Moyen Âge (vers 132 - vers 1480), Rome, École française de Rome, 1980, p. 147. 112. L.-V.Thomas, Rites de mort. Pour la paix de vivants, Paris, Fayard, 1985, p. 208. 113. Vezi François Lebrun, A vida conjugal no Autigo Regime, traducere din franceză de M. Carolina
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vol. II, p. 357, nota 10. 111. J. Chiffoleau, La Comptabilité de l’audelà. Les hommes, la mort et la religion dans la région d’Avignon à la fin du Moyen Âge (vers 132 - vers 1480), Rome, École française de Rome, 1980, p. 147. 112. L.-V.Thomas, Rites de mort. Pour la paix de vivants, Paris, Fayard, 1985, p. 208. 113. Vezi François Lebrun, A vida conjugal no Autigo Regime, traducere din franceză de M. Carolina Queiroga Ramos N., Lisabona
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe bani, cu care unii trăiau „în desfrâu, rău și fără cuviință”) ar putea comporta și alte interpretări. Sunt, însă, convins că, atunci când vorbește despre meretrices - în Descrierea Moldovei -, Cantemir o face în deplină cunoștință de cauză, pentru că în vechea Romă, meretrix, meretrices se numeau acele slujitoare ale Venerei care își făceau meseria doar noaptea. Numai că atunci când Dimitrie Cantemir vorbea despre prostituate, la începutul veacului al XVIII-lea, „instituția” (atentat violent la pudoare - spune Jean Claude Bologne într-o Histoire
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
op. cit., vol. V, pp. 255-257, vol. VIII, pp. 174-175. 366. Vezi Ștefan Lemny, Sensibilitate și istorie..., p. 87. 367. Vezi A.D. Xenopol, Epoca fanariotă, Iași, 1892, p. 126; Thomas A.J. Mc. Grinn, Prostitution, Sexuality and the Law în Ancient Rome, Oxford University Press, New York-Oxford, 1998. 368. Constanța Ghițulescu, în șalvari și ișlic, pp. 282 și urm. 369. Vezi Charles Chauvin, Les Chrétiens et la prostitution, Paris, Cerf, 1983, p. 17; John W. Baldwin, Les langages de l'amour dans
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de-a pune femei în cârciumi și mai ales de-a alege pe cele mai frumoase pentru ca vinul să se vândă repede...”. 373. Vezi John W. Baldwin, op. cit., p. 138. 374. Vezi Violaine Vanoyeke, La prostitution en Gréce et à Rome, Les Belles Lettres, Paris, 1990. 375. în 1798, trei călugări - Acachie, Deronisie și Gherasim - au fost închiși la Mănăstirea Snagov, să fie acolo „șăzători până la sfârșitul vieții lor”, fiindcă „abătându-se la rele petreceri, umblând pe la locuri netrebnice prin cafenele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
text manuscris din 1864, conține și un capitol de estetică, în care se încearcă o definire nuanțată a frumosului și se fac reflecții sensibile, aplicate asupra simbolului poetic. Mai interesante par a fi manuscrisele sale în limba franceză. Voyage à Rome, datând tot din 1864, cuprinde descrieri, impresii și divagații erudite. Ș. a publicat câteva traduceri din romanticii francezi (Chateaubriand). SCRIERI: Moartea lui Radu VII de la Afumați, București, 1854; Constantin Basarab Brâncoveanul, București, 1877; Diurpaneu, ultimul decebal al Daciei, București, 1879
SOIMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289775_a_291104]
-
dar existența îi e marcată de imaginea unei fete zărite cândva, ceea ce ar vrea să simbolizeze că idealul îl urmărește în continuare. În Gemenii n-au nevoie de cuvinte (1999) întâmplări extraordinare îi despart, în ultimul război mondial, pe frații Romi și Remus, primul fiind considerat dispărut. Remus „compensează” pierderea, trăind parcă existența amândurora, iar scriitorul „profită” de această trăire în oglindă pentru a recompune personalitatea celui dispărut. Romanul reconstituie evenimente politice și sociale din perioada interbelică și din cea următoare
SERBANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
de descurajare și dezertare, retragere și izolare, renunțare la proiecte. Aceste aspecte specifice societăților dezvoltate sau în curs de dezvoltare, care suprasolicită grupul social uman, reprezintă o temă importantă de studiu pentru psihiatria socială și igiena mintală (P. Kielholz, H.P. Rome, P. Pichot, J.J. Lopez-Ibor, J. Angst, N. Sartorius, H.J. Weitbrecht). Tabloul manifestărilor depresiilor colective include următoarele tulburări: sentimentul unei presiuni externe, al marginalizării sociale, care generează o stare de insecuritate; neliniște, panică, anxietate; apatie, inactivitate, reducerea cantitativă și calitativă a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dans Leș Pays Roumains, publicată în 1947. Stabilit la Paris, din 1948 lucrează în calitate de cercetător la Centre Național de la Recherche Scientifique, până în 1977, când este pensionat. Ulterior va preda un timp limba și literatura română la Universitatea „La Sapienza” din Romă, dar nu obține numirea definitivă ca profesor, desi primise sprijinul Rosei Del Conte, fostă titulara a catedrei. Nu ignoră activitatea politică și se înscrie în Uniunea Democratică a Românilor Liberi, organizație fondată în 1948. Este un harnic și prestigios colaborator
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
Haneș, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu. A debutat că elev de liceu, în 1936, la ziarul „Gorjanul” (Târgu Jiu), cu articolul La moartea lui Maxim Gorki. În 1940, la recomandarea lui Alexandru Marcu, obține o bursă de studii în Italia. La Romă își ia doctoratul în litere și filosofie (1941) și în drept (1943). Ulterior pleacă în Spania, la Madrid, unde se căsătorește în 1950 cu Consuelo Rubio, interpreta de operă, și unde va fi naturalizat în 1955. Gazetar în primii ani
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
romanica la Universitatea din Barcelona, în 1953 devine titularul Catedrei de filosofia culturii și estetică la Universitatea Complutense din Madrid și în 1971 titularul Departamentului de filosofia culturii, estetică și arta. Preda, de asemenea, ca visiting professor, la universități din Romă, Milano, Florența, Modena, Paris, Strasbourg, Buenos Aires. Remarcabil profesor și om de cultură, autor al unui impresionant număr de cărți și studii de filosofie și teorie a culturii, sociologie, politologie, istoria și critica artelor, estetică, scrise în majoritate în limbile spaniolă
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
Leopardi văzut de noi, editata de Facultatea de Litere din București. Primul volum, El problemă de Europa, l-a tipărit la Madrid în 1949. A fost distins cu numeroase premii, printre care Premiul Uniunii Latine (Paris, 1957), Premiul Unității Europene (Romă, 1964), Premiul Național de Literatură al Spaniei (1970, pentru Erasmo). Profesor emerit al Universității Complutense, U. a fost și președinte al Societății Iberoamericane de Filosofie, președinte al Societății Internaționale de Studii Umaniste „Giovanni Gentile”, doctor honoris causa al universităților din
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
Author’s Self-Evaluation”, în Boris Pleskovics, Nicholas Stern, 2001, Annual World Bank Conference on Development Economy, World Bank, Washington, DC. Malița, Mircea (coord.), 1999, How to Ride the Global Wave: Avoiding Crises and Wars, Building Common Projects, A Club of Rome Symposium, Millenium III, toamna, București. Molmes, Leslie, 1996, Post-Communism: An Introduction, Polity Press, Cambridge. Mungiu, Alina, 1994, România, mod de folosire, Editura Staff, București. NAFTA, 1992, North American Free Trade Agreement, Washington, DC. Negrescu, Dragoș, 1999, „Un deceniu de privatizare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tineri care provin din grupurile cu risc crescut. La inițiativa Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, Ministerul Învățământului a acordat pentru secțiile de asistență socială din principalele universități, începând cu 1993, câte zece locuri pentru tinerii romi. De atunci, anual, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București și alte universități din țară acordă câte zece locuri pentru romi. Dacă în primii doi ani (1993-1994) nu au existat prea mulți concurenți pe aceste locuri, începând
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Socială a Universității din București și alte universități din țară acordă câte zece locuri pentru romi. Dacă în primii doi ani (1993-1994) nu au existat prea mulți concurenți pe aceste locuri, începând cu anul universitar (1996-1997) cerințele tinerilor de etnie romă pentru facultate au crescut, ajungându-se la trei-cinci candidați pe un loc. Majoritatea absolvenților din această categorie au în prezent funcții de răspundere în diferite instituții și organizații specializate pe asistența socială a romilor. De asemenea, din anul universitar 2003-2004
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
universitar (1996-1997) cerințele tinerilor de etnie romă pentru facultate au crescut, ajungându-se la trei-cinci candidați pe un loc. Majoritatea absolvenților din această categorie au în prezent funcții de răspundere în diferite instituții și organizații specializate pe asistența socială a romilor. De asemenea, din anul universitar 2003-2004, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială le-a acordat anual câte 10-12 locuri scutite de taxă tinerilor care provin din instituțiile pentru copii. Serviciile sociale din București le-au acordat și ele un sprijin
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acest lucru este posibil, nu va avea nici o influență asupra diminuării inegalităților sociale. În cele ce urmează, voi face o scurtă incursiune în polemica funcționalism-conflictualism, pentru a introduce apoi ca pe un studiu de caz situația segregării în educație a romilor din România. Consider relevantă poziția exprimată de Pierre Bourdieu ca argument teoretic pentru rezultatele cercetării pe care o voi prezenta, motiv pentru care titlul studiului, dar și spiritul acestuia se înscriu în sfera conceptului de reproducție socială dezvoltat de Bourdieu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în care se acționează asupra stratificării sociale. Mai concret, o reducere chiar modestă a decalajelor economice dintre diversele grupuri sociale este probabil să aibă ca efect deopotrivă o descreștere substanțială a inegalității oportunităților educaționale și a inegalității oportunităților sociale. Segregarea romilor în cadrul sistemului de educație În cele ce urmează, am să prezint succinct rezultatele unei cercetări care scoate în evidență segregarea romilor în educație în sistemul de învățământ din România și efectele negative ale segregării asupra calității educației. Am ales să
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
probabil să aibă ca efect deopotrivă o descreștere substanțială a inegalității oportunităților educaționale și a inegalității oportunităților sociale. Segregarea romilor în cadrul sistemului de educație În cele ce urmează, am să prezint succinct rezultatele unei cercetări care scoate în evidență segregarea romilor în educație în sistemul de învățământ din România și efectele negative ale segregării asupra calității educației. Am ales să prezint acest caz deoarece îl consider simptomatic pentru a ilustra modul în care segregarea școlară contribuie la reproducerea stratificării sociale. În
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
efectele negative ale segregării asupra calității educației. Am ales să prezint acest caz deoarece îl consider simptomatic pentru a ilustra modul în care segregarea școlară contribuie la reproducerea stratificării sociale. În România există școli cu o pondere ridicată de elevi romi și chiar școli în care toți elevii sunt etnici romi (ceea ce ne conduce la termenul segregare), însă procesul instructiv în aceste școli se desfășoară după un curriculum comun cu al celorlalte școli din sistem. Folosirea sintagmei școli segregate în cazul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al celorlalte școli din sistem. Folosirea sintagmei școli segregate în cazul României nu are echivalențe cu utilizarea acesteia în alte țări din regiune în sensul că nu se referă la școli speciale și la diferențe curriculare. Am putea caracteriza segregarea romilor în sistemul educațional românesc ca fiind o segregare de facto. Segregarea de facto, în cazul românesc, nu este o consecință a legii/a unei politici oficiale, ci o manifestare a tradiției, prejudecăților și inerției. Școlile segregate sunt plasate de regulă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în transferul sau înscrierea copiilor la alte școli, în practică există o serie de bariere economice, birocratice sau de mentalitate. Uneori putem vorbi de un grad ridicat de rezistență a comunităților cu o altă majoritate etnică de a accepta elevi romi. În unele cazuri, există chiar și o rezistență din partea părinților romi de a-și înscrie copiii la o școală cu altă majoritate etnică. Pentru a simplifica imaginea distribuției elevilor romi în funcție de ponderea lor în școală, am ales următoarele etichete/categorii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]