4,438 matches
-
Agerime a înțelegerii. ["HELVETIUS. DE L'ESPRIT... "] 2290 Helvetius. De l'esprit. David A. 1758 Pornirea vădită de a reduce totul la materie și la întîmplătoarea dezvoltare a diferitelor forme a ei. Materia creatoarea tuturor lucrurilor. Cuget, închipuire, aducere aminte - simțiri. Judecata: binominium a două simțiri. ["NUMELE LISTELOR DINASTIILOR"] 2257 În genere numele listelor dinastiilor coincid. A doua ș-a treia dinastie - de la aceștia asemenea numai numele. A doua dinastie a durat 302. 1) Boitos - 33 ani - sub el fură înghițiți
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
L'ESPRIT... "] 2290 Helvetius. De l'esprit. David A. 1758 Pornirea vădită de a reduce totul la materie și la întîmplătoarea dezvoltare a diferitelor forme a ei. Materia creatoarea tuturor lucrurilor. Cuget, închipuire, aducere aminte - simțiri. Judecata: binominium a două simțiri. ["NUMELE LISTELOR DINASTIILOR"] 2257 În genere numele listelor dinastiilor coincid. A doua ș-a treia dinastie - de la aceștia asemenea numai numele. A doua dinastie a durat 302. 1) Boitos - 33 ani - sub el fură înghițiți [de pămînt] mulți oameni la
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
privirea materiei lor. Despre cele mai de frunte lucrări ale minții Fiindcă mintea în înțelesul cel strâns luată ca o putere a cugetărei, mai cu samă în trei chipuri, își împlinește lucrarea sa, adică sau cumpănește laolaltă înfățoșări nemijlocite ale simțirilor și cuprinde notele acestora cele comune într-o înfățoșare universală, adică cuprinde (concipit) - de unde se nasc concepturi; sau hotărăște înfățoșările mijlocite una prin alta, și de nou le leagă laolaltă, adecă judecă de unde purced județele sau scoate adevărul sau minciună
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
conștiinței. Din această pricepere a concepturilor se vederează cumcă concepturile întru aceea se potrivesc, "căci amândouă sunt înfățoșări, însă se deosebesc decătreolaltă: 1) Pentru ca uitatul, intuiția, este o înfățoșare nemijlocită a obiectului, iară conceptul mijlocită; 2) Uitatul se naște din simțire, iară conceptul din minte; 3) Uitatul ca o înfățoșare singuratică are așijdere și obiect singuratec; iară conceptul ca o înfățoșare de obștie spre mai multe obiecturi, fiindcă cuprinde mai multe înfățoșări singuratice și fiindcă orice este de față este ca
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
hotărâre, se numesc concepturi îmbelșugate sau abundante; p[entru] e[xemplu]: daca aș cugeta eu pre om ca pre un animal înzestrat cu minte, aș avea cocept deplinit despre dânsul; iară de l-aș cugeta ca pre un animal cu simțire ar fi conceptul meu nedeplinit; mai pre urmă cugetîndu-mi eu pre om ca pre un animal cu minte și înțelegere voi avea concept abondant. Fiindcă concepturile sunt roduri ale minții, apoi mintea sau nu poate face concepturi, sau întru adins
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
singură numai pe buna plăcere a noastră, totuși cu trecerea timpului într-atît ne deprindem cu dânsul încît se preface ca și în natura noastră; în privire cătră alții ni aduc terminii acel folos, căci printr-înșii ne obicinuim împărtăși altora simțirile sufletului nostru. Această folosire a terminilor este sau civilă sau științifică, precum sau în viața cea de comun sau în știință și măiestrii le întrebuințăm, pentru a împărtăși altora cugetele noastre. 570 {EminescuOpXV 571} Legile folosirei terminilor. În genere la
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
unul și tot acelaș concept cu unul și tot același termin. Iară în privire cătră alții, la folosirea terminilor cea civilă, se cuvine a păzi această regulă: întrebuințază așa termini, care să fie de ajuns pentru a putea întocmai-zugrăvi altora simțirile sufletului nostru. Iară încît se atinge de folosirea terminilor cea științifică se cuvine să luăm aminte următoarea regulă: 1) să nu întrebuințăm termini tropici și metafore, pentru că aceștia, fiind mai mult obicinuiți la oratori și poeți, desfătează mai mult decât
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
plec a lăuda oprirea care Mehmet au făcut pentru băutul vinului la toți acei ce ar primi legea lui. La cea de pre urmă asupra acestei băuturi, găsesc frumoasă scrisoare împregiur, precum urmează: Vestitul Dumnezeu a desfrânării, Subțire cumpărători a simțirii, Lucrul desmierdării cei nevinovate De care griji pururea se abate, Prietenul cel mai cu priință gurii, Trufaș și iubit biruitori inimei, Fiul a unui Dumnezeu, jeratic cu umezeală, Duh de foc și mult topitoare pară Vino de ne îndumnezeiește Și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
aș amărî 15 Dară vina mi-e amorul Și că nu te pot urî. De încape vreo vină Pentru că eu te-am iubit, Învinovățăște-ți ochii 20 Cu cari m-ai biruit. Căci ei sunt pricina toată Focului celui aprins, Ei simțirea mea și mintea Și viața mi-au cuprins. 25 Îmi spunea gura iubirii, Cu un glas mîngîietor: " Nu te-ncrede fericirii Că e vis amăgitor". Vis îmi pare fericirea 30 La trecut când mă gândesc Căci o clipă a fost
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
-a fost s-o aibă. Educația poate să dezvolte puterile minții esistente, nu poate însă pune ceea ce nu-i. [11] După bucurie nemăsurată vine neapărat - urmă a făpturei firei omenești - întristarea. Bucuria face sângele să fiarbă și aceasta produce o simțire neplăcută și dureroasă, care trebuie [să] nască întristare. Cine-i accesibil de patimi puternici știe că-n mijlocul bucuriei mari se amestecă un fel de rea-dispunere. Același lucru se-ntîmplă la toate pasiunile vehemente. Leacul: moderație - cine poate. [12] Amiciția se
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ceară în mod expres, sau după o săptămână după câte o pauză lungă. Nu era nevoie să spună decât "și..., la care eu reluam povestea exact de unde o lăsasem, de parcă doar de câteva secunde firul se rupsese. Ne înțelegeam din simțiri. X Hotărârea era luata. Coborâm amândoi în Antahanarivo. Nu eram foarte sigur dacă e cea mai bună soluție, dar de data asta trebuia să-i dau o lecție îngîmfatului ăla de J.P. De Vero nu mă atinsesem încă, deși frigeam
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
pentru a răspunde la telefon sau la ușă. Astfel de tensionări bruște ale unui corp complet relaxat nu numai că anulează complet beneficiile terapeutice ale exercițiului, ci pot fi și dăunătoare pentru inimă. Când sunteți pregătit să „vă reveniți în simțiri”, începeți prin a vă scutura ușor degetele de la mâini și de la picioare ritmic, apoi rotiți-vă gleznele și încheieturile mâinilor și flexați-vă grupele principale de mușchi ai brațelor și picioarelor. Întindeți-vă fața și gâtul, contractați-le într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
pune pe gânduri.“ EROU În vreme ce Heather Sim Își alina soțul muribund, un bărbat din mulțime s-a Înhămat la o tentativă dramatică de salvare, Încercând și respirație gură la gură și masaj cardiac, străduindu-se zadarnic să-l readucă În simțiri pe omul lovit de soartă, care este tatăl unui băiat În vârstă de opt ani. „Băiatul a fost un adevărat erou, a Încercat tot ce scrie la carte pentru a-l resuscita“, a spus Billy Gibson (21). El a adăugat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
interpretare. De ce? Pentru că, de pildă, "Porphyrios susține aproape cu aceleași cuvinte că păsările înțeleg, mai repede decât oamenii, voința mută a zeilor"60. Cu alte cuvinte, nu este nevoie de rațiune pentru a te apropia de gândul divin. Este suficientă simțirea. Or, această capacitate instinctivă este mai dezvoltată la animale decât la om nu pentru că omul nu ar fi fost înzestrat cu astfel de capacități, ci, mai degrabă, pentru că și le-ar fi pierdut, atrofiindu-le prin exercițiul logicii și rațiunii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de nostalgie după "o stare primordială și perfectă, periodic pierdută prin reîncarnarea sufletului"254. Este posibil ca această reprezentare să funcționeze asemenea unui arhetip și atunci cunoașterea ce poate fi dobândită grație păsărilor este una ce se realizează prin suflet (simțire) și nu prin minte (rațiune). Pe de altă parte, păsările pot anunța diverse vești: moarte, bucurie, iubire, schimbări de vreme, nenorociri, pace etc. Unele dintre aceste semne sunt valabile și astăzi: Când cântă cucuveaua pe casă sau în preajma ei prevestește
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
vreo sentință și nici nu vor să convingă de ceva. Iată un prim sens al acestor poeme aride, concise, austere: mărturisirea implicită a unei atitudini rezervate, reținute, parcimonioase. Sobrietate care refuză să exhibe, să-și declare, să-și mărturisească zgomotos simțirea. Ce spune totuși textul? El numește, cît mai concis, două lucruri și, În felul acesta, le evocă În fața ochilor noștri. În puritatea lor, fără zorzoane metaforice, fără să chocheteze cu vreo intruziune subiectiv emoțională În obiectivitatea lor. Fără să le
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Alegoria convine și ideii că haiku-ul este o poezie obiectivă, un lirism neexhibat. Autorul de haiku nu-și Încifrează emoția În obiectele pe care le abordează În texte, metaforizarea nu este pentru el un procedeu de a infuza lucrurilor simțirea sa. Imaginile și lucrurile pe care le evocă și le invocă textul haiku-ului nu sînt distorsionate de trăirea sa. Revelația există pur și simplu În scena, evenimentul, Întîmplarea surprinsă În planul obiectiv, al obiectelor așa cum sînt ele. Cuvintele nu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
S. Eliot, „un corelat obiectiv” la emoția experienței, adică, atunci cînd emoția ia naștere cu adevărat din experiență și, prin urmare, obiectul prezentat poate să trezească un sentiment al semnificației complete și relevante prin ea Însăși. Așa cum a spus Otsuji, simțirea este obiectivată: "Bucuria haiku-ului constă exact În aceea că simțirea autorului a fost obiectivată și nu În aceea că ar fi fost oferită o imagine condensată a naturii." Obiectul devine cu adevărat un obiect simțit, În loc de a fi unul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
emoția ia naștere cu adevărat din experiență și, prin urmare, obiectul prezentat poate să trezească un sentiment al semnificației complete și relevante prin ea Însăși. Așa cum a spus Otsuji, simțirea este obiectivată: "Bucuria haiku-ului constă exact În aceea că simțirea autorului a fost obiectivată și nu În aceea că ar fi fost oferită o imagine condensată a naturii." Obiectul devine cu adevărat un obiect simțit, În loc de a fi unul pe lângă care el alunecă, aderînd mai mult sau mai puțin Întîmplător
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
al emoției. Care este garantul unei emoții obiectivate. Emoția (haiku) prezentă În experiență și deci În obiect nu este Însă, ca În poezia occidentală, una infuzată, transferată În mod subiectiv și sentimental obiectului. Lumea obiectivă nu devine o oglindă a simțirii subiective (poetice). Soluția haikuului este depersonalizarea autorului care pătrunde În obiect (fără vreun inters personal și fără orgoliul de a-și conserva sinele), se topește și se confundă cu el. Autorul este absorbit de obiectul experienței sale, devine una cu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
convinge de ceva, nimic din ce găsiți În mod firesc În textele literare. Nu vă cramponați de cuvintele haiku-ului, lăsați le să vă conducă În lumea (reală) În care rezonați la ceea ce comunică doar obiectele Însele (bineînțeles fără cuvinte) simțirii voastre. Stați În fața lor pentru a vă forma o imagine (nemediat) fără ajutorul sau impedimentul cuvintelor. Contemplați-le În tăcere. Ca În situația de mai jos: Cu mâna sub cap - un singur fir de iarbă ține tot cerul Aura lucrurilor
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a perioadei Tokugawa (16031868) de a descoperi originile si specificul local al culturii japoneze. El poate fi apropiat de compasiunea pentru fragilitatea si vremelnicia tuturor lucrurilor, de tandrețea cu care le Înțelegem soarta neîndurătoare și le resimțim suferința, desemnat În simțirea europeană de expresia lui Virgiliu lacrimae rerum. Mono no aware este deci atestată ca o valoare care surprinde specificul firii și culturii japoneze de a comunica direct (nemediat prin limbaj), prin empatie sau simpatie, cu lumea lucrurilor. Întîlnirea cu lucrurile
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pentru acea Întîlnire trăită, petrecută aevea, pentru lucrurile și faptele care au provocat acea experiență revelatoare care este de regulă sursa haiku-ului, Îl determină pe autorul de haiku să consemneze scrupulos doar ceea ce este obiectiv, evitînd să altereze cu simțirea sa, poate prea subiectivă, Împrejurările autentice ale ceea ce iubitorii acestui gen numesc momentul haiku. Proza realistă sau narațiunea nonemoțională pot fi Însă, În alte cazuri, și parodii, modalitățile preferate de a ascunde ale ironistului. Omisiunea comentariului afectiv nu face, În
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
că simpla lor prezență Își pune În mod automat pecetea validității asupra unor compuneri fără alte calități. O remarcă a lui W. J. Higginson, făcută În legătură cu poemele lui Kobayashi Issa ne poate pune Însă În gardă cu privire la genul aparte de simțire pe care, În buna tradiție a filosofiei zen, Îl cultivă și-l transmite haiku ul: “Trecînd prin toate acestea (vicisitudinile sorții sale, s. m.), Issa părea să-și dobîndească puterile de la micile creaturi ale căror vieți sînt atît de efemere
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
semnul caracteristic prin care membrii aceleiași familii se recunosc în marea diversitate a popoarelor din lume, lanțul tainic ce-i leagă împreună și i face a se numi frați, altarul împrejurul căruia toți se adună cu inimi iubitoare și cu simțirea de devotament unii către alții. ĂVasile Alecsandri) Ivită în cadrul comunității umane odată cu gândirea, limba reprezintă învelișul material al acesteia și este, alături de muncă, unul din stimulentele apariției și dezvoltării conștiinței. Ea constituie modul specific de reflectare a realității, materialul propriu
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]