6,135 matches
-
mai mult, cu atât ești mai fericit; acesta este mesajul. Cu cât acaparezi și câștigi mai mult cu atât ești mai realizat. Societatea de consum promovată fără discriminare dezumanizează și îndepărtează omul de esența problemelor. Individul este transformat într-un sclav al propriei sale munci, aflat într-o perpetuă stare de nesiguranță. Nu contează că ai sau nu nevoie de o mașină nouă la fiecare doi ani. Marketingul nu creează nevoi noi, dar te face să cumperi mai mult decât ai
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
acord în privința necesității de a apăra valorile europene ca democrația* și libertatea, atât de franchism, cât și de comunism. Manifestul oamenilor liberi semnat de ei insistă asupra libertății de opinie - „Omul care n-are dreptul să spună nu este un sclav.” - respingerea totalitarismului și datoria de a i te opune - „Principiul toleranței nu implică în mod logic respectarea intoleranței”. La toate acestea s-a mai adăugat și ideea unei fragilități intrinsece a democraților. Opunându-se neutralismului și orbirii progresismului, CPLC își
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
organizația” -, iar identitatea șefilor este ținută secretă. între 15 aprilie 1975 și 7 ianuarie 1979 - data căderii regimului -, aproximativ o jumătate a populației este deplasată și regrupată în colective agricole în care toți trebuie să trudească din greu ca niște sclavi, victime ale malnutriției și ale absenței totale de îngrijiri. Operațiunea implică un sistem de supraveghere gigantic, cuprinzând aproape 20% din populație. Angkar ordonă triplarea recoltelor. Eșecul e total, dar acest comunism de epocă de piatră va costa viața a sute
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
va permite să pompeze masiv recoltele, pentru a hrăni aparatul partidului-stat, și să vândă o parte în străinătate, pentru a obține valută. Rezistența masivă a țărănimii implică o întărire a terorii* de masă și, deci, crearea Gulagului*, unde munca de sclav a sute de mii de oameni asigură „acumularea socialistă primitivă” a capitalului. Pentru a-și impune puterea și politica, pune să-i fie sărbătorită cu mare pompă cea de-a cincizecea aniversare, pe 21 decembrie 1929, dând astfel lovitura de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sensul de organism capabil să transpună convingerile și aspirațiile populației în obiective și politici internaționale, are șansele cele mai mari de a beneficia de energiile naționale în sprijinul scopurilor și strategiilor proprii. Zicala că oamenii liberi luptă mai bine decât sclavii poate fi extinsă la afirmația că națiunile bine guvernate vor avea probabil un moral național mai ridicat decât cele prost guvernate. Calitatea guvernării este, evident, o sursă de putere sau de slăbiciune, în special în ceea ce privește influența pe care conducerea o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și preferințele opiniei publice este în natura lucrurilor și deci inevitabilă și poate să fie uneori redusă, dar nu poate fi depășită prin concesii făcute opoziției interne. În al doilea rând, guvernul trebuie să realizeze că este stăpânul, și nu sclavul opiniei publice, că opinia publică nu este ceva static care poate fi descoperit și clasificat prin sondaje ca plantele de către un botanist, ci reprezintă o entitate dinamică, în schimbare continuă, creată și recreată de conducerea informată și responsabilă, că este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
precum și dreptului, de a omorî toți inamicii, indiferent dacă erau sau nu membri ai forțelor armate, sau de a-i trata în orice mod considerau ei de cuviință. Bărbați, femei și copii erau adesea trecuți prin sabie sau vânduți ca sclavi de către învingător fără ca vreo reacție morală contrară să se producă. În capitolul IV al Cărții a III-a din On the Law of War and Peace, cu titlul „Despre dreptul de a ucide dușmanii într-un război public și despre
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și poate avea în același timp șanse de reușită. Declarația lui Lincoln a fost făcută în timpul Războiului Civil și a constituit un răspuns la o petiție a unei delegații de pastori presbiterieni care i-au cerut eliberarea imediată a tuturor sclavilor: În marile confruntări, fiecare parte pretinde că acționează conform voinței lui Dumnezeu. Amândouă pot fi, iar una trebuie să fie greșită. Dumnezeu nu poate fi pentru și împotriva aceluiași lucru în același timp. ...Mi se înfățișează cele mai contrare opinii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o formă atât de folositoare, cum oamenii nu ar putea niciodată să asigure. Puterea Greciei antice, având în vedere faptul că a atins o asemenea măreție în toate dimensiunile progresului uman, se baza în primul rând pe munca efectuată de sclavi. În medie, fiecare grec liber, fiecare familie grecească avea cinci șsclaviț la care nu ne gândim niciodată atunci când vorbim despre grecii antici; totuși, aceștia erau oamenii care asigurau o mare parte a energiei țării. În Marea Britanie putem spune că fiecare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
milioane de bărbați și de femei contează prea puțin. Am devenit o națiune de ingineri care apasă butoane și trag de manete, care lubrifiază și asamblează în așa fel încât marea mașină socială să funcționeze cât mai ușor cu putință. Sclavii fără suflet ne macină porumbul, ne confecționează hainele, ne aduc mâncarea de la capătul pământului, ne plimbă dintr-o parte în alta ca să ne jucăm și să muncim, ne tipăresc știrile și cărțile de căpătâi și fac o mulțime de servicii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
capătul pământului, ne plimbă dintr-o parte în alta ca să ne jucăm și să muncim, ne tipăresc știrile și cărțile de căpătâi și fac o mulțime de servicii la care grecii nu au visat niciodată... În Statele Unite există 50 de sclavi din furnalul fără suflet pentru fiecare bărbat, femeie și copil 15. Economiile pe care mecanizarea le-a adus în câmpul muncii sunt enorme. Pentru a-l cita din nou pe profesorul Fairgrieve: „Între 1855 și 1894, timpul necesar muncii umane
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și Rusiei în Franța, care răspundeau mai ales de problemele ridicate de tratatele de pace cu Franța, dar care acționau în același timp ca organ executiv general al Cvadruplei Alianțe; întâlnirea ambasadorilor marilor puteri de la Londra pentru abolirea comerțului cu sclavi; conferința ambasadorilor de la Frankfurt pentru discutarea problemelor Germaniei. Toate aceste componente au dispărut până în 1818. Guvernarea marilor puteri Guvernarea internațională a Sfintei Alianțe a reprezentat guvernarea marilor puteri. Omul de stat și scriitorul austriac Friedrich Gentz îi descria caracterul general
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
legate de prințul lor, cererile Bavariei și ale casei de Hochberg privind succesiunea în Baden, o dispută între ducele de Oldenburg și contele Bentinck în privința conducerii regiunii Knupenhaussen, situația evreilor din Prusia și Austria, rangul reprezentanților diplomatici, suprimarea comerțului cu sclavi și a piraților din Barbaria, precum și problema coloniilor spaniole. Concertul european În comparație cu aceste activități guvernamentale ale Sfintei Alianțe, secolul care a urmat a reprezentat o regresie. Spectacolul unui guvern alcătuit din mari puteri care stau și judecă marile probleme nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
stat mondial și-a datorat longevitatea unor transformări neobișnuite. Cuceritorii romani i-au transformat pe învinși în romani, fie acceptându-i în civilizația dominantă în calitate de cetățeni romani, fie dezrădăcinându-i din civilizațiile în care se născuseră și transformându-i în sclavi. Totuși, în timpul cuceririlor, mai ales în lumea grecească, cuceritorul roman s-a transformat pe sine, recreându-și propria civilizație după imaginea civilizațiilor cucerite. Prin acest proces dual de amalgamare, Roma a creat o nouă comunitate politică și morală, coextensivă cu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cursul istoriei și au schimbat configurația politică a planetei au avut mize reale, nu imaginare. Invariabil, problema implicată în acele mari convulsii a fost: cine va conduce și cine va fi condus? Cine va fi liber și cine va fi sclav? Lipsa de înțelegere reciprocă s-a aflat oare la baza conflictului dintre greci și perși, dintre atenieni și macedoneni, dintre evrei și romani, dintre împărat și papă, dintre englezi și francezi la sfârșitul Evului Mediu, dintre turci și austrieci, dintre
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
politica externe ar trebui să aibă ca scop instaurarea păcii permanente. Pentru îndeplinirea ambelor sarcini, subordonarea armatei față de autoritățile civile care sunt responsabile conform prevederilor constituționale cu afacerile externe este o cerință indispensabilă. 5. Guvernul este liderul opiniei publice, nu sclavul ei. Responsabilii cu politica externă nu vor putea respecta principiile diplomației dacă nu țin cont de acest lucru. Așa cum a fost subliniat anterior mai detaliat 15, cerințele raționale ale unei politici externe adecvate nu se pot baza de la început pe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
întâmpla când oamenii se lasă dominați de muncă și când uită să fie oameni în relațiile cu alții? Sau ce s-ar putea întâmpla când munca ajunge să-i copleșească pe oameni, să-i stăpânească și să-i transforme în sclavi, în indivizi care nu se mai recunosc pe ei înșiși și nu-i mai pot vedea și aprecia pe ceilalți. Cercetătorii au căzut de acord asupra faptului că într-o asemenea situație intră în funcțiune un fenomen pe care l-
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Levi, 1987, p. 138). Istoria secolului XX a demonstrat posibilitatea de a refuza total recunoașterea și de a nega apartenența la rasa umană. Cu totul altceva sunt Însă analizele care pun accentul pe lupta pentru recunoaștere. În vestita dialectică Stăpân/Sclav, așa cum a conceput-o Hegel, este vorba tot despre o „luptă pe viață și pe moarte”, dar aici negarea nu Înseamnă nimicire. Dimpotrivă, dacă sunt stăpân, am nevoie de un sclav care să mă recunoască drept stăpân. Stăpânul și sclavul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
accentul pe lupta pentru recunoaștere. În vestita dialectică Stăpân/Sclav, așa cum a conceput-o Hegel, este vorba tot despre o „luptă pe viață și pe moarte”, dar aici negarea nu Înseamnă nimicire. Dimpotrivă, dacă sunt stăpân, am nevoie de un sclav care să mă recunoască drept stăpân. Stăpânul și sclavul sunt unul pentru celălalt alteritatea, Însă o alteritate problematică, pentru că ea nu se limitează la o sterilă situare față În față. La Început, este o luptă. În poziția dominantă se va
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Sclav, așa cum a conceput-o Hegel, este vorba tot despre o „luptă pe viață și pe moarte”, dar aici negarea nu Înseamnă nimicire. Dimpotrivă, dacă sunt stăpân, am nevoie de un sclav care să mă recunoască drept stăpân. Stăpânul și sclavul sunt unul pentru celălalt alteritatea, Însă o alteritate problematică, pentru că ea nu se limitează la o sterilă situare față În față. La Început, este o luptă. În poziția dominantă se va afla cel care Își va fi pus În joc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
libertatea. Însă el nu este Stăpân decât pentru că are În față un altul care a preferat viața libertății. Este necesar ca celălalt, care nu și-a pus viața În joc, să supraviețuiască pentru a-l recunoaște. Celălalt va supraviețui ca sclav pentru a recunoaște nu un alter ego, ci un Stăpân. Celălalt nu va fi ucis, ci aservit: va deveni un cadavru viu, un Învins cruțat. Sclavul este adversarul Învins care nu și-a riscat viața până la capăt, care nu a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pus viața În joc, să supraviețuiască pentru a-l recunoaște. Celălalt va supraviețui ca sclav pentru a recunoaște nu un alter ego, ci un Stăpân. Celălalt nu va fi ucis, ci aservit: va deveni un cadavru viu, un Învins cruțat. Sclavul este adversarul Învins care nu și-a riscat viața până la capăt, care nu a adoptat principiul Stăpânilor: să Învingi sau să mori. Este cel care a acceptat viața acordată de un altul. Prin urmare, depinde de acesta. A preferat sclavia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care nu a adoptat principiul Stăpânilor: să Învingi sau să mori. Este cel care a acceptat viața acordată de un altul. Prin urmare, depinde de acesta. A preferat sclavia morții și de aceea, alegând să rămână În viață, a devenit sclav. Ne-am Înșela Însă dacă am vedea aici o dialectică cu doi termeni. Avem trei termeni: stăpânul, sclavul și viața, viața materială, pe care Hegel o mai numește și „Lucrul”. Viața Înseamnă lumea muncii și a consumului. Sclavul trăiește Lucrul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de un altul. Prin urmare, depinde de acesta. A preferat sclavia morții și de aceea, alegând să rămână În viață, a devenit sclav. Ne-am Înșela Însă dacă am vedea aici o dialectică cu doi termeni. Avem trei termeni: stăpânul, sclavul și viața, viața materială, pe care Hegel o mai numește și „Lucrul”. Viața Înseamnă lumea muncii și a consumului. Sclavul trăiește Lucrul: el Îl prelucrează și Îl transformă. Stăpânul Îl consumă, se bucură de el. Până aici, sclavul se definește
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a devenit sclav. Ne-am Înșela Însă dacă am vedea aici o dialectică cu doi termeni. Avem trei termeni: stăpânul, sclavul și viața, viața materială, pe care Hegel o mai numește și „Lucrul”. Viața Înseamnă lumea muncii și a consumului. Sclavul trăiește Lucrul: el Îl prelucrează și Îl transformă. Stăpânul Îl consumă, se bucură de el. Până aici, sclavul se definește negativ: Își pierde voința, Își alienează libertatea, se teme de stăpânul său. Însă, În același timp, el este cel care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]