5,379 matches
-
am consultat și iam solicitat sprijinu nepotului meu, col.( R)Duduc Bănică de la Constanța și au fost refăcute total, înrămate corespunzător scopului și măreției pe care o reprezintă. Repuse la locul lor în biserică, parcă și lăcașul de cult a sătenilor a crescut în aprecierea primită de la credincioși, care-i simt lângă ei pe înaintașii lor, cei care s-au jertfit pentru o cauză națională, dreaptă. Am mulțumit păritelui Nechita pentru sprijinul acordat în realizarea acestui lucru, pe care-l doream
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
drugi de fier, iar oamenii au fost mitraliați de pe geamuri, scena transformându-se într-un carnagiu îngrozitor. Datorită faptului că satul era evacuat și rămăsese pustiu, cadavrele acelor oameni nevinovați au stat două săptămâni în cele două case. După revenirea sătenilor din bejenie, trupurile celor 42 de oameni au fost scoase, identificate și înmormântate creștinește după regulile și credința fiecăruia. În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că dintre cele 42 de cadavre, 24 au fost ale unor cetățeni din județul Mureș
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Idem, nr. 8, 11 octombrie 1930, p. 12. 122 Idem, nr. 3, 4 septembrie, 1930, p. 15. 123 Idem, nr. 9, 10, 11; 18, 25 octombrie, 1 noiembrie 1930; pp. 4, 11, 14; 2, 4, 7; 4, 10. 124 "5000 săteni și locuitori ai orașului" la Dorohoi și "peste 3000 de oameni veniți din părțile județului Ialomița". Idem, nr. 9, 11; 18, 30 octombrie 1930; pp. 4, 10. 125 "Mișcarea Liberală", nr. 9, 18 octombrie 1930, p. 3. 126 "Mișcarea", Iași
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
își înghite pentru o vreme pornirea de a pune mai multe întrebări. Până la urmă își ia inima-n dinți și întreabă din nou: — Da’ din care Congo ești mata, Kinshasa sau Brazzaville? — Brazzaville, răspunde bărbatul, la fel de politicos. Aha, mulțumesc, spune săteanul, și mai tace o vreme. Nu prea multă vreme însă, pentru că îl încearcă iarăși curiozitatea. — Nu te supăra, revine el, da’ din ce loc ești matale din Congo? — Din Toga-Toga. — Mulțumesc frumos. Țăranul nostru se împinge în spătarul scaunului și-
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Totuși, din cinci ascultători de Europa Liberă, doar unul urmărea zilnic transmisiunile postului, potrivit unui studiu din 1982-1983. Tinerii sub 25 de ani ascultau mai rar emisiunile postului, cei peste 50 de ani ascultau într-un procent mai mic, iar sătenii urmăreau Europa Liberă în mai mică măsură și mai puțin frecvent. Doar una din zece ascultătoare urmărea zilnic postul. Așadar, chiar dacă emisiunile posturilor finanțate de guverne occidentale ofereau o sursă alternativă de informații la propaganda oficială, importanța cuvântului transmis din
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
cu ultimele forțe am părăsit avionul aruncându-mă într-un șanț de irigare, am asistat la încă un atac al celor două avioane americane asupra avionului meu IAR-81C nr. 334, care totuși mi-a salvat viața. Am fost salvat de sătenii din Plătărești [comună aflată la sud de București, pe malul Dâmboviței n.a.] ajungând până la urmă în spitalul Brănești, unde am fost spitalizat 50 de zile. Avionul meu a fost recuperat și readus la aerodrom. Către seară am primit vizita camarazilor
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
aceasta se adaugă și faptul că în societățile trecutului fiecare fază a muncilor agricole era acompaniată de sărbători cu caracter religios, menite a proteja oamenii și culturile de pericole. Haxthausen nu dă mai multe amănunte cu privire la munca în comun a sătenilor, dar este totuși posibil ca ritmul colectiv de lucru să fi avut un caracter mai pregnant în regiunile vizitate de el decât în alte regiuni europene. Concluzii Studiul redactat de Haxthausen ni s-a părut interesant atât pentru descrierea pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
geologic de roci neconsolidate sau slab consolidate, corelate cu acțiunile negative ale omului prin tăierea vechilor păduri (în vederea extinderii pășunilor și terenurilor agricole și vitipomicole), ca și lucrările agro-viti-pomicole efectuate aproape exclusiv "din deal în vale" (conform orientării loturilor atribuite sătenilor), au favorizat declanșarea alunecărilor de pământ și a eroziunii terenurilor înclinate prin îndepărtarea solului fertil de la suprafață și prin formarea organismelor torențiale de adâncime (rigole, ravene, râpi, torenți), încât productivitatea acestor loturi se reduce adesea până la/și chiar sub limita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
3). Dacă la început tăierea era "fără opreliște" (în baza "obiceiului pământului"), încă din timpurile medievale și mai ales în timpurile moderne, pe măsură ce posesia în devălmășie se destramă prin ieșirea din indiviziune, se hotărnicesc și pădurile atribuite boierilor, mănăstirilor și sătenilor împroprietăriți, concomitent cu intrarea lor sub jurisdicția statului și cu reglementările privind tăierea și protecția fondului forestier. Dacă până în 1864 pădurile au fost aproape în întregime proprietate obștească sau particulară, după această dată ele intră treptat în administrarea și exploatarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de la nord la sud, este și principala cale rutieră modernizată la care se conectează drumul de țară Stâncășeni-Gura Iezerului (15km) în drumul lor spre orașul Bârlad, drum ce totalizează 40km și care reprezintă cea mai frecventată cale de legătură a sătenilor de aici cu lumea exterioară. Legăturile Stâncășenilor cu Bacăul sunt mult mai slabe, ele presupunând escaladarea spre V-NV, pe drumuri de țară, a unor dealuri până la satele Fântânele, Mărășești sau Voinești pentru a ajunge la șoseaua modernizată ce duce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
să crească vertiginos, până la 500, așa cum rezultă din Harta rusă (1835) și din cele trei recensăminte Lahovari de după Unirea Principatelor (1860, 1890, 1899). În anii secolului 20 numărul locuitorilor continuă să se mențină la cote ridicate, între 400 și 500 săteni (conform recensămintelor din 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966) până la noua împărțire administrativ-teritorială din anul 1968, după care urmează o scădere accentuată datorită noilor condiții social-economice comuniste și postrevoluționare ce hotărăsc moartea lentă dar sigură a răzeșimii Stâncășenilor și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
locuitorilor satului nu s-a schimbat prea mult în ultimul secol. Dacă în 1930 din cei 475 locuitori 469 erau români, 1 ungur, 1 sârb, 1 bulgar, 1 țigan și 2 evrei, la recensământul din anul 1992 toți cei 162 săteni s-au declarat români, la fel ca și cei 228 cetățeni ai recensământului din 2002, consecință a tendințelor moderne de omogenizare a naționalităților și claselor sociale. * * * Satul Stâncășeni are deci un trecut cu care se mândrește, ca și, mai recent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mai departe cu centrul de comună, satul Voinești, din apropierea văii Tutova. Cu satul Iezer (Ezăr), cel mai apropiat de Stâncășeni, legătura se face printr-un drum de țară, sau și mai direct, printr-o potecă peste Dealul Bisericii. Important pentru sătenii noștri este și Dealul Fântânelelor (313m), component al culmii unitare ce pleacă din Dealul Ghelmegioaei (cu punctul trigonometric 345m), la nord-est de satul Voinești, și se continuă spre sud cu D.Cârțibașu (305m) D.Pădurea Sânzănești (325m) D. Fântânele (313m
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
măcar ce să mai amintească că a fost cândva pădure; al doilea sector, respectiv coborârea abruptă din șeaua Dealului Gârdeștilor spre satul Gârdești de pe Valea Iezerului nu este recomandabilă nici pentru șoferii încercați, nici pentru însoțitorii slabi de inimă. Așadar, săteni ai Stâncășenilor, dacă vreți să mai existați și să mai ieșiți în lume, ori implorați conducerea comunei Voinești, care nu are nici o vină pentru situația existentă, să se implice în asigurarea măcar a unuia din cele două drumuri posibile, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mai frecvent pomenit este cel de Oatu, în pronunție locală Ouatu, cuvânt care provine de la oat sau ouat și care înseamnă localnic, autohton, născut în acest sat sau regiune și nu venit din alte părți ale țării. Aproape jumătate dintre săteni moștenesc acest antroponim și înclin să cred că mulți purtători ai acestui nume de prin diverse localități ale țării au drept centru genezic satul Stâncășeni. Însăși mama mea este urmașa unui Ouatu, respectiv moș Costache Ouatu, bunicul meu. Urmează ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
acea vreme), doar cel din urmă a rămas continuator al tradiției țărănești, ceilalți au ținut drumul drept al școlii, atât de dorit de tata și secundat cu totală înțelegere de către mama. Munca manuală era considerată pentru tata, ca pentru orice sătean, nu doar o necesitate vitală, subzistențială, de a-ți procura cele necesare traiului, ci și o necesitate fizică pentru dezvoltarea armonioasă a organismului, chiar un cult închinat Divinătății pentru a ne justifica existența doar prelucrând resursele puse de ea gratis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în preajmă, pe un teren din vatra orașului Bârlad, de unde, în ultimii ani și în noua sa calitate de profesor de geografie, se deplasa la Școala generală din satul vecin, Perieni, unde a lăsat o frumoasă amintire printre elevi și săteni. Îmi vine nespus de greu să închei strădania atât de onorabilă a acestui frate, omenos, săritor în ajutorul oricui și indiferent la propria-i persoană, care s-a sfârșit în chinuri pe patul de spital, sub ochii îndurerați ai unicului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
lumea satelor, a dezvoltării comerțului și, în general, a creșterii bunăstrării orașelor și a întregii țări. Primii ani (1924-1931) Desigur, nu eram noi, copiii, apți a înțelege aceste procese, dar știu că în casa noastră, a vecinilor, a mai tuturor sătenilor domneau armonia și buna înțelegere. În ceea ce mă privește, nu am amintiri neplăcute. Probabil că nu eram un copil problemă ... nici prea zburdalnic dar nici prea cuminte. Rețin doar că, până pe la 3-4 ani, în zilele de vară, numai în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ani... Dar de ce să mă mai mir, când îmi vine și mie acum să scuip în sân și să invoc diavolul în fața uluitoarelor invenții utilizate astăzi ?... Subsemnatul, elev în clasa I Ceea ce mă miră și acum, este încrederea cu care sătenii priveau școala, și respectul cu care îi priveau pe învățători, dar și seriozitatea cu care învățătorii se străduiau să îi învețe pe elevi. Este adevărat că în acest proces al învățării se foloseau și mijloace mai dure ca statul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
educatori. După informațiile învățătoarei Elena Tomșa, Școala primară din satul Stâncășeni a fost înființată în anul 1869 (conform registrului matricol nr.3 din 1872) de către învățătorul Ieremia Vasiliu primul ei învățător și a funcționat la început cu chirie în casa săteanului Iordache Marin, apoi în casa proprie a învățătorului Vasiliu (cu care a făcut școala primară și mama mea), moștenită de fiica sa Elena, căsătorită cu Ion Ibănescu învățătorul meu de suflet și cel mai renumit învățător din vremea copilăriei mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
1937, tatăl meu se întâlnește cu învățătorul din sat, Ioan Ibănescu ... acel om cu o rară conștiință profesională și animator al promovării multor copii ai satului ... îl ia la rost pe tata că dacă el, notar al satului, și alți săteni cu bună stare materială nu dau copiii la școli "mai departe", atunci cine (?) ... și el ca învățător la ce să se mai aștepte (?). Pe tata ... care bănuiesc că asta avea în vedere când punea școala înaintea oricăror preocupări ale noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
sat tipul de fântâni, de porți, de acarete, unelte de gospodărie etc., pe drumul de înapoiere, mi-a spus că îi pare rău de mine dar că nu mă mai primește la examen pentru că l-am făcut de râs în fața sătenilor ce îl cunoașteau de când mai făcuse cercetări etnografice în acel sat. Scuzele și rugămințile mele nu l-au înduplecat. A trebuit să apelez prin profesorul Năstase, ca să-l convingă să nu-mi compromită absolvirea ultimului an universitar. Științele naturale (geologia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
preotului și invariabilul meu "Doamne miluiește" încât a rezultat cea mai înălțătoare slujbă duminicală la care am participat vreodată. Despre acest lucru ne-am dat seama când am văzut că toată pajiștea din jur și drumul alăturat erau înțesate de săteni descoperiți ... mulți îngenunchiați ... atrași de un asemenea nemaipomenit eveniment. Și restul traseului ... ce a inclus Ceahlăul, Cheile Bicazului, Lacul Roșu ... a fost cel puțin pentru mine (care nu mai văzusem munte) încântător turistic și extrem de util științific. Dar Broștenii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
un imbold la acțiune. Hotnogii Îs vechi În istoria Moldovei ca și numele lor. Ștefan a copilărit În cadrul livezilor de la Comarna unde bunicul său a fost o viață Învățător. Titus Hotnog, tatăl său, a adus la oraș blândețea și seriozitatea săteanului care dă nume de fete florilor pentru a cânta, din culorile lor, dorul. Titus Hotnog a scris o proză profund și evoluat lirică, fiind Îndrăgostit de poezie și de muzică. A scris-o aproape șoptit, ca și cum ar fi cântat din
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
în acest sens îl oferă studiul intitulat " Cestiunea israelită", publicat în paginile Timpului, în 24 mai, 12, 13, 14 și 21 iunie 1879, care abundă în informații statistice: "Dacă analizăm diferitele tocmeli agricole ce cunoaștem găsim că dobânda ce plătește săteanul pentru ceea ce primește în pământ, în nutriment, nu e mai mică de 84,90%, dar în cele mai multe cazuri ea e de 164%, de 200%, de 250%, de 300%"452; "În anul 1870 s-au încheiat în satele Moldovei 634 căsătorii
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]