4,531 matches
-
urât campania de descreștinare. Voia să-i unească pe toți francezii sub cultul Ființei Supreme. Catolicii au fost suparăți pentru că ignora doctrina catolică și papalitatea. Chiar și anticlericalii au fost împotrivă pentru că credeau că era un pas spre reintroducerea religiei romano-catolice, crezând că Robespierre se autodeclară drept mare preot al noii religii. Robespierre pierdea sprijinul mișcării populare. Sanculoții au fost dezamăgiți de executarea hebertiștilor, de dizolvarea societăților populare și de sfârșitul democrației directe din secțiuni și de creșterea maximului de prețuri
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
941 apăreau cel puțin de 6 ori pe săptămână. Principalele ziare norvegiene sunt: Marea majoritate a norvegienilor (77 %) aparțin de biserica de stat („"Den norske kirke"”), 1,7 % sunt musulmani, 1,7 % sunt umaniști („"Human-Etisk Forbund"”), iar 1,1 % sunt romano-catolici . Cu toate acestea, doar 20% din norvegieni spun că religia ocupă un loc important în viața lor (potrivit unui sondaj Gallup 2009), al patrulea cel mai scăzut procent din lume (doar Estonia 14%, Suedia 17% și Danemarca 18% având procente
Norvegia () [Corola-website/Science/297678_a_299007]
-
de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (, reprezentând %) erau maghiari, cu o minoritate de romi (, adică %). Există și o mică comunitate românească (208 locuitori, adică %). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%), greco-catolici (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul ocupă un loc central între diferitele regiuni geografice: la est de masivul Bükk, în valea râurilor Sajó, Hejő și Szinva. Orașul Mișcolț ocupă o
Miskolc () [Corola-website/Science/297720_a_299049]
-
Germania. Conform recensământului din 2011, orașul Pécs avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de germani (%), romi (%) și croați (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (%), cu minorități de persoane fără religie (%), reformați (%), atei (%) și luterani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Pécs () [Corola-website/Science/297719_a_299048]
-
este capitala Italiei. Situat pe malul fluviului Tibru, orașul are o istorie îndelungată fiind de-a lungul secolelor capitala Republicii ne, a Imperiului Roman, a Bisericii Romano-Catolice și a Italiei moderne. Roma are o populație de 2.923.000 persoane. Aria metropolitană are o populație de circa 4 milioane de locuitori. Este capitala regiunii Lazio și a Provinciei Roma. Primarul Romei este Ignazio Marino. Roma este un
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
erau minoritari. În Pomerania și Polonia Mare germanii reprezentau minoritatea cea mai importantă. Evreii locuiau în majoritatea orașelor mari, fiind minoritatea cea mai importantă din Varșovia, Cracovia, Liov și Łódź. Cu toate acestea singura limbă oficială era poloneza iar religia romano-catolică era religia oficială a statului. Această stare de fapt a cauzat numeroase probleme etnice și religioase în aproape fiecare regiune a statului. Polonia a fost înconjurată din fiecare parte de state inamice sau ostile — Germania la vest, Lituania la nord-est
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
putut folosi eficient resursele noi. Povara datoriilor a devenit insuportabilă la sfârșitul deceniului opt, iar creșterea economică a devenit negativă în 1979. În octombrie 1978 arhiepiscopul Cracoviei, Karol Wojtyła, a devenit Papa Ioan Paul al II-lea, cap al Bisericii Romano-Catolice. Catolicii polonezi s-au bucurat de alegerea compatriotului lor și au salutat cu entuziasm vizita sa în Polonia din iunie 1979. Având o datorie externă de circa 20 de miliarde de dolari, guvernul a făcut la 1 iulie 1980 a
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
întreaga țară, cu excepția orașului Miranda do Douro, în care dialectul Asturian este recunoscut ca limbă oficială. Minoritățile, inclusiv cele formate din imigranții africani din fostele colonii, numără mai puțin de 100.000 de oameni. Majoritatea populației portugheze este de confesiune romano-catolică. Portugheza ( "português", de asemenea "língua portuguesa") este o limbă romanică originară din nord-vestul Peninsulei Iberice (Galicia și nordul Portugaliei de astăzi). Este unica limbă oficială în Angola, Brazilia,Capul Verde, Guineea-Bissau, Mozambic, Portugalia și Săo Tomé și Príncipe, iar în Macao
Portugalia () [Corola-website/Science/296612_a_297941]
-
Principalele minorități sunt cele de români (37,07%) și romi (2,31%). Pentru 4,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (47,65%), ortodocși (34,28%), romano-catolici (7,22%) și baptiști (3,15%). Pentru 4,78% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În timpurile comuniste, Salonta era renumită datorită numeroaselor fabrici, cum ar fi: Fabrica de mezeluri Salonta, Metalul Salonta, Mobila Salonta, Abatorul, etc. Actualmente, multe
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
de maghiari (16,52%), romi (5,23%) și germani (1,43%). Pentru 6,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,82%), dar există și minorități de reformați (7,89%), romano-catolici (5,32%), unitarieni (3,24%) și penticostali (1,12%). Pentru 6,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În 1910, din totalul populației de 11.587 de locuitori, 5.486 erau germani, 3.031 români, 2.687 maghiari și
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
locuitorii fiind români (49,39%), maghiari (40,26%) și romi (5,57%). Pentru 4,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (43,03%), reformați (27,7%), romano-catolici (12,71%), greco-catolici (4,55%), penticostali (3,8%) și baptiști (2,86%). Pentru 4,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În ultimii ani, economia Marghitei s-a diversificat, combinând activitățile industriale cu cele comerciale. Orașul este pe locul
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
6,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Pentru 6,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Încă de la mijlocul secolului al XIV-lea în Tara Beiusului se afla cea mai mare parte a Domeniului Beiuș al Episcopiei Romano-catolice de Oradea cu sediul si administrația în Beius, domeniu care dezvoltă în zonă activități de exploatare si prelucrare primară a lemnului, activități de exploatare si prelucrare a minereurilor de fier, cupru si metale prețioase, a marmurei, diverse manufacturi si ateliere
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
sanctificarea regelui. Conform Cronicii Pictate de la Viena (Chronicon pictum Vindobonense), tot regele Ladislau I a fost cel care a hotărât să ridice "în locul numit Vărad", adică la Oradea, o mănăstire în cinstea Fecioarei Maria. Această mănăstire a constituit leagănul episcopiei romano-catolice de Oradea, al cărei întemeietor și patron spiritual a fost regele Ladislau I. Invazia mongolă din 1241 a fost descrisă în "Carmen miserabile" de Rogerius, călugăr italian din Spalato, stabilit la Oradea, contemporan cu evenimentele. În timpul regelui Carol Robert de
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
minorități sunt cele de maghiari (23,07%) și romi (1,09%). Pentru 7,49% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (55,8%), dar există și minorități de reformați (13,62%), romano-catolici (9,16%), penticostali (4,77%), baptiști (3,48%) și greco-catolici (2,99%). Pentru 8,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform datelor furnizate de Institutului Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2015 populația stabilă a municipiului Oradea
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
maghiară urbană ca număr din România, după Târgu Mureș și Cluj. Aici funcționează Universitatea Creștină Partium, prima universitate privată din România, cu predare în limba maghiară. De asemenea există 3 licee de prestigiu cu predare în limba maghiară: Liceul Teologic Romano-Catolic "Szent László", Liceul Teoretic Reformat "Lórántffy Zsuzsanna" și Liceul Teoretic "Ady Endre". Una dintre cele mai proeminente personalități a comunității maghiare orădene a fost poetul și gazetarul Ady Endre, care a trăit și a scris operele cel mai semnificative la
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
semnificative la Oradea. Viața culturală a maghiarilor este una din cele mai active din țară. În acest sens "Teatrul de Stat", "Teatrul Arcadia" și "Filarmonica de Stat" au secții maghiare. După religie, maghiarii orădeni sunt în cea mai mare parte romano-catolici sau reformați. Printre cele mai importante edificii religioase sunt Bazilica Romano-Catolică, Biserica "Sfântul Ladislau" și Biserica Reformată "Olosig". În ceea ce privește mass-media, există mai multe ziare în limba maghiară, precum "Reggeli Újság" și "Bihari Napló". Totodată postul de radio "Partium "emite în
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
mai active din țară. În acest sens "Teatrul de Stat", "Teatrul Arcadia" și "Filarmonica de Stat" au secții maghiare. După religie, maghiarii orădeni sunt în cea mai mare parte romano-catolici sau reformați. Printre cele mai importante edificii religioase sunt Bazilica Romano-Catolică, Biserica "Sfântul Ladislau" și Biserica Reformată "Olosig". În ceea ce privește mass-media, există mai multe ziare în limba maghiară, precum "Reggeli Újság" și "Bihari Napló". Totodată postul de radio "Partium "emite în limba maghiară, iar postul de televiziune local TVS Oradea are câteva
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
spectacole de respirație europeană), actorii Isabela Bombora, Mioara și Petru Diaconu, Ioan Moldovan, Magda Thalmainer, Seres Ludovic, etc. Clădirea în care funcționează teatrul datează din anul 1760 când aici era înaugurat cu mare pompă hanul „Arborele verde” în proprietatea Capitului Romano-catolic. În secolul XVIII hanul nu a avut decât două camere, o cafenea și o cârciumă. În această clădire au locuit funcționarii Capitului, dar a funcționat și o temniță. În timpul marelui incendiu din 1836 s-a distrus și acest han, după
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
dezvoltarea colecțiilor, precum și impunerea unor măsuri de conservare și depozitare a obiectelor de arheologie, de artă și de etnografie. La 1918 muzeul a ajuns să aibă un patrimoniu de 17.640 de piese muzeale, din care 1377 aparțineau Colecției episcopului romano-catolic Ipolyi Arnold. Statul român a acordat o atenție specială așezămintelor de acest tip după înfăptuirea României Mari. Pe lângă o susținere financiară firească s-a trecut, inclusiv pentru Oradea, la o revizuire a inventarelor rămase după război, știut fiind că între
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
a redeschis publicului din anul 1921. Cu acest prilej s-a tipărit și primul ghid, în română și maghiară, al muzeului orădean. După restaurarea Palatului Baroc, construit între 1762-1776 de arhitectul Franz Anton Hillebrandt pentru a fi reședință a Episcopiei Romano-Catolice de Oradea, s-a inaugurat la Oradea Muzeul Țării Crișurilor, în ziua de 17 ianuarie 1971. Astăzi muzeul, după 110 ani de existență continuă, se află în curs de mutare în Palatul fostei Garnizoane de la Oradea, în urma retrocedării Palatului Baroc
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Oradea, s-a inaugurat la Oradea Muzeul Țării Crișurilor, în ziua de 17 ianuarie 1971. Astăzi muzeul, după 110 ani de existență continuă, se află în curs de mutare în Palatul fostei Garnizoane de la Oradea, în urma retrocedării Palatului Baroc Episcopiei Romano-Catolice. Muzeul Militar Național joacă un rol important în cunoașterea tradițiilor istorice ale Oștirii române. Înființat în 1923 printr-un decret semnat de Regele Ferdinand I al României, această instituție s-a bucurat de-a lungul timpului atât de atenția binevoitoare
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Napló. Muzeul memorial a fost înființat în anul 1957. În fața muzeului se află statuia lui Ady Endre. Pe acest postament înainte se afla statuia de bronz "Ridicarea în ceruri a Mariei" care, la ora actuală se află în grădina bisericii romano-catolice din Olosig. Ziua de 12 octombrie 1918 reprezintă pentru casa dr. Aurel Lazăr intrarea în istoria românilor ardeleni, încă din ziua precedentă au început să sosească aici persoane necunoscute orădenilor care erau însă de mare prestanță politică între români. Comitetul
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
elementul constructiv al decorației; se observă prezența mozaicului, vitraliilor, feroneriei, a stucaturilor etc. Aceste elemente sunt regăsite la Palatul Poinar, Palatul Vulturul Negru, Palatul Episcopal Greco - Catolic etc. Lăcașuri de cult În Piața Unirii se află trei biserici: una este romano-catolică, cu hramul Sf. Ladislau, una greco-catolică, Sf. Nicolae și una ortodoxă, Biserica cu Lună. Două biserici din Oradea sunt între cele mai mari din Europa, în categoriile lor: Biserica "Emanuel", a doua biserică baptistă europeană ca mărime, și Bazilica Romano-Catolică
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
romano-catolică, cu hramul Sf. Ladislau, una greco-catolică, Sf. Nicolae și una ortodoxă, Biserica cu Lună. Două biserici din Oradea sunt între cele mai mari din Europa, în categoriile lor: Biserica "Emanuel", a doua biserică baptistă europeană ca mărime, și Bazilica Romano-Catolică din "Complexul Baroc", între cele mai mari biserici în stil baroc. Viața de noapte în Oradea este cât se poate de activă. Centrul istoric al orașului abundă în terase, cafenele, restaurante și cluburi. Majoritatea acestora se află în clădiri-monument. Terasele
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
misiuni etc). Cultele religioase cu cele mai multe părți componente sunt: Mitropolia Moldovei (1281 părți componente), Mitropolia Basarabiei (309), Uniunea Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste (273), Organizația Religioasă a Martorilor lui Iehova (162), Adventiștii de Ziua a Șaptea (151), Cultul Penticostal (40), Episcopia Romano-Catolică din Chișinău (33), Uniunea Bisericilor Creștine Libere (Cultul Harismatic) (19), Eparhia Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi ș.a. Conform recensământului din anul 2004: Conform ultimelor 2 recensăminte, populația țării de sex feminin este dominantă. Astfel în 2004 numărul persoanelor de
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]