3,569 matches
-
stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soțiilor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală. În vechime, se obișnuia ca, tot în această zi, să se organizeze întâlniri ale comunităților sătești de pe ambii versanți ai Carpaților, târguri, iarmaroace și bâlciuri, unele păstrate până în zilele noastre. Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este și ziua Aviației Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul și patronul aviatorilor.
Sfântul Ilie. De ce nu este bine să mănânci mere până la această dată by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101923_a_103215]
-
de boli pe tot parcursul verii. În ziua de Sangeorz, se aleg ciobănii care urmează să ia în primire oile până la sărbătoarea de Sf. Dumitru, când are loc răvășitul oilor. Dintre toate obiceiurile de San-George mai sus enumerate, în comunitățile sătești contemporane se mai păstrează obiceiul împodobirii stâlpilor de la poarta cu ramuri verzi de salcie înmugurita și flori galbene de calce, înfipte în brazde înverzite. Înțelesurile străvechi ale acestei practici sunt, însă, arareori cunoscute. O altă tradiție din ziua de Sf.
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
abuzurile arendașilor care îngreunau și mai mult viața de zi cu zi a țăranului român. Rezultatul analizei lui Nicolae Bălcescu asupra efectelor Regulamentului organic, a fost că: Prevederile Regulamentului organic privitoare la învățământ au ajuns și mai greu în mediul sătesc. Cu toate că s-au înființat mii de școli la sate și în capitalele județene, de fapt în mediul rural ele existau doar cu numele, deoarece înființarea lor a fost lăsată pe mâna proprietarilor de pământuri - marii moșieri. În sine, situația a
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
Suita nr. 3 pentru orchestră „Săteasca”, op. 27 Cea de-a treia suită simfonică a lui George Enescu, după cum menționează autorul la sfârșitul manuscrisului, a fost terminată în data de 4 octombrie 1938, la vila Luminiș din Sinaia. Ea a fost prima compoziție de după Simfonia nr.
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
doar, nu-l satisface.” În 1939 lucrarea a fost dirijată de autor în primă audiție în România, în interpretarea Filarmonicii „George Enescu”, în 26 octombrie. Spre deosebire de primele două suite pentru orchestră ale lui Enescu, compuse în 1903 și 1915, Suita „Săteasca” evocă imaginea satului natal, Liveni. Enescu construiește o atmosferă de basm, a locurilor unde și-a petrecut primii ani ai vieții. Diferența majoră față de cele două lucrări precedente se concretizează în caracterul pronunțat programatic, autorul fixând prin titlu un cadru
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
lecturarea unor teme privind natura talentului românesc sau viața lui George Enescu (...) Și încă ceva: o călătorie la Liveni, la casa memorială, din care se pleacă cu alte rădăcini și vibrații în înțelegerea simțirii lui Enescu.” În prejma compunerii Suitei „Săteasca”, Enescu îi mărturisea criticului muzical José Bruyr despre „Câmpia mea moldovenească, cu câmpuri de orz și de porumb, cu fâșii de vechi păduri fără lumină, cu orizonturile ei și cu satele vechi, pierdute între mesteceni și sălcii...” Ideea reîntoarcerii în
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
acea grijă sfântă ce o au pentru ce le e mai scump pe lume: cântecul!” Ștefan Niculescu în articolul său „Aspecte ale creației enesciene în lumina Simfoniei de cameră” afirma că ultimele creații ale lui Enescu, printre care și Suita „Săteasca” sunt rodul cristalizării unei ultime tendințe stilistice. În aceste lucrări elementul românesc se afirmă și coboară la altă profunzime, depășind zona pitorescului și încorporându-se organic în structuri muzicale superioare care se generalizează. Fragmentele melodice din Suita „Săteasca”, în general
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
și Suita „Săteasca” sunt rodul cristalizării unei ultime tendințe stilistice. În aceste lucrări elementul românesc se afirmă și coboară la altă profunzime, depășind zona pitorescului și încorporându-se organic în structuri muzicale superioare care se generalizează. Fragmentele melodice din Suita „Săteasca”, în general scurte și fracționate, sunt izvorâte din limbajul popular, iar melosul românesc se regăsește în toate cele cinci părți ale suitei prin folosirea intonațiilor folclorice și a procedeelor lăutărești. Astfel, unitatea tematică a părților, trăsătură obișnuită a compozițiilor enesciene
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
ani înainte, Enescu a recurs la această soluție în "Poema română, op.1", iar mai apoi, pentru a treia și ultima dată, în "Suita „Impresii din copilărie” pentru vioară și pian, op. 28", scrisă cu doi ani după terminarea suitei "Săteasca". Într-un articol despre Enescu, Ch. Adriane remarca structura organică a discursului enescian și elementele de programatism izvorâte din corelațiile muzicii cu natura. În lumina acestora, "Săteasca", alături de "Impresii din copilărie" și "Poema română", reprezintă cazuri particulare de programatism declarat
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
pentru vioară și pian, op. 28", scrisă cu doi ani după terminarea suitei "Săteasca". Într-un articol despre Enescu, Ch. Adriane remarca structura organică a discursului enescian și elementele de programatism izvorâte din corelațiile muzicii cu natura. În lumina acestora, "Săteasca", alături de "Impresii din copilărie" și "Poema română", reprezintă cazuri particulare de programatism declarat. Rechemarea clipelor tainice ale copilăriei denotă influența considerabilă pe care viziunea asupra naturii, formată în anii copilăriei, a avut-o asupra întregii creații enesciene. În gândirea tablourilor
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
copilăriei denotă influența considerabilă pe care viziunea asupra naturii, formată în anii copilăriei, a avut-o asupra întregii creații enesciene. În gândirea tablourilor suitei Enescu s-a dovedit a fi mai mult decât un peisagist muzical. Dincolo de descripția titlurilor, "Suita „Săteasca”" este o întrepătrundere de stări, muzicale afective și poetice, de o rară sugestivitate plastică. Denumirea părților suitei este un indiciu semnificativ asupra conținutului programatic propriu fiecăruia dintre ele. În contrast cu mișcarea precedentă, al treilea tablou, " Vechea casă a copilăriei în asfințit
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
și utilizarea sonorității camerale. Orchestrația matură enesciană apare ca o latură personală a autorului. Ea nu mai este tributară elementelor romantice și impresioniste, după cum afirmă Cornel Țăranu: „Ne gândim, de pildă, cât de nou sună momentul de clusters din „Suita sătească”, realizat de alama cu surdină, cât de colorată și nuanțată e scriitura sa pentru corzi, din care se detașează mereu instrumente soli.” În Suita a treia, masa orchestrală mare este rareori folosită în toată amploarea ei, Enescu precupându-se pentru fiecare
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
măsură mai vechi și evident mai pură. (Virgil Rațiu, Mesagerul de Bistrița-Năsăud) O poezie deloc cuminte domină versurile Veronicăi Știr („Ninge”, o carte cu coperte negre, Editura StudIS, Iași, 2013). Mai întâi o necumințenie venită din țesăturile colorate ale lumii sătești, dar care nu vrea să expună nimic spectaculos. Într-o astfel de lume, este căutat firescul, dar firescul este deranjat doar de „intervenția” firescului. La un moment dat, la mai multe momente date, firescul răbufnește, se revoltă împotriva firii, și
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
Ilie Dugan-Opaiț - Glasul Bucovinei, 1936, p. 3) - și frații săi, Ilie și Valerian (alt mare român, folclorist de frunte și întemeietor din speze proprii al Arcășiilor din majoritatea satelor bucovinene - societăți culturale („pui” ai Junimii) de promovare în rândul populației sătești a spiritului românesc și a rezistenței în fața slavizării și a deznaționalizării) luptă activ și cu izbânzi la readucerea „acasă” a unui teritoriu „răptuit” din trupul țării - al acelei „țări” fără de care istoria României nu ar putea fi niciodată scrisă. Activitatea
Arcadie Dugan-Opaiț () [Corola-website/Science/335865_a_337194]
-
proiect coordonat de Oana Stoica. Scenografia: Vladimir Iuganu. Produs de: Teatrul ACT, București și Scena9. Abordând teme distincte, precum rata mare a sinuciderilor în rândul populației maghiare, Flori de mină aduce și conflictul româno-maghiar, dar și mafia lemnului din primăriile sătești. Satul maghiar transilvănean din Trilogia Minelor este exponentul oricărei comunități rurale din România, indiferent de limbă sau de religie. La ora19.00, la Teatrul Odeon, Sala Majestic, un spectacol incitant: Fuchsiada după Urmuz, ”un poem eroico-erotic și muzical”. O instalație
Vă așteptăm la Festivalul Național de Teatru! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104435_a_105727]
-
un grup de activiști din Iordănești a adresat o scrisoare deschisă primului-ministru al Ucrainei, Volodimir Groisman, în care se solicită intervenția în situația creată și finalizarea construcției. Documentul poartă semnăturile membrilor comitetului de părinți, cadrelor didactice ale școlii, deputaților Consiliului sătesc și membrilor Comitetului executiv, precum și deputaților Consiliului raional din partea satului Iordănești.
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
Fundației Regale au fost trimise la sate Echipele Regale Studențești. După model occidental s-au construit cămine culturale (peste 2.000 până în 1938). A apărut revista populară „Albina” și s-a inițiat colecția „Cartea satului”, care edita lucrări necesare bibliotecilor sătești. La insistențele lui Dimitrie Gusti, un apropiat al monarhului, se realizează o operă muzeistică de excepție - Muzeul Satului. O mărturie plină de haz a transmis sociologul Henri H. Stahl, colaborator apropiat al lui D. Gusti: „Când lucram la Muzeul Satului
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
cu aceeași denumire, care colaborează și în stagiunea lirică a cunoscutului teatru francez, evoluând acum sub bagheta lui Tugan Sokhiev, director artistic al ansamblului. În cea de a doua seară, programul a debutat cu Suita nr. 3 în re major Săteasca de Enescu, în care am apreciat sunetul calitativ, desfășurarea corectă a temelor, fără a avea însă dinamismul cerut, în timp ce paginile nostalgice, evocatoare, s- au reliefat prin însăși scriitura transparentă, plină de poezie a partiturii. A urmat Concertul nr. 3 pentru
Din nou Toulouse by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83545_a_84870]
-
însă, câteva situații în care cursurile se vor desfășura în spații atipice. Începe un nou an școlar la extreme: fie școlile sunt foarte bine dotate și utilate, fie se va face carte din nou în sedii ale unor foste ceapeuri sătești ori cămine culturale, așa cum este cazul școlilor din comuna buzoiană Movila Banului. Potrivit recentului raport întocmit de inspectorii școlari, după verificările din teren sunt clase neamenajate corespunzător, nu există apă potabilă și în unele cazuri chiar siguranța copiilor este pusă
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]