6,936 matches
-
o importanță și o semnificație aparte. La un moment dat, ostenit de drumul lung și îngreunat de povara anilor, Seine a vrut să coboare de pe măgar. Acesta, pentru a-l ajuta pe bunul său stăpân, a îngenunchiat. Genunchii lui au săpat o mică groapă. în momentul în care s-a ridicat, din acea gropiță a țâșnit, în chip miraculos, o șuviță de apă. Acela este izvorul Senei. Fabulațiile nu se opresc, însă, aici. S-a înrădăcinat credința că Saint Seine este
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92338]
-
s-a împietrit, și n-a ascultat de Moise și de Aaron, după cum spusese Domnul. 23. Faraon s-a întors de la rîu, și s-a dus acasă; dar nu și-a pus la inimă aceste lucruri. 24. Toți Egiptenii au săpat în împrejurimile rîului, ca să găsească apă de băut; căci nu puteau să bea din apa rîului. 25. Au trecut șapte zile, după ce a lovit Domnul rîul. $8 1. Domnul a zis lui Moise: "Du-te la Faraon, și spune-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
aceasta; 32. dar dacă boul împunge pe un rob fie bărbat fie femeie, să se dea trei sicli de argint stăpînului robului, și boul să fie ucis cu pietre. 33. Dacă un om descopere o groapă, sau dacă un om sapă o groapă și n-o acopere, și cade în ea un bou sau un măgar, 34. stăpînul gropii să plătească stăpînului lor prețul vitei în argint, iar vita moartă să fie a lui. 35. Dacă boul unui om împunge boul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de el. 8. Brîul să fie de aceeași lucrătură ca efodul și prins pe el; să fie de aur, de fir albastru, purpuriu și cărămiziu, și de in subțire răsucit. 9. Să iei apoi două pietre de onix, și să sapi pe ele numele fiilor lui Israel: 10. șase din numele lor pe o piatră, și alte șase pe a doua piatră, după șirul nașterilor. 11. Pe cele două pietre să sapi numele fiilor lui Israel, cum se face săpătura pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
Să iei apoi două pietre de onix, și să sapi pe ele numele fiilor lui Israel: 10. șase din numele lor pe o piatră, și alte șase pe a doua piatră, după șirul nașterilor. 11. Pe cele două pietre să sapi numele fiilor lui Israel, cum se face săpătura pe pietre și pe peceți; să le legi într-o ferecătură de aur. 12. Amîndouă aceste pietre să le pui pe umerarii efodului, ca aducere aminte de fiii lui Israel și Aaron
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
verigile efodului cu o sfoară albastră, pentru ca pieptarul să stea țeapăn deasupra brîului efodului, și să nu poată să se miște de pe efod. 29. Cînd va intra Aaron în sfîntul locaș, va purta pe inima lui numele fiilor lui Israel, săpate pe pieptarul judecății, ca să păstreze totdeauna aducerea aminte de ei înaintea Domnului. 30. Să pui în pieptarul judecății Urim și Tumim, care să fie pe inima lui Aaron, cînd se va înfățișa el înaintea Domnului. Astfel, Aaron va purta necurmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
cu ea ca să facă slujba cînd va intra în locașul sfînt înaintea Domnului, și cînd va ieși din el, se va auzi sunetul clopoțeilor, așa că el nu va muri. 36. Să faci și o tablă de aur curat, și să sapi pe ea cum se sapă pe o pecete: "Sfințenie Domnului." 37. S-o legi cu o sfoară albastră de mitră, în partea dinainte a mitrei. 38. Ea să fie pe fruntea lui Aaron; și Aaron va purta fărădelegile săvîrșite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
cînd va intra în locașul sfînt înaintea Domnului, și cînd va ieși din el, se va auzi sunetul clopoțeilor, așa că el nu va muri. 36. Să faci și o tablă de aur curat, și să sapi pe ea cum se sapă pe o pecete: "Sfințenie Domnului." 37. S-o legi cu o sfoară albastră de mitră, în partea dinainte a mitrei. 38. Ea să fie pe fruntea lui Aaron; și Aaron va purta fărădelegile săvîrșite de copiii lui Israel cînd își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
lui Dumnezeu, i-am dat un duh de înțelepciune, pricepere și știință pentru tot felul de lucrări, 4. i-am dat putere să născocească tot felul de lucrări meșteșugite, să lucreze în aur, în argint și în aramă, 5. să sape în pietre și să le lege, să lucreze în lemn, și să facă tot felul de lucrări. 6. Și iată că i-am dat ca ajutor pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminția lui Dan. Am dat pricepere în mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
a întors și s-a coborît de pe munte, cu cele două table ale mărturiei în mînă. Tablele erau scrise pe amîndouă părțile, pe o parte și pe alta. 16. Tablele erau lucrarea lui Dumnezeu, și scrisul era scrisul lui Dumnezeu, săpat pe table. 17. Iosua a auzit glasul poporului care scotea strigăte, și a zis lui Moise: În tabără este un strigăt de război!" 18. Moise a răspuns: "Strigătul acesta nu-i nici strigăt de biruitori, nici strigăt de biruiți; ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
seminția lui Iuda. 31. L-a umplut cu Duhul lui Dumnezeu, duh de înțelepciune, pricepere și știință, pentru tot felul de lucrări. 32. I-a dat putere să născocească planuri, să lucreze în aur, în argint și aramă, 33. să sape în pietre și să le lege, să lucreze lemnul cu meșteșug, și să facă tot felul de lucrări meșteșugite. 34. I-a dat și darul să învețe pe alții, atît lui cît și lui Oholiab, fiul lui Ahisamac din seminția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
fiul preotului Aaron. 22. Bețaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminția lui Iuda, a făcut tot ce poruncise lui Moise Domnul. 23. El a avut ca ajutor pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminția lui Dan, meșter la săpat în pietre, la cioplit cu meșteșug, și la lucrat pe gherghef în materiile vopsite în albastru, în purpuriu, în cărămiziu, și în in subțire. 24. Tot aurul întrebuințat la lucru pentru toate lucrările sfîntului locaș, aur ieșit din daruri, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
cu efodul și prins de el; era de aur, de fir albastru, purpuriu și cărămiziu și de in subțire răsucit, cum poruncise lui Moise Domnul. 6. Au pregătit pietrele de onix, le-au prins în legături de aur și au săpat pe ele numele fiilor lui Israel cum se sapă pecețile. 7. Le-au pus pe umărarii efodului, ca pietre de aducere aminte pentru fiii lui Israel, cum poruncise lui Moise Domnul. 8. Au făcut apoi pieptarul, lucrat cu măiestrie, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de fir albastru, purpuriu și cărămiziu și de in subțire răsucit, cum poruncise lui Moise Domnul. 6. Au pregătit pietrele de onix, le-au prins în legături de aur și au săpat pe ele numele fiilor lui Israel cum se sapă pecețile. 7. Le-au pus pe umărarii efodului, ca pietre de aducere aminte pentru fiii lui Israel, cum poruncise lui Moise Domnul. 8. Au făcut apoi pieptarul, lucrat cu măiestrie, din aceeași lucrătură cu efodul: de aur, de fir albastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
treilea șir: un opal, un agat și un ametist; 13. iar în al patrulea șir: un hrisolit, un onix și un iaspis. 14. Pietrele acestea erau legate în ferecăturile lor de aur. Erau douăsprezece, după numele fiilor lui Israel; erau săpate ca niște peceți, fiecare cu numele uneia din cele douăsprezece seminții. 15. Pe pieptar au făcut apoi niște lănțișoare de aur curat, împletite cu niște sfori. 16. Au făcut două ferecături de aur și două verigi de aur și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
izmenele de in subțire răsucit; 29. brîul de in subțire răsucit, lucrat la gherghef, și de culoare albastră, purpurie și cărămizie, cum poruncise lui Moise Domnul. 30. Au făcut apoi și placa de aur curat, cununa împărătească sfîntă, și au săpat pe ea, cum se sapă pe o pecete: "Sfînt Domnului." 31. Au legat-o de mitră sus, cu o sfoară albastră, cum poruncise lui Moise Domnul. 32. Astfel au fost isprăvite toate lucrările locașului cortului întîlnirii. Copiii lui Israel au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
29. brîul de in subțire răsucit, lucrat la gherghef, și de culoare albastră, purpurie și cărămizie, cum poruncise lui Moise Domnul. 30. Au făcut apoi și placa de aur curat, cununa împărătească sfîntă, și au săpat pe ea, cum se sapă pe o pecete: "Sfînt Domnului." 31. Au legat-o de mitră sus, cu o sfoară albastră, cum poruncise lui Moise Domnul. 32. Astfel au fost isprăvite toate lucrările locașului cortului întîlnirii. Copiii lui Israel au făcut tot ce poruncise lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de au fost strânse cadavrele celor căzuți dintre atacatori întrf-o movilă - între care a ajuns și „Franțoz” - și le-a dat foc. Pe movila de cenușă a ridicat o cruce din piatră, numind-o „Crucea lui Ferentz”. Pe cruce au săpat povestea așa cum s-a petrecut. Crucea mai stă în picioare și astăzi. „Aista-i adevărul, dar ar mai fi ceva.” Ce anume ar mai fi, părinte? „ Din câte știu eu, noi am mai întâlnit un boier cu numele de Vasile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Vasilie Vodă, care locu se alătură în cap cu locul dumisale Ilie Costache vel păharnic. Și...arătând părintele Dosoftei egumenul de Trii Sfetitele precum că ar fi intrând dumnealui păharnicul Ilie și pe locul mănăstirii,...noi am pus de au săpat temelie școlii, aceea de piatră, și s-au vădzut până unde iaste temelie...și am pus fune din colțul temelii...și dreptu de curmedziș Mitropolii. Și pe acolo s-au însemnat locu, și ș au pus...vel păhrnic zăplazii ogrăzii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
zise Nory. - Banditul gentilom! râse încet Mini, înveselită de aerul de-afară Domnul cel bine văzut din profil, acolo după stâlp, avea fața rasă cu efigie mică, dar cu accent în liniile regulate. Ochiul ascuns subt pleoapă, o dungă mică săpată în obraz ca de o voință permanentă un colț de gură amar și agresiv și ținuta perfect nemișcată a unui gentleman în haine negre. In urma lui Mini și Nory, ieși Rim sinistru, cu suita celor doi gemeni, tîrîndu-i ca
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
eliberat din vestitul penitenciar Aiud după semnarea a fel de fel de obligații, cum scrie el în carte: că nu va spune prin ce pușcării a trecut și ce viață a dus; că nu se va organiza; că nu va săpa la temelia „noii societăți”... Mă impresionează cum credinciosul Savel, abia plecat din celulă, în drumul său spre casă a avut curajul precaut să se oprească în gara Cluj, furișându-se la casa Părintelui co-martir Pr. Prof. Univ. Langa Tertulian, pentru
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
toate năzdrăvăniile lor inocente. Am întâlnit cultivatori de pământ din tată-n fiu care mi-au confiat că atunci când prășesc sau udă plantele, acestea manifestă o bucurie fremătătoare deși aerul cald al verii nu se clintește. Și tot așa când sapă-n grădină, grădinărie, ogor, plantele surâd printr-un freamăt luminos de parcă ar fi eliberate dintr-o strânsoare și, cultivatorul se atașează de ele și ele de stăpân și rămân împreună și când acesta pleacă acasă, cu bucuria lor în bucuria
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
mele, am suit vîrful munților, coastele Libanului! Voi tăia cei mai înalți cedri ai lui, cei mai frumoși chiparoși ai lui și voi atinge creasta lui cea mai înaltă, pădurea lui care este ca o grădină de poame; 24. am săpat și am băut ape străine și voi seca cu talpa picioarelor mele toate rîurile Egiptului. 25. N-ai auzit că Eu de mult am pregătit aceste lucruri, și că le-am hotărît din vremurile vechi? Acum însă am îngăduit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
coșciug. Localitatea fiind alcătuită din oameni deosebit de evlavioși, cortegiul se întindea pe câteva sute de metri. Famfara și bocitoarele duceau vestea faptului care se petrecea, la Adâncata, până departe,în vecinătăți. În fața cimitirului, toată lumea a rămas pe loc. Nu-i săpase nimeni groapa, căci, așa fusese făcută înțelegerea, cu tanti Elogia, șefa acestui spectacol. În loc să se pătrundă dincolo de poartă, pe neveste, Nenea Văduvoiu s-a ridicat în picioare și a început a bate din palme, și a saluta, pe toată lumea,în stânga
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
îndoiesc că făceam diferența cuvenită între Ștefan cel Mare și Gruia lui Novac. În fața primăriei, exista un monument cu un vultur de ciment în vârf, cu aripile desfăcute, închinat bărbaților din Lisa căzuți în primul război mondial. Numele lor erau săpate cu litere aurite pe patru plăci de marmură. Acolo se ținea, duminica, hora. Țipetele vesele ale clarinetului și bufniturile tobei, amestecate cu praful stârnit de cizmele flăcăilor și de sandalele fetelor, luau monumentului orice nimb de solemnitate. Nimeni nu se
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]