3,937 matches
-
gustul sosului; după aceea, carnea falsă de rață, care semăna atât de mult cu originalul, chiar și prin textură, încât cu greu o puteam înghiți. Am revenit la clătitele cu tofu crocant, bine prăjit, pe care trebuia să mi le rulez singură, cu toate prejudecățile mele confirmate. Aș putea să citesc piesa, zise Helen gânditoare. Bineînțeles că i-am spus lui Philip că am citit-o deja. E o persoană foarte carismatică. Janey, în loc să-și manifeste gelozia, cum era și firesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
zâmbetul lui obișnuit: probabil că funcționarii de la vamă făcuseră semn că actele erau aprobate. Henry Blyth-Pullen completă un cec de treizeci de lire ca taxă de eliberare și se întoarse la mașina sa, așteptând, în timp ce o melodie de după-amiază târzie rula pe Radio 4, să fie chemat în zona de siguranță. În cele din urmă i se făcu semn să înainteze, astfel că trecu prin înaltele, uriașele porți, ajungând la Ușa 8, așa cum fusese instruit de Tony. După altă scurtă așteptare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
în spațiul dintre text și data de la capăt, repetat apoi într-un alt colț și, din nou, pe margini. Nu fusese făcut cu un cilindru, sigiliul utilizat de regi și de oamenii bogați, tubul din piatră cioplită care putea fi rulat pe lutul moale, lăsând astfel un semn unic, o semnătură. Nici nu erau urme în formă de semicerc, care ar fi putut fi imprimate pe tăbliță de unghia degetului mare de la mâna dreaptă a autorului. Nu, era un model care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
granițele a ceea ce numim Îndeobște normalitate se dovedeau atât de laxe. De pildă: unde scrie că mă aflam departe de Paris? N-aveam nici o dovadă că, pe timpul cât mă găseam sub efectul substanței morfeice administrate după plecarea de la aeroport, autoturismul rulase, Într-adevăr, Îndepărtându-se de metropola franceză și nu stătuse pe loc. Faptul că taciturnul vorbise de nu știu câte sute de kilometri parcurși nu Însemna nimic. Poate aruncase cuvintele respective tocmai ca să mă deruteze, să mă trimită pe o pistă falsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
plimbarea cu bicicleta În amurgul colorat Îmi dădea o senzație ciudat de subtilă, aproape imaterială. Întorsesem cu susul În jos și coborâsem sub nivelul șeii ghidonul bicicletei mele Enfield, transformând-o Într-o versiune proprie a unui model de curse. Rulam pe cărările parcului, pe urmele lăsate În ziua precedentă de modelul cauciucurilor Dunlop; ocolind cu grijă cocoașele din rădăcinile copacilor; alegând câte o crenguță căzută ca s-o retez cu sensibila roată din față; șerpuind Între două frunze plate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
la fereastră, cu o sticlă de limonadă în față și privind îngândurată gardul de peste drum. Acolo se lipeau afișele mari, cu litere bulbucate, cu desene grozave, zugrăvite de maestrul Bulănică, pictorul oficial al târgului. Afișe de reclamă pentru filmele ce rulau la cele două cinematografe din centru: „Flamura păcii“ și „Partizanul liber“. Joia dimineața, când se schimba programul cinematografelor, maestrul Bulănică aducea și lipea personal noile afișe, vegheat de câțiva cinefili pasionați. Curva urmărea din cofetărie întreg ceremonialul oficiat de Bulănică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
implică munca unui serviciu secret să pună la dispoziția agenților care vin să se instaleze aici o asistentă care să fie, în același timp, administratoare, bucătăreasă și cameristă. Comisarul trase cu brutalitate cearșaful și cuvertura, dădu doi pumni în pernă, rulă cămașa și ciorapii și le puse într-un sertar, aspectul dezolant al camerei se amelioră puțin, dar, evident, orice mână feminină ar fi făcut treabă mai bună. Se uită la ceas, ora era bună, rezultatul avea să se vadă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
adânc, în care se pierdea cu totul. — Să vezi, răspunse Nicu, pierdut în fotoliul de alături și răsucindu-se cu capul peste brațul de catifea: să vezi și să nu crezi, erau colorate. Colorate!! — Colorrate? se miră Jacques, care îl rula pe r, ca francezii. Darr nu există așa ceva. Eu n-am văzut alte încălțărri decât negrre sau cafenii sau albe, varra. — Și n-aveau nici bumb, nici șiret, nici copci, parcă erau lipite pe picior. Când mă uit mai sus
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
să-și ceară drepturile sale legitime. Setea și-o potolise, dar foamea? Gândul la mâncare îl chinuia din ce în ce mai intens, în special după plecarea trenului. Pe coridorul lung și aglomerat cu ferestrele deschise, zgomotul locomotivei și al roților de fier, ce rulau cu viteză pe șine, acoperea încercările de revoltă ale stomacului. În tren situația era în favoarea lui, nu ca la Biblioteca Centrală de Stat. Acolo, într-o solemnă sală de lectură cu o arhitectură interioară ce impresionează și impune respect, cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
rând pe încredere. Următorul pas forte, traversat de prietenia mea cu fata pictorului, avea să apară după câteva săptămâni de la scurtcircuitarea poveștii mele de iubire cu doamna Sima. Eram la cinematograf, în odaia de lângă cabina operatorului. Văzusem deja filmul care rula în sala mare și, în lipsă de altceva, tocmai răsfoiam o revistă literară. Cai verzi pe pereți cum o cataloga operatorul de film zâmbind. Deodată se deschise ușa grea, de metal verde-albastru și o văzui pe Relia pătrunzând grăbită în
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
bani pachetul - antecesoarele Naționalelor cu un leu și 15 bani pachetul și ai Mărășeștilor. Fiecare din ei purta undeva, în el, ca pe ceva sfânt, ziua în care cei mai mari decât ei, șefii, după ce fumaseră frunze uscate, pisate și rulate în ziar, le dăduseră voie să tragă pentru prima dată în viața lor, un chiștoc de țigară. Un chiștoc de Bărăgan! Asta după câte și mai câte așa zise examene de capacitate la care trebuia să inspire tot fumul de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nopții. Anton, mai stai mult? El făcu o grimasă. — Iau doar câteva lucruri, Anna, scumpa mea. Prin fereastra deschisă, zgomotele străzii răzbăteau În Încăpere. Se auzea un sunet constant de claxoane. Josef se aplecă În afară și cercetă strada. Taxiurile rulau În sus și-n jos, cu bagaje și pasageri, dar le ignoră, cum ignoră și pâlpâitul semafoarelor, și clinchetele ce veneau din cafeneaua aflată chiar dedesubt, cercetând cu privirile trotuarul. Treceau puțini oameni, căci era ora când aceștia luau cina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
prea era cunoscută prin împrejurimi. Mai cunoscut era Discret pe atunci, un minuscul născut pierdut în noianul de eroi ai vieții din epoca respectivă. L-a scos la lumină chiar ea. În urma unei întâlniri accidentale, ieșirea într-un cinematograf, unde rulase un film de dragoste. Film din care nu au înțeles mare lucru, în special, din cauză că băiatul, care mai mult a mângâiat țațele, obrajii, pieptul și părul fetei, decât a văzut ce se perinda pe ecranul cinematografului LA DOAMNA DIN COLȚUL
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
din cap: — Pe cel mai scund l-am văzut odată în Santa Marta. Aparatul se vedea acum liber și săriră înăuntru. Motorul se înecă de două ori, scoase un șir de explozii care îi îngroziră pe indigeni și începu să ruleze încet, îndepărtându-se în direcția opusă taberei. Căpitanul urcă în jeep, iar Planchart băgă în marșarier, se răsuci și se întoarse pe unde veniseră. După câteva clipe, totul era din nou liniștit și tăcut. Ieșiră pe șoseaua deschisă și singuratică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ce își agitau mâinile din spatele hubloului. Se roti și survolă din nou, în semn de gânduri bune. Chipurile se distingeau cu claritate. — Este părintele Carlos, spuse Inti. Celălalt e Sierralta... Avionul ateriză pe pista improvizată a șoselei și se apropie rulând blând. Când elicea se opri cu un fel de suspin obosit, Sierralta și preotul săriră pe pământ. Încă doi bărbați și pilotul rămaseră la bord, observându-i cu coada ochiului pe yubani, fiind gata să-și reia zborul la cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
stingându-se în liniște. Apoi am scuturat conținutul cutiuței pe-un ziar desfăcut - cioburi de sticlă, un fir spiralat și partea metalică a unui bec spart. M-am gândit că probabil mă uitam la vedeta ciudatului filmuleț amator care încă rula la televizor. Le-am pus pe toate deoparte, așa încât să le pot cerceta mai târziu - Dumnezeu știe în ce scop - și mi-am întors atenția spre caiete. Primul dintre ele era aproape de neînțeles; pagini după pagini de formule și tabele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cu un șoc, mi-am amintit. M-am ridicat în capul oaselor. — Ai un tatuaj pe degetul mare de la picior. — Bună dimineața, zise Scout. Așa e. Era îmbrăcată din nou în hainele mele largi și pe ale ei, înnoroiate, le rula în pachețele ca niște cârnăciori. Am ridicat mâna ca să-mi feresc ochii de lumină. Nivelul simțurilor mele adormite încerca să se adapteze neașteptatei provocări de-a sta drept. — De cât timp îl ai? — Tatuajul? — Mda. Întoarse capul spre mine, gândindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de gând ridicându-mi-se dintr-un ungher al minții. Mă făcu să meditez la faptul că, în locurile întunecate ale eului tău, mașini gânditoare, pe care niciodată nu apuci să le vezi de aproape ecranează constant lucrurile și-și rulează singure propriile programe de secretizare. Poate întrezărești o frântură din ce se întâmplă acolo, precum fragmentul acesta dintr-un cântec care-și croiește drum la lumină sau un pasaj sau o imagine sau poate doar o stare, o revărsare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
-te aici. Mi-am croit drum pe după birou, am urcat, am sărit, am pășit peste aparate, fire și tuburi, pentru a arunca o privire mai de-aproape. Pe o masă de lângă cea la care lucrase Fidorous, la un televizor mic rulau cadre de știri despre furtună tropicală ale cărei zgomote erau redate de un microfon legat la un computer. Computerul avea instalat un program de dictare și părea să încerce să transforme în cuvinte sunetele produse de vreme, creând șir după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
pe ea și un colț al capacului se ridicase, făcând plasticul bleumarin să se întindă și, în mijloc, chiar să se rupă. În cutie se afla ceea ce părea a fi un teanc de lenjerie atent împăturită. Curiozitatea, ca un film rulat în sens invers, puse cap la cap mii de fărâme - încet, mai repede, tot mai repede, gata -, recompunându-le în persoana mea. Am clipit. M-am șters la ochi. Am întins mâna fără să-mi dau seama. Am luat cutia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
casei mele se mișca. Sub privirile mele uluite, micuțul graur din pixeli se scutură și zbură de pe firul de telefon din pixeli. Copaci din pixeli se mișcau în bătaia vântului din pixeli. Un Volkswagen cenușiu din pixeli trecu prin cadru, rulând pe drumul care ieșea din imagine. Am ridicat degetul ca să ating suprafața vederii, dar nu exista nici o suprafață. Degetul meu trecu drept prin ea și deveni o altă parte mișcătoare a sa. Am împins înăuntru palma, apoi tot brațul. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
deși o femeie legată fedeleș traducea, În limba italiană, Într-un colț al ecranului -, Însă auzeam cum frazele abil ticluite Împingeau auditoriul Încet spre punctul de fierbere. Liderul făcea pauze de efect, oferind publicului acel bâzâit liniștitor al mașinii care rula cu viteză constantă pe autostradă, Își dregea discret glasul din discul de ambreiaj, după care mârâia vreo douăzeci de secunde la circa 1200 rpm, lăsând ușor discursul la ralenti, Încât aveai impresia că motorul i se va Îneca, și o dată
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
respingerea alegerii reprezentau primele indicii ale vindecării noastre de sexul virtual. Iar Sistemul era perfid, știa cum să-ți taie cheful. Imediat cum unul dintre noi iniția cronica unei fapte de arme, pe monitorul 3D Începea, ca din Întâmplare, să ruleze o Înregistrare video cu subiectul povestirii, dar nu la momentul În care, Înconjurată de blănuri de leopard sau abia umbrită de cârcelul fin al costumului de baie, se lăfăia În propriii nuri ca Într-o cadă cu spumă, ci mult
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mai mare, licean la Năsăud. Ăla avea o vârstă, citea Decameronul. Și i-l povestea lui Leac, care aproape că avea și el o vârstă și saliva. Stăteau amândoi pe câmp, cu pălării de pai pe cap, fumau pozderii, cânepă rulată În ziar. Iar vărul din Năsăud povestea. Din Decameron, din Rebreanu - scena violului, din Patul lui Procust, În fine, mizeriile adolescenței, de-abia după - marea literatură. La care Leac n-a avut acces vreme de doi ani. Pedepsit fiindcă omorâse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
decent În lumea prin care se mișcă. Dar acum se mișcă Încet, prea Încet, tocând și porționând praful mult prea pe Îndelete. Eu sunt al naibii de curios, e prima oară, tremur tot. Ceilalți mă Învață, cât timp așteptăm pe margine, să rulez o bancnotă de plastic, Îndeajuns de strâns cât să-mi Încapă În nară. Adelin pregătește linie după linie, dar ce linie! Mama, bunica și străbunica liniilor de coca, lungă și groasă, și avem fiecare parte, doar pentru Început, de câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]