3,889 matches
-
printre orașe din țară care aveau o sală de reprezentanții teatrale după modelul celor din Occident, cu scenă, doua rânduri de loji, parter, orchestră și celelalte accesorii. Sala văruită în alb, era jumătate de elipsă, cu despărțiturile de la loji din scândura vopsite cu alb, fără capitonaj și fără scaune, pe care publicul și le aducea de acasă în seara reprezentanției. În mijlocul plafonului atârna un candelabru uriaș, în care erau înfipte vreo două sute de lumânări de parafină, ce trebuia coborât până jos
Teatrul Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/314120_a_315449]
-
de circa 1,5 metri, ceea ce obligă cântăreții să stea cu capul aplecat sau așezați pe băncuță. În balcon se ajunge greoi, pe o mică scăriță, direct din târnațul bisericii, traversând un mic tunel și după ce deschizi o trapă de scândură pătrată, cu dimensiunile de 0,5 / 0,5 metri. Biserica este dotată cu instalații de curent electric și gaz metan, încălzirea fiind asigurată de o mică sobă montată în prima încăpere. , ca de altfel și cea din Crișeni, Cluj - aflată
Biserica de lemn din Berchieșu () [Corola-website/Science/314116_a_315445]
-
compensație cu acest tragism nedorit, improvizarea elementelor ritualice redau o oarecare măreție a gesturilor și a recuzitei pure, naturale. Versurile au un puternic iz mioritic: “Și el, bietul, n-a avut / Nice pânză pe obraz, / Fără scoarță de buhaș; / Nice scânduri de copârșeu, / Fără scoarță de durdzău.” Iar finalul e prea concludent pentru a suporta vreun comentariu: “La mormântul lui au pus / Trâmbița lui de-a dreapta, / Și fluieru de-a stânga; / Vânturi mari că și-or sufla / Trâmbița și-a trâmbițá
Locul înhumării în „Miorița” () [Corola-website/Science/314216_a_315545]
-
în relief, probabil asemănătoare celor de la Sârbi, Tusa, Mal și Ban. Tinda joasă era tăvănită pe sub tălpile puternice ale unui turn montat deasupra ei. Printr-un portal scund se intra mai departe în biserica bărbaților. Această încăpere era boltită cu scânduri groase și se încheia spre răsărit cu un iconostas prevăzut cu uși spre altar. Lăcașul primea lumina zilei înăuntru prin câteva ferestre mărunte. Biserica avea dimensiunile aproximative de 4,5 m lățime și 11 m lungime, din care 6 m
Biserica de lemn din Bănișor () [Corola-website/Science/314332_a_315661]
-
mai lați de 2 metri. Este deci o construcție de proporții modeste, încât nici problemele tehnice legate de construirea ei nu au fost deosebite, cheotori drepte și console din două bârne. Turnul se ridică deasupra pronaosului. Are baza căptușită cu scânduri de brad, coiful piramidal și bulbul continuat cu săgeata fiind învelite cu tablă. Nemaiîntâlnite la alte construcții de genul acesta sunt „lavițele”, zidite în interior pe lângă pereții longitudinali. Aceste lavițe, văruite și acoperite apoi cu perne și ștergare cu alesături
Biserica de lemn din Belejeni () [Corola-website/Science/313324_a_314653]
-
fundație din piatră de râu, primele trei rânduri de bârne fiind din lemn de stejar, probabil cele originare, restul fiind din lemn de brad. Probabil la 1896, a fost suprapus turnul-clopotniță, confecționat dintr-o structură de lemn și îmbrăcat în scânduri, acoperișul acestuia având o bază octogonală.
Biserica de lemn din Țiptelnic () [Corola-website/Science/313829_a_315158]
-
pe vase), cu transmisie directă sau cu angrenaj de transmisie (într-o treaptă sau în două trepte), cu roți orizontale sau verticale (simple, duble sau triple), cu toate tipurile de aducțiune (inferioară, medie sau superioară), cu aripile de vânt din scândură sau din pânză, cu întreg corpul construcției pivotant sau având doar cupola mobilă - morile "olandeze" etc. Ea demonstrează, între altele, caracterul fundamental agrarian al civilizației tradiționale a poporului român și capacitatea "inginerilor" țărani de a-și apropia și adapta specificul
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
case. Este menționat și unal doilea preot Iacov. Pridvorul și clopotnița - conform unui al doilea pomelnic ctitoricesc datat 1891 - au fost adăugate odată cu operațiunile de renovare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când s-a făcut și înveșmântarea bisericii cu scândură de brad. Slujitorii bisericii au fost până în prezent 11 preoți. Edificiul din bârne de brad are plan cruciform, determinat de absidele laterale și de absida altarului. Arhitectura păstrează încăperile caracteristice: pridvor, pronaos, naos și altar. În pronaos și naos plafonul
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
Edificiul din bârne de brad are plan cruciform, determinat de absidele laterale și de absida altarului. Arhitectura păstrează încăperile caracteristice: pridvor, pronaos, naos și altar. În pronaos și naos plafonul are o calotă sferică din opt laturi, la bază cu scânduri îmbinate în coadă de rândunică. În partea sudică este amplasat pridvorul - acoperit, deasupra acestuia aflându-se clopotnița. Atât la exterior, cât și la interior, biserica este căptușită cu scânduri de brad. Stranele sunt sculptate din lemn de paltin. Catapeteasma făcută
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
plafonul are o calotă sferică din opt laturi, la bază cu scânduri îmbinate în coadă de rândunică. În partea sudică este amplasat pridvorul - acoperit, deasupra acestuia aflându-se clopotnița. Atât la exterior, cât și la interior, biserica este căptușită cu scânduri de brad. Stranele sunt sculptate din lemn de paltin. Catapeteasma făcută de Teodosie Zugravul păstrează icoanele originale - în special icoanele împărătești, cele ale Mântuitorului și cea a Maicii Domnului, icoana hramului Duminica tuturor sfinților și cea a Sfântului Ierarh Nicolae
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
bârne de brad, încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș cu pante repezi, cu streașină largă (1.80 m) și cu o învelitoare din tablă vopsită în culoarea verde. Streașina este susținută de console formate prin prelungirea căpriorilor. Monumentul are formă de navă, cu
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
soclu simplu, dezvoltată pe o singură parte a ramei. Pronaosul are o formă dreptunghiulară (3.10x5.25 m), având dispusă o fereastră îngustă (0.45x0.60 m) încheiată cu arc în plin cintru pe peretele de vest. Tavanul plan din scânduri groase este susținut de două grinzi longitudinale și două transversale. Între pronaos și naos se află un gol (1.25x1.75 m), situat la mijlocul peretelui despărțitor din bârne. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (5.25x5.70 m), cu
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
manopera fiind repetată în 1932. Ulterior, epitropul Gheorghe Moroșan o acoperă cu tablă zincată. Conform spuselor preotului paroh Mihai Apetroae, sub tablă a fost pastrată dranița originală. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea maro. În fața bisericii se găsesc trei cruci vechi de piatră, bine conservate, cu următoarele inscripții: "„Această cruce s-a făcut cu cheltuiala lui Filon Țibu și cu soția lui Domnica și Saveta a lui
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
1903”". Începând cu anul 2010 au loc noi lucrări de restaurare la vechea biserică de lemn din Grănicești. Astfel, acoperișul din tablă este recondiționat și sunt înlocuite ușa și ferestrele lăcașului, executate de meșterul Constantin Isopescu din Voievodeasa. Învelitoarea din scânduri a pereților se afla într-un stadiu destul de avansat de degradare, astfel că este înlocuită cu o învelitoare nouă, realizată din lambriu lăcuit. Aleea de acces, de la turnul clopotniță până la intrarea în biserică, este și ea refăcută cu piatră adusă
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
credincioși, autoritățile locale și fiii satului veniți de departe. este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri mici, de tip lambriu, dispuse orizontal și tratate împotriva incendiilor și cariilor. Biserica are un acoperiș înalt, cu pante repezi, ce prezintă o învelitoare din tablă zincată. Streașina largă se sprijină pe console în retrageri. Deasupra naosului se înalță singura
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
în jurul anului 1877 și se află astăzi în cimitirul satului. În decursul timpului, biserica a fost reparată în mai multe rânduri. A fost construit un pridvor larg pe latura sudică. Pereții exteriori ai lăcașului de cult au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea gri. Învelitoarea inițială din șindrilă a fost înclocuită cu una din tablă zincată. În anul 1973 biserica a fost dotată cu un clopot nou care a fost executat la Întreprinderea Metalurgică de Industrie Locală din Rădăuți. Pentru
Biserica de lemn din Costișa () [Corola-website/Science/320502_a_321831]
-
tipul IV, cu absida altarului semicirculară. Pronaosul (3x6m) este tăvănit și este prevăzut cu un sistem de grinzi longitudinale și transversale care au menirea de a sușține turnul. Naosul (7,20x5m), este boltit, cu o boltă semicilindrică longitudinală, clădită din scânduri late de brad. Raza altarului este de 3,5 metri. S-au păstrat fragmente din vechea talpă, înnădită cu scoabe de fier de la ultima restaurare, doar la fațada apuseană talpa a fost înlocuită cu o grindă nouă. În exterior bârnele
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
bârnele carbonizate de la baza de jos a pereților, s-au aplicat vertical dulapi de lemn de plop și apoi draniță de brad. S-a făcut subzidire sănătoasă, s-a inclus pridvorul deschis în interior, s-a înlocuit pardoseala tot cu scândură, s-a înlocuit total cupola interioară și șarpanta, de data aceasta în stilul moldovenesc cu poală evazată și turlă tot din lemn pe partea frontală și s-a acoperit cu draniță - cum a fost concepută inițial. Catapeteasma - care este un
Biserica de lemn Sf. Dumitru din Negoiești () [Corola-website/Science/323447_a_324776]
-
este așezată în centrul incintei mănăstirii de maici, fiind refăcută între anii 1930-1936 pe o temelie de piatră de râu, pe care s-au așezat bârnele din lemn. Întregul edificiu, atât în interior, cât și exterior are pereții acoperiți de scânduri de brad, acoperisul este din șindrilă, iar turla cu înveliș piramidal apare încununată de o cruce din fier. Interiorul bisericii este simplu, fiind decorat cu icoane pictate pe lemn. Biserica adăpostește încă vechea icoană din 1584, primită de la Ierusalim, împreună cu
Biserica de lemn din Mănăstirea Lepșa () [Corola-website/Science/323452_a_324781]
-
lemn și acoperită cu șindrilă pe temelie de piatră de râu. Între anii 1840-1860, așa cum aminteam, la această biserică au slujit diferiți monahi. Nu li se cunosc numele. Biserica avea pictură pe pânză în ulei doar pe catapeteasma prinsă pe scândură. După anul 1860 la Biserica comunei Spulber vor sluji, pe perioade scurte mai multi preoți misionari trimiși de Episcopia Romanului, de care la vremea aceea aparținea și această parohie. În anul 1924 biserica va fi renovată, schimbându-i-se șindrila
Biserica de lemn din Spulber-Vale () [Corola-website/Science/323455_a_324784]
-
comunei Spulber vor sluji, pe perioade scurte mai multi preoți misionari trimiși de Episcopia Romanului, de care la vremea aceea aparținea și această parohie. În anul 1924 biserica va fi renovată, schimbându-i-se șindrila și căptușindu-se exteriorul cu scândură. Tot în această perioadă se va construi și o clopotniță simplă din lemn acoperită cu șindrilă, având două clopote mici. Menționăm aici in mod deosebit activitatea D-lui Toader Chiciorea, fiul preotului Gheorghe Chiciorea, care sub conducerea sa pe vremea
Biserica de lemn din Spulber-Vale () [Corola-website/Science/323455_a_324784]
-
tradiția spune că au purtat-o până la Valea Neagră primii călugări stabiliți aici. Naosul, mult mai spațios decât pronaosul, primește lumina de la o fereastră din sud și o alta din nord. Acesta se separă de pronaos printr-un perete din scândură care coboară de la boltă până la aproape trei metri de pardoseală și prin cei doi stâlpi laterali cuprinși în zid. Pronaosul bisericii are numai o fereastră pe zidul din sud. Pridvorul are câte o fereastră la sud și nord și câte
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
peretele din vest, este din lemn de brad, cu grilaj metalic la exterior. Din pridvor în pronaos se intră pe o ușă de brad într-un canat, cu geam în partea superioară. Pereții, în interior și exterior, sunt căptușiți cu scândură de brad vopsită. Pardoseala este de brad, iar biserica este acoperita cu șindrilă. Mai jos de biserică se profilează turnul-clopotniță cu cele trei etaje din lemn, cu deschideri pe toate laturile. Etajul turnului este amplasat peste parterul din piatră de
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
Benone Greșanu (din 1994) și Constantin Norocel (din 2004). este construită în totalitate din bârne de brad. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri ignifugate. Edificiul are un acoperiș din tablă vopsită în culoarea portocalie, cu trei turle octogonale deasupra altarului, naosului și pronaosului. Crucile de pe turle sunt înfipte în câte o semilună, ca simbol al luptei românilor împotriva turcilor. Monumentul are formă de
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
lemn au fost ușor ciopliți și apoi acoperiți cu o spoială sau tencuială subțire, văruită în alb, atât în interior cât și în exterior. Biserica a fost restaurată în anul 2007, prilej cu care a fost demolat pridvorul închis cu scânduri, a fost refăcut turnul și acoperișul, iar întreaga biserică a fost așezată pe o fundație nouă de beton. Această biserică prezintă un plan întâlnit în Muntenia centrală, cu pronaos mai îngust decât naosul. Altarul este și el mai îngust și
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]