130,724 matches
-
îndepărtat, dar, din pricina altor teme, aproape depășit, imperceptibil. Textele lui Mircea Vulcănescu, Ernest Bernea, câteva, puține, dar extrem de importante scrise de Mihai Șora, sunt deja bine ascunse în sertarele memoriei noastre intelectuale înguste și mereu ahtiată de efemeridele zilei. Așadar, satul - ca temă (pentru scriitor, filosof, compozitor) - a dispărut. Doar pentru pictori (mă gîndesc în mod special la Grupul Prolog) el mai este un loc al revelației originare. "Meargă pictorii la țară", spune profetic Topârceanu. Suntem de acord că satul în
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
Așadar, satul - ca temă (pentru scriitor, filosof, compozitor) - a dispărut. Doar pentru pictori (mă gîndesc în mod special la Grupul Prolog) el mai este un loc al revelației originare. "Meargă pictorii la țară", spune profetic Topârceanu. Suntem de acord că satul în format tradițional nu mai există. Că țăranul s-a topit, cu tot cu costumul lui autentic, în haine de doc. Doar câteva rezervații, constituite din comunități mici, neînsemnate, de la munte, ca în cartea lui Ramuz, mai rezistă, cu obstinație, la dinamismul
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
confratern în special cu munții. Textul filosofului din Pădurea Neagră, intitulat De ce rămânem în provincie?!, e emblematic pentru aserțiunea mea. Rețin părtășia filosofului cu țăranii care rășpălesc dranițe și asemănarea lucrului lor cu filosofarea. Nu cunosc soluții pentru a salva satul. Cunosc doar câțiva gânditori amintiți deja (la care îl adaug pe Lucian Blaga și Spațiul său mioritic ), câțiva scriitori și un mare teolog, Dumitru Stăniloae, care a scris Reflecții despre spiritualitatea poporului român, și care ne mai țin încă în
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
îl adaug pe Lucian Blaga și Spațiul său mioritic ), câțiva scriitori și un mare teolog, Dumitru Stăniloae, care a scris Reflecții despre spiritualitatea poporului român, și care ne mai țin încă în trezie în ceea ce privește veșnicia și deopotrivă moartea cotidiană a satului ancestral; idealizat până nu demult într-o sintagmă-clișeu: gură de rai. Știu, însă, un singur lucru, pe care l-am învățat din viață și din Omul recent de H.R.Patapievici: când câștigi ceva negreșit și pierzi, în aceeași măsură, sau
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
Gandini, cu acele panouri mișcătoare, pe care sunt înscrise fel de fel de sloganuri despre iubire, cu costume moderne, înfoiate și strident colorate în alb și roșu, „pigmentate” cu: inimioare, buline, dungi și amprente de buze, rupte total de lumea satului (despre care se vorbește în libret), nu cred că mai cheamă publicul în sală. Evoluția unei orchestre care cântă mult prea tare, este și ea, previzibilă. Și totuși, sâmbătă, 13 aprilie, mulți spectatori au plecat acasă mulțumiți, deoarece vocalitatea celor
Opera ?Elixirul dragostei? la Opera Na?ional? din Bucure?ti: O sear? a vocilor frumoase! by Lumini?a CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83122_a_84447]
-
relatează presa și martorii oculari, a fost cea a Marinei Voica, aplaudată în delir de peste 800 de spectatori, mulți rămânând pe dinafară! Artista a interpretat 12 cântece, între care compozițiile proprii „Într-un colț de cafenea”, „O căsuță la marginea satului”, „Apartament 23”, un potpuriu rusesc, o melodie spaniolă, „Fată frumoasă” de Ileana Toader și, firește, versiunea românească, pe versuri proprii, a hit-ului formației Pulp, „Common People”, care a produs o adevărată isterie în rândul publicului. Cu această ocazie, Marina
Oldies, but goodies by Casandra Marcu () [Corola-journal/Journalistic/83138_a_84463]
-
de la căutarea simbolisticii apei și puterilor ei generatoare (p. 95-110) până la semnalarea unor expresii literare privind elementele vegetale în folclorul românesc din zona Harghitei (p. 61-77). Studiile care privesc arta decorării ouălor (p. 111-129) și „Creațiile și tradițiile populare ale satului Făgețel - Harghita” (p. 131-138) întregesc arealul analitic etalat de Nicolae Bucur. Constantin Catrina (n. 6 noiembrie 1933 în satul Țiu, jud. Dolj, muzicolog, etnomuzicolog și bizantinolog de mare prestigiu în spațiul cultural românesc) propune în acest volum nu mai puțin
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
folclorul românesc din zona Harghitei (p. 61-77). Studiile care privesc arta decorării ouălor (p. 111-129) și „Creațiile și tradițiile populare ale satului Făgețel - Harghita” (p. 131-138) întregesc arealul analitic etalat de Nicolae Bucur. Constantin Catrina (n. 6 noiembrie 1933 în satul Țiu, jud. Dolj, muzicolog, etnomuzicolog și bizantinolog de mare prestigiu în spațiul cultural românesc) propune în acest volum nu mai puțin de 12 studii care surprind, în diferite grade ale aprofundării științifice și istorice, unele dintre cele mai interesante arii
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
Ipotești, în 1924, când proprietarul de atunci al fostei moșii a lui Gheorghe Eminovici, medicul C. Papadopol, din Botoșani, a demolat casa părintească a poetului, cei 78 de semnatari ai protestului scriau: "Videm cu durere în suflet că casa din satul Ipotești în care s-a născut, crescut și copilărit poetul Mihai Eminescu a fost dărîmată în mod mișelesc de către domnul doctor C. Papadopol, proprietarul moșiei Ipotești; toți țăranii acestei comuni uniți într-un glas protestăm înaintea tutulor intelectualilor din județul
Comentarii eminesciene by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8315_a_9640]
-
nevrotică în pragul unei crize de nervi sau a unui atac de panică. M. Night Shyamalan a reușit să iasă din anonimat cu The Sixth Sense (Al șaselea simț, 1999), urmat de Unbreakable (Indestructibilul, 2000), Signs (Semne, 2002), The Village (Satul, 2004) și Lady in the Water (Doamna din apă, 2006), filme nu numai inegale ca valoare, dar riscînd adesea să alunece spre kitsch-ul bine fasonat al filmului hollywoodian. Am preferat povestea familiei din Semne pentru modul în care evoluează
Ce va urma? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8319_a_9644]
-
de criză a unei familii incongruente, cu o notă de maladiv și paradoxal de cea mai bună calitate, făcînd abstracție de trama SFistică cu extratereștrii debarcați în lanul de porumb al fermierilor și invadînd planeta, așa cum am făcut abstracție în Satul de povestea necreditabilă, în favoarea meditației asupra civilizației și răului, meditație trecută prin filtrul unei utopii fourieriste, cu un falanster undeva într-un colț uitat de lume. În schimb, povestea din Indestructibilul și felul în care a fost moderată de regizor
Ce va urma? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8319_a_9644]
-
o placă memorială și a fost lansat un album de grafică și poezie (alcătuit de Marian Oprea), clipe de reculegere la casa Șepețienilor, din același falnic, cândva, Chizătău, sublimat de episodica prezență a lui Ciprian Porumbescu, în 1882, și în satul Șanovița, în curtea casei natale a lui Nicolae Ursu.
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
Dunării sunt uitate de lume, dar acolo pulsează o viața culturală intensă, chiar dacă e vorba de comunități mici în care limba maternă este ucraineană. În dorința să de a sărbători cum se cuvine hramurile bisericilor din Crișan și Caraorman, sate ale comunei Crișan, primarul Ilie Munteanu a avut șansa de a-l avea alături pe cunoscutul promotor artistic Dorin Irimia, îndrăgostit de aceste locuri. Acesta a furnizat întregul echipament de sunet și lumini și a adus pe cheltuiala să vedete
Sărbători în Deltă by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83421_a_84746]
-
Marina Voica a recurs la un colaj din câteva mai vechi succese ale sale, după care, într-o formă de zile mari (la ea fiecare gest sau cuvânt este gândit), a evocat, în două binecunoscute compoziții proprii, “Căsuța de la marginea satului” și “Cafeneaua” unde stă într-un colț, privind cum afară plouă, plouă... Finalul recitalului ei a fost ca un mesaj dureros și nostalgic, din partea tuturor artiștilor din spectacol, pentru publicul care, ridicat în picioare, ovaționa, prin piesa lui Gherase Dendrino
Revan?a adev?ra?ilor c?nt?re?i by Mihai Chiner () [Corola-journal/Journalistic/83415_a_84740]
-
Do Major), Muzicii corale (Mărăcinul pentru cor mixt), Cântece și coruri pentru copii etc. Muzicii vocale (Patru cântece pentru voce și pian, Zece cântece aromânești pentru voce și pian) și cu deosebire Muzicii de film (Grădinile Capitalei, Pădurea Îndrăgostiților, În sat la noi. Nepoții gornistului. Brigada lui Ionuț, Desfășurarea, Muntele Retezat etc.) fac parte din patrimoniul artistic românesc. Majoritatea acestor opusuri au fost interpretate în concerte publice de instituțiile profesioniste de concerte și spectacole din țară și din străinătate, bucurându-se
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
érna, de întîi februarie, zis și ziua omizilor, cînd se ung pomii cu apă sfințită, se dă o turtă păstorilor din partea gazdei oilor. Sînt și zile de bresle, a forfecarilor și-a burghiașilor, precum și zile care se țin diferit în sate din zone diferite. Pe 1 martie, după Mangiuca, e "Dragobete de dragoste", dar și "punerea mânei pre șierpe" (pentru sănătate, dar amintind, pare-se, și "păcatul mumii Eve"). Datinile bogate ale lui martie se-ntind pe aproape trei pagini - fiindcă
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
putrede aruncate la gunoi. Dacă la Moghioroș o iei pe linia lui 41, cînd intri în Militari te primește o trîmbă de praf, dacă nu plouă. Iar dacă plouă, un miros de praf și de cîine ud, ca pe ulițele satelor amărîte de cîmpie. Apoi, pe drumul autostrăzii spre Pitești, dacă mergi pe jos, pe stînga mai o pizzerie, mai o prăvălioară cu clătite, mai un restaurant, iar pe dreapta piețele și gheretele adiacente cu mirosurile lor de bazar în decrepitudine
Harta mirosurilor Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8505_a_9830]
-
Ilie Constantin Acum patruzeci și doi de ani am participat, ca interpret al unui scriitor italian invitat al Uniunii Scriitorilor, la manifestările prilejuite de centenarul lui George Coșbuc (1866-1918). Îmi amintesc de autocarele și automobilele înaintând în caravană spre satul natal al poetului. Iar aici, peisajul l-ar fi înflăcărat și pe cel mai blazat activist de partid. Mari mulțimi de locuitori ai regiunii și de mai departe fuseseră dispuse pe dealurile înconjurătoare și - după destule repetiții, probabil - strigau laolaltă
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
Transilvania; cum o face în multe alte poeme, el extinde "teatrul" de localizare a poveștii la întreaga românitate. În "Nunta Zamfirei", nuntașii "dansează-n drum după tilinci: Feciori, la zece fete, cinci, Cu zdrăngăneii la opinci, Ca-n port de sat. Nu am multe cunoștințe asupra dansurilor populare, dar îmi amintesc că, în copilăria și în adolescența mea nu am văzut feciori cu clopoței la opinci decât prin Mehedinți și prin județul Olt: erau faimoșii, coborâții din mituri, călușarii. Nici gând
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
s-a dus adesea în acea regiune. Prin 1888-1889 (când va fi fost scrisă "Nunta Zamfirei", în vremea fertilei sale perioade sibiene), din ce parte a țării s-a inspirat poetul? Nu cumva călușarii se vor fi "produs" și prin satele altor regiuni românești? Respectivul dans nu era văzut decât de Rusalii, ca o sărbătoare a fertilității - ori de unde cobora el în memoria Românilor. În "Moartea lui Fulger", tabloul dramatic pus în scena versurilor este cel al doliului în care se
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
limbii noastre". Câți din copiii români de odinioară, nu am profitat de aceste producții de netă orientare didactică, cuceritoare și formatoare? Poezia "Cântec" se numără printre aceste capodopere, de inegalabilă grație. O mică anecdotă în versuri: un lup aleargă prin sat să fure copii plângăcioși; un om sărac vrea să-i vâre în sac pe micuții care nu se poartă bine; mai grav, un negustor bogat vrea să cumpere copii neiubiți de mamele lor! Trebuie imaginată reacția micilor ascultători față cu
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
cumpere copii neiubiți de mamele lor! Trebuie imaginată reacția micilor ascultători față cu asemenea temeri; de trei ori, mama povestitoare spune: "și-a venit la noi la poartă", liniștindu-și odrasla: "A venit un lup din crâng / și-alerga prin sat să fure / și să ducă în pădure / Pe copiii care plâng. / și-a venit la noi la poartă / și-am ieșit eu c-o nuia: / "Lup flămând cu trei cojoace, / Hai la maica să te joace" - / Eu chemam pe lup
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
bani, cu vâlvă mare, / Cumpăra copii pe care / Nu-i iubește mama lor. / și-a venit la noi la poartă / și-am ieșit și l-am certat: / "N-ai nici tu, nici împăratul / Bani să-mi cumpere băiatul! Pleacă-n sat, că-i mare satul, / Pleacă, pleacă!" și-a plecat." Coșbuc se servește aici de unele arhetipuri psihice puse în lumină de C.G. Jung (1875-1961), care bântuie dintotdeauna imaginarul uman și par înnăscute: frica de fiarele sălbatice, de pădure, de spațiul
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
Cumpăra copii pe care / Nu-i iubește mama lor. / și-a venit la noi la poartă / și-am ieșit și l-am certat: / "N-ai nici tu, nici împăratul / Bani să-mi cumpere băiatul! Pleacă-n sat, că-i mare satul, / Pleacă, pleacă!" și-a plecat." Coșbuc se servește aici de unele arhetipuri psihice puse în lumină de C.G. Jung (1875-1961), care bântuie dintotdeauna imaginarul uman și par înnăscute: frica de fiarele sălbatice, de pădure, de spațiul închis, și nespusa dorință
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
putrede aruncate la gunoi. Dacă la Moghioroș o iei pe linia lui 41, cînd intri în Militari te primește o trîmbă de praf, dacă nu plouă. Iar dacă plouă, un miros de praf și de cîine ud, ca pe ulițele satelor amărîte de cîmpie. Apoi, pe drumul autostrăzii spre Pitești, dacă mergi pe jos, pe stînga mai o pizzerie, mai o prăvălioară cu clătite, mai un restaurant, iar pe dreapta piețele și gheretele adiacente cu mirosurile lor de bazar în decrepitudine
Harta mirosurilor Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8524_a_9849]