20,441 matches
-
stării inițiale (sau la un moment dat) a acesteia. În acest mod, istoria oricărei comunități umane devine complet inteligibilă, ca orice obiect individual, prin aplicarea unor legi generale. Întrebarea la care trebuie să răspundă științele generalului este: pot ele să satisfacă toate necesitățile de cunoaștere? Și, în mod special, pot da ele oexplicație satisfăcătoare obiectivelor individuale și dinamicii în timp a istoriei? Științele atemporale ale individualuluitc "Științele atemporale ale individualului" Deși pentru mentalitatea clasică o „știință a individualului” sună monstruos, practica
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale actorilor, ci rezultate ale interacțiunii acestora, ale interferenței dorințelor și pasiunilor (Aron, 1961).Șidacă teologismul este exclus în ceea ce privește desfășurarea istoriei, ne putemîntreba ce forță orientează până la urmă cursul evenimentelor în așa fel încât, în final, condiția umană să fie satisfăcută într-un grad mai ridicat? Cum ar ajunge istoria la un anumit final, fără a fi dirijată în mod conștient și continuu doar pe baza interacțiunii spontane a acțiunilor, ele însele dirijate adesea de pasiuni și dorințe? Un cu totul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu set de valori strict subiective, ci la condiția umană înțeleasă în mod obiectiv ca oricare altă realitate. Omul are necesitățile sale specifice, care nu sunt creații subiective arbitrare, ci caracteristici obiective ale sale. Progres înseamnă gradul în care sunt satisfăcute aceste necesități. În teoria lui Marx, societatea este un proces progresiv, deoarece prin dezvoltarea sa sunt asigurate într-o măsură tot mai largă condițiile necesare vieții umane. Putem spune deci că dacă s-ar pune problema criteriilor ultime ale progresului
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sa sunt asigurate într-o măsură tot mai largă condițiile necesare vieții umane. Putem spune deci că dacă s-ar pune problema criteriilor ultime ale progresului social, teoria marxistă nu ar avea decât un singur răspuns: măsura în care sunt satisfăcute necesitățile umane. Societatea însă reprezintă un sistem complex, cu propriile sale caracteristici structurale. Satisfacerea nevoilor umane reprezintă motorul ultim al întregii ei mișcări. Dar ea are o logică proprie. Această logică specifică dinamicii în timp a societății umane este surprinsă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în timp ce satisfacerea nevoilor umane reprezintă un criteriu al progresului. Între aceste două criterii este însă postulată în teoria marxistă o relație pozitivă tendențială. Raționamentul marxist în privința criteriilor progresului social este simplu: dacă definim progresul social ca gradul în care sunt satisfăcute necesitățile umane, atunci este firesc să luăm drept criteriu fundamental al său gradul de dezvoltare al forțelor de producție, al capacităților colectivității de a produce bunurile cerute de satisfacerea variatelor necesități ale acesteia. Și este firesc să presupunem că orice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu un grad de complexitate care depășește cu mult posibilitățile raționale de tip clasic. Această schimbare de atitudine o găsim exprimată în cele mai diferite feluri. Suppes, în lucrarea citată, remarcă faptul că exigențele modelului clasic de raționalitate pot fi satisfăcute perfect de idioți cognitiv și moral. Fernand Vandamme (1987) sugerează o distincție între comportamentul inteligent al omului, fundat pe intuiție și aproximare, și comportamentul noninteligent al calculatorului, care raționează mecanic și noncreativ. În fapt, decidentul uman se găsește într-o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
teoriile normative ale deciziei există presupoziția tacită că singurul mod rațional de decizie, indiferent de gradul de incertitudine, este cel prescris de modelulanalitic. Am văzut însă că, în condiții de incertitudine persistentă, modelul analitic impune exigențe care nu pot fi satisfăcute. În condiții de incertitudine persistentă, sistemele au la dispoziție două strategii de decizie structural distincte: strategia optimalității tendențiale și strategia satisfăcătorului. Strategia optimalității tendențiale. Modelul analitic se caracterizează prin încercarea de a integra toate cunoștințele existente într-un proces decizional
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
eficiente din punct de vedere uman, atunci nu ar rezulta o singură societate, ci o pluralitate, în funcție de condițiile particulare în care are loc acest lucru și, în primul rând, în funcție de tehnologia productivă disponibilă, de capacitatea economică a societății de a satisface nevoile umane și sociale fundamentale. Bibliografie generalătc "Bibliografie generală" Achim, M. (1971), ABC-ul investigației sociologice, vol. 1: „Prolegomene epistemologice”, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Achim, M. (1973), ABC-ul investigației sociologice, vol. 2: „Elemente de logică și metodologie. Propoziția”, Editura Dacia
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Criticul coboară în picaj abrupt, fără nici un fel de scuze pozitiviste, admițând ab initio că se orientează după o concepție semiotică fermă. Premisa o reprezintă schemele elementare de acțiune și de interacțiune umană, adică disponibilitățile antropologice universale - numite aici „vocații” -, satisfăcute prin creație și prin receptare, indiferent de natura materialului colportat prin comunicare. Inițiativa de a compune sistematica prezentă în Poezia medievală în limba română se situează firesc în prelungirea ipotezelor anterioare ale criticului, care are curajul să pornească de la o
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
devine un antidot parțial al suferinței trăite de către pacient. Strategiile centrate pe relație - confruntarea empatică (validarea aspectului logic al schemei și al coping-urilor în funcție de istoria trăită, analizând în același timp validitatea acestora în prezent). - Refacerea limitată a relației parentale: terapeutul satisface parțial, prin atitudinea sa, trebuința emoțională de bază de care copilul a fost frustrat (antidot parțial). De exemplu, terapeutul consolidează empatic o persoană care nu are o relație parentală satisfăcătoare, fixează limite ferme atunci când această relație nu există deloc, veghează
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de cincisprezece ani, când a fugit de acasă și s-a instalat într-un spațiu frecventat de către toxicomani. Ea a fost inițiată în utilizarea produselor psihotrope și a devenit dependentă de heroină. Pentru a-și procura dozele zilnice și a satisface nevoia de consum a partenerului său ea s-a prostituat. Ea a întâlnit, pe când își făcea meseria de prostituată, un funcționar superior căsătorit care a instalat-o într-un apartament în care el o întâlnea în mod regulat. Acesta i-
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de informații, examinând atitudinile și comportamentul individual prin realizarea de eșantioane aleatorii și chestionare detaliate. Am devenit foarte pricepuți în a înțelege ce cred indivizii și ce așteaptă aceștia de la sistemul politic, cum anume participă la guvernare și dacă sunt satisfăcuți de rezultate. De exemplu, există o imagine foarte populară a cetățeanului democratic ideal. Acesta este un individ care are convingeri asupra cărora a reflectat îndelung, care examinează cu grijă și în mod independent candidații din alegeri și platformele partidelor, care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dependente și cele independente a unei estimări a formei funcționale prevăzute pentru relația dintre aceste variabile și a unei estimări a mărimii părții variației din variabila dependentă care este explicată de către covariația direcțională cu variabila independentă. Orice model care nu satisface aceste proprietăți este incomplet din punct de vedere științific și, în consecință, de neacceptat. V. Concluziitc "V. Concluzii" Mesajul care se desprinde din aceste discuții este acela că enunțurile cauzale generale, care presupun ideea că o schimbare într-un anumit
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mai bună, acesta s-ar retrage și s-ar alătura altuia care i-ar asigura un rezultat mai bun pentru atribuirea sa. Din această cauză, pentru a se putea obține un rezultat stabil, este necesar ca ambele condiții să fie satisfăcute. Nucleul central se definește ca setul tuturor atribuirilor nedominante. Acesta constituie soluția unui joc de n persoane. Din nefericire, în nucleul central există adesea mai mult decât o singură atribuire și aceasta are drept rezultat incertitudinea, căci nu se știe
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pare să se producă controlat de o „mână invizibilă”, căci este produsul unui tipar colectiv de comportament, pe care nu poate să-l influențeze nici un individ singular. Ba mai mult, rezultatul este complet stabil. Fiecare solicitant în parte este complet satisfăcut de cantitatea pe care a cumpărat-o, date fiind bugetul, preferințele sale și neputința sa individuală de a afecta prețul și cantitatea totală. Fiecare furnizor în parte este complet satisfăcut de cantitatea vânzărilor sale, date fiind costurile sale de producție
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
rezultatul este complet stabil. Fiecare solicitant în parte este complet satisfăcut de cantitatea pe care a cumpărat-o, date fiind bugetul, preferințele sale și neputința sa individuală de a afecta prețul și cantitatea totală. Fiecare furnizor în parte este complet satisfăcut de cantitatea vânzărilor sale, date fiind costurile sale de producție, preferințele și neputința sa individuală de a afecta prețul și cantitatea totală. Rezultatul este un echilibru optimizant, atât pentru societate, cât și pentru jucătorii din cadrul acesteia. Modelele mai complicate, care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cantitatea totală disponibilă. Astfel, putem emite ipoteza că, în negocierile de două persoane cu sumă zero, toate distribuțiile raționale vor fi plasate pe dreapta A-B. Exprimat în termeni mai formali, punctele de pe dreapta A-B sunt privilegiate deoarece ele satisfac în mod optim criteriul Pareto - orice distribuție posibilă din afara acestei limite este inferioară pentru cel puțin unul dintre jucători și astfel va fi respinsă în raport cu o poziție aflată pe limită. Nu putem, totuși, prezice, care punct de pe dreapta A-B
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de vot cu majoritate multidimensională. Aceștia vor evita alunecările din amendamentele succesive, știind că acestea îi pot duce la situații mai proaste decât cea curentă. Totodată, aceștia știu că dacă fiecare dimensiune de problemă ar fi tratată separat, ar fi satisfăcuți cu poziția de echilibru a legislatorului median (x). În timp ce legislatorii ceva mai naivi vor evalua fiecare propunere de amendament (p) față de amendamentul precedent aprobat (p-1), legislatorii mai rafinați vor evalua fiecare amendament propus în funcție de x. Există doar un mic
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
asigure cel mai mare beneficiu pentru participantul cu poziția cea mai modestă. Aceasta se numește „Distribuția maximin” deoarece maximizează câștigul minim. Întrebarea de analizat este dacă „maximin” ar fi aleasă, în fapt, înainte de alocarea inițială și dacă indivizii ar fi satisfăcuți de această formulă după încheierea jocului și distribuirea profitului. Într-un anumit sens, aceasta constituie o paralelă de laborator a experimentului din teren cu venitul minim garantat discutat anterior. Frolich și Oppenheimer au testat această teorie într-un experiment cu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ajungă nici unul dintre membri. În al doilea rând, în ciuda faptului că au trebuit să susțină anumiți indivizi care nu au generat un profit personal la nivelul recompensei minime, grupurile care și-au selectat propriile reguli au fost în general mai satisfăcute de rezultatele finale decât acele grupuri cărora li s-au impus regulile distribuționale. Faptul de a fi făcut anumite alegeri pare să fi avut consecința unei acceptări sporite. În sfârșit, existența unei recompense minime alese în mod voluntar nu a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în cazul testelor unidirecționale (one-tail tests), spre deosebire de cele bidirecționale (two-tail tests) rezultatul trebuie să se situeze la 1,645Z peste media populației, dacă direcția din ipoteză este pozitivă, (sau 1,645Z sub medie dacă direcția este negativă), pentru a putea satisface criteriul de 95% distanța critică; acesta trebuie să fie 2,31Z peste (sau 2,31Z sub) media populației, pentru a satisface criteriul de 99% distanță critică. Astfel, dând încă un exemplu, să ne imaginăm o ipoteză direcțională în care s-
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
populației, dacă direcția din ipoteză este pozitivă, (sau 1,645Z sub medie dacă direcția este negativă), pentru a putea satisface criteriul de 95% distanța critică; acesta trebuie să fie 2,31Z peste (sau 2,31Z sub) media populației, pentru a satisface criteriul de 99% distanță critică. Astfel, dând încă un exemplu, să ne imaginăm o ipoteză direcțională în care s-ar susține că ieșirile în străinătate ar crește nivelul de toleranță. Să ne imaginăm că nivelul de toleranță al populației are
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în cadrul eșantionului. IV. Aplicarea corectă a testării cvasi-experimentaletc "IV. Aplicarea corectă a testării cvasi‑experimentale" Scepticul nostru nu a depus încă armele. Există un număr de prezumții implicite în aplicarea analizei cauzale multivariate care nu sunt aproape niciodată pe deplin satisfăcute în lumea reală. Unele scăpări minore au un efect minim asupra rezultatelor. Alte scăpări mai serioase însă pot distorsiona rezultatele sau diminua eficiența estimărilor. Distorsionat înseamnă, din punct de vedere tehnic, a avea o tendință centrală calculată inexact prin regresie
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ansamblu. Concluzia trasă dintr-un test solid include o afirmație care să explice relația centrală observată, cu recunoașterea variației din jurul acelei relații centrale și să indice gradul de încredere cu care se susține relația observată. Cele patru metode de testare satisfac aceste cerințe în mod diferit, fiecare având propriile distribuții de costuri și beneficii. Nu există nici o justificare pentru a evita agregarea statistică atunci când există observații din abundență și nici de a evita întocmirea atentă a cercetării, doar pentru că observațiile sunt
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ultimele capitole (XII-XIV), a ecourilor ei valahe. „Acest roman - una dintre cele mai temerare «construcții» epice din literatura noastră - e un haos care tinde neîncetat a deveni cosmos și în care colecționarul de cuvinte românești Dinu Nicodin și-a putut satisface patima” (I. Negoițescu). De altfel, scrierea poartă dedicația „Ție, Limbă românească - limbă dumnezeiască!”. Compoziția, digresivă și mereu deschisă (ca și Lupii, O călătorie pe Olt), prinde în tentaculele ei o erudiție încă mai fastuoasă, ostentativă chiar, capitonând uneori până la înăbușire
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]