6,398 matches
-
dintre noi, socializarea pe Facebook a ajuns o activitate de rutină, la fel ca băutul cafelei de dimineață ori spălatul pe dinți. Facebook a trecut de 300 de milioane de utilizatori - ceea ce îl transformă în cel mai puternic site de socializare din lume. „Este un număr mare, dar suntem abia la început. Ne gândim cum putem să îi interconectam pe toți oamenii", a declarat fondatorul site-ului, Mark Zuckerberg, într-un blogpost. însă pe măsură ce acest serviciu „independent" (s-o creadă prostu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Facebook a devenit un mediu propice și pentru teroriști, care comunică astfel între ei și strâng informații despre „ținte", notează The Independent. Mark Zuckerberg, cred că își primește acum răsplata din partea serviciilor americane, fiindcă a reușit cu situl acesta de socializare să stârnească toată lumea arabă. Așa zisele revoluții dintr-o serie de țări arabe, se știe de acum că au fost puse a cale de americani prin mesaje dirijate către tineri din aceste țări pe acest Facebook. Dar, cred că v-
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
marile familii s-au instalat în acest habitat neocupat de nimeni altcineva înaintea lor. Formele arhitecturale, dotările urbane și comerciale, alura trecătorilor marchează din punct de vedere social aceste cartiere, făcând din ele unul din factorii cei mai importanți în socializarea adecvată a tinerilor, oferindu-le, în același timp, familiilor rezidente un cadru conform cu așteptările și modurile lor de viață. Acest cadru de viață nu ar putea fi lăsat deoparte în procesul de reproducere socială. Este una din instanțele de socializare
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
socializarea adecvată a tinerilor, oferindu-le, în același timp, familiilor rezidente un cadru conform cu așteptările și modurile lor de viață. Acest cadru de viață nu ar putea fi lăsat deoparte în procesul de reproducere socială. Este una din instanțele de socializare a tinerilor, după exemplul familiei sau al școlii. Este suficient să privim din această perspectivă fațadele maiestuoase ale anumitor străzi pariziene, precum Henri-Martin, luxul celei mai comune băcănii, eleganța trecătorilor, prezența magazinelor de rarități, precum anticariatele, pentru a ne da
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
lucrările sale, despre cadrele internaționale, diferențele între noua cultură internațională a cadrelor de întreprinderi expatriate și cultura cosmopolită proprie vechii aristocrații. Prima se bazează pe o mobilitate profesională, în timp ce a doua își are rădăcinile în ideea de familie și în socializarea începută din cea mai fragedă copilărie. Una pare a fi învățată, cealaltă naturală, ca și cum ar fi consubstanțială unui mediu în care se constituie ca element identitar puternic [Wagner, 1998, 2007]. Anglomania franceză Dacă marile familii sunt în mod obișnuit poliglote
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
cât și internațională. V / Fabricarea și întreținerea marelui burghez Combinația diferitelor forme de capital care definește bogăția trebuie să fie transmisă din generație în generație pentru a asigura menținerea familiilor burgheze la nivelul social respectiv. Aceasta presupune cunoașterea condițiilor de socializare a copiilor și adolescenților, un control eficace al educației viitorilor moștenitori. Trebuie ca aceștia să fie apți să primească, să administreze și să transmită multiplele bogății care le revin. Fabricat prin tehnici educative specifice, marele burghez trebuie să se și
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
cu zi se cunoaște în ușurința cu care cei de origine nobilă își pun corpul în scenă în inter-relaționarea socială. În același fel locul ocupat în societate este însușit odată cu raportarea la spațiu. Școlile burgheziei Școala, a doua instanță de socializare, vine să întărească experiențele legate de mediul familial. Într-adevăr, instituțiile de învățământ în care învață copiii din înalta societate prezintă particularitatea, fie că sunt publice sau private, că îndeplinesc, dincolo de instrucția propriu-zisă, sarcini de educație. Aceste instituții transmit, evident
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
și corpurile, preluând ștafeta efortului de educație depus în sânul familiei. Această educație trebuie să ia în considerație întregul personalității copiilor, demers sinonim cu averea și multiplicitatea formelor de capital. Școlile burgheziei trebuie să fie capabile să întărească elementele de socializare transmise de familie, toate aceste coduri, maniere de comportament și feluri de a fi care permit integrarea cu drepturi depline în înalta societate. Dar importanța școlii ca loc de împărtășire a acestor elemente nu se traduce prin apelarea exclusivă la
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
burghezie, atunci se află în raporturi de dominație, în așa fel încât se află în serviciul elevilor și a familiilor lor, oarecum după modelul bonelor, administratorilor de hotel sau, altădată, al preceptorilor (Almeida și Nogueira, 2002). Rallye-urile Rallye-urile contribuie la socializarea tinerilor. Au apărut pe la începutul anilor 1950. De-a lungul anilor, rallye-ul se dezvoltă, prin includerea succesivă a unor noi membri. Se poate ajunge la un număr total de două sute de tineri sau mai mult, în faza finală, la momentul
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
controlate și stăpânite. Fără îndoială că această iluzie întemeiată nu este atât de puternică decât în măsura în care orice educație a tinerilor moștenitori beneficiază de o mare omogenitate. Situația este diferită în cazul marii majorități a celorlalți copii, ale căror instanțe de socializare, familia și școala, nu oferă aceeași coerență, sursă a siguranței de sine și seninătății care sunt caracteristicile dispoziției celor din păturile privilegiate. Magia socială care permite viața în iluzia continuă a însușirilor înnăscute este rezultatul unui efort social, al unei
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
permite dezvoltarea compensatorie a unor funcții cu care să le suplinească pe cele deficitare, crearea climatului afectiv pentru formarea motivației, pentru activitate În general și pentru Învățare În special, asigurarea unui progres continuu În achiziția comunicării, formarea unei imitări de socializare și relaționare cu cei din jur, formarea de deprinderi cu caracter profesional și exercitarea unor activități cotidene, dezvoltarea comportamentelor adaptative și a Însușirilor personalității care să le faciliteze normalizarea deplin. Educatorul și Învățătorul au un rol fundamental, Începând cu exemplul
STRATEGII DE LUCRU CU ELEVII CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Michel THEODORA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2154]
-
corespundă diversității și nenumăratelor stiluri de Învățare și dezvoltare, firești, ale copiilor. Școala incluzivă se adresează copiilor prin adaptarea sa continuă, flexibilă și dinamică la cerințele dezvoltării și Învățării acestora. Să nu uităm că scopul educatiei este de a asigura socializarea și dezvoltarea individuală În aceeași măsură, iar școala este cel mai important instrument al educației. Aceasta Înseamnă că orice școală poate fi incluzivă sau poate dezvolta practici incluzive În abordarea copiilor. Școlile deschise, prietenoase, În care se urmărește flexibilizarea curriculumului
VALENȚELE INSTRUIRII DIFERENȚIATE ÎN CONDIȚIILE ŞCOLII INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana CREANGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2150]
-
precis cazul sociologiei spiritualității, care este interesată doar de individ. Oamenii interacționează cu multiple autorități ce relaționează una cu alta: în loc să implice un angajament exclusiv față de un grup, tradiție sau practică (sau unui set obișnuit al acestora), ducând spre o socializare religioasă specifică, interacționează cu orice autoritate particulară (precum un canalizator, lider de grup de meditație, vindecător cu cristal) care a format elemente importante în viețile religioase ale oamenilor (Wood, 2007, p. 290). Întotdeauna, avem nevoie să recunoaștem că religia poate
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
imposibil ca lucrurile să stea altfel, având în vedere că sistemul depinde de ființele umane care joacă respectivele roluri, iar ființele umane trebuie să fie socializate, în sensul cultivării disponibilităților necesare îndeplinirii rolurilor ce le revin. Totuși, tehnicile noastre de socializare nu funcționează deocamdată fără greș și fiecare individ rămâne unic în ceea ce privește atitudinile, orientările și înclinațiile sale; chiar și așa, nu încape îndoială că presiunile din interiorul sistemului acționează în sensul reducerii individualității și al organizării membrilor societății într-un mod
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
România, cât și în toate țările care au devenit comuniste, a fost dată de către ideologii comuniști care s-au confruntat în procesul de secularizare a noilor generații socialiste cu educația religioasă, pe care copiii continuau să o primească în cadrul familiei. "Socializarea religioasă a copiilor a fost considerată de autorități cel mai mare impediment pe care ideologii trebuiau să îl depășească pentru a-i transforma pe aceștia în membri comuniști devotați Noii Societăți. Fiindcă aparatul birocratic dezvoltat de Partidul Comunist nu putea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
-i transforma pe aceștia în membri comuniști devotați Noii Societăți. Fiindcă aparatul birocratic dezvoltat de Partidul Comunist nu putea să guverneze structurile familiale (deși, prin intermediul serviciilor secrete, s-a încercat și acest lucru) și nu putea să controleze procesul de socializare a copiilor în interiorul acestor rețele de înrudire, autoritățile comuniste au elaborat un plan complex în vederea eliminării religiozității prin intermediul instituțiilor educaționale și prin organizarea unor activități "socialiste" în timpul liber al elevilor. Însă procesul de ateizare nu s-a desfășurat doar prin intermediul
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
de responsabilizare a tuturor factorilor, implicit a factorilor sociali, statuându-se că părinții sunt primii responsabili pentru creșterea, îngrijirea și dezvoltarea copilului. Atașamentul copilului/copiilor față de părinți se înscrie printre elementele cele mai importante, care vor genera atitudini conformiste. În cadrul socializării "primare" părinții acționează ca modele de "rol", învățându-și copiii să asimileze comportamentele dezirabile și acceptate social. În lipsa acestui atașament față de persoane semnificative, în special față de părinte, este foarte puțin probabil ca un individ să-și dezvolte sentimentul de respect
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
unui sistem de protecție a copilului eficient și potrivit cu normele internaționale. Imaginea României a avut foarte mult de suferit din cauza orfelinatelor, unde copii erau destul de superficial îngrijiți, ca să nu mai vorbim de lipsa aproape totală de servicii care să sprijine socializarea lor și reintegrarea lor socio-profesională etc. De aceea, există câteva momente foarte importante în privința protecției copilului, cum sunt: Adoptarea de către România a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, înființarea Direcțiilor Generale de Protecția Copilului în anul 1997, care funcționau și funcționează
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
la comunitățile virtuale / 37 I.6. Evoluția comunităților virtuale / 46 I.7. Identitatea virtuală și implicațiile acesteia / 47 I.8. Etica și mecanismele reglatorii ale comunităților virtuale / 54 I.9. Impactul comunităților virtuale asupra vieții reale / 57 I.9.1. Socializare și comunicare umană / 58 I.9.2. Gândire și învățare / 60 I.9.3. Personalitate și identitate / 61 I.9.4. Dependența de comunitățile virtuale / 62 I.9.5. Grupuri și comunități sociale din spațiul real / 64 I.9.6
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
se plasează și Wittel (2001), care afirmă că formațiunile sociale online sunt, de fapt, o formă de rețea socială mai degrabă decât o comunitate. Și aceasta deoarece comunitățile sociale implică legături puternice, de durată, proximitate și o istorie comună, în timp ce socializarea din cadrul rețelelor virtuale este caracterizată de relații superficiale, informale, cărora le lipsește o istorie comună și care sunt bazate mai mult pe schimburi de informații și pe știrile cu privire la noutăți personale. Acest argument se înscrie în linia raționamentului lui Senett
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
împlinească o nevoie specifică și să contracareze detașarea emoțională specifică Gesellschaft-ului. După Oldenburg (apud Thomsen, Straubhaar, & Bolyard, 1998), individul are trei medii sociale de bază: mediul de muncă, locuința și mediul de recreere. Acesta din urmă este un loc de socializare, de relaționare cu prietenii, în care discuțiile sunt relaxate, triviale și urmăresc subiecte de interes comun. Tocmai în acest mediu se obține acel sentiment de apartenență la o comunitate. Oldenburg continuă raționamentul arătând că, într-o epocă a mall-urilor
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
formele inedite de manifestare și varietatea conținutului, comunitățile virtuale care au ca scop divertismentul se regăsesc încă pe capul de afiș al dezbaterilor din mass-media. De la platforme virtuale pentru identități alternative la comunități ale gamerilor (jucătorilor pasionați) sau spații de socializare, aceste comunități reprezintă, într-un anume sens, avangarda acestui fenomen social pe tărâmul virtual al comunicării online. Din punct de vedere tehnic, aceste comunități beneficiază de cele mai avansate soluții, iar din punct de vedere al diversității membrilor, ele sunt
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
științelor sociale care încearcă să răspundă la unele dintre aceste întrebări identifică unele dintre cele mai probabile domenii ale vieții umane ce vor suferi transformări radicale (vizibile sau previzibile) ca urmare a apariției și dezvoltării comunităților virtuale. I.9.1. Socializare și comunicare umană Unul dintre domeniile asupra cărora impactul comunităților virtuale este imediat se referă la comunicarea dintre indivizi și la relațiile sociale pe care aceștia le inițiază și susțin. Așa cum se conturează în devenirea ei, noțiunea de comunitate virtuală
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
lucru pozitiv. Pentru oamenii ale căror vieți sunt controlate de părinți, profesori sau șefi, există o anumită atracție față de o lume în care competența și admirația colegilor sunt disponibile oricui are imaginație și curiozitate intelectuală". Comunitățile jucătorilor și cele de socializare sunt cele în care fenomenul dependenței este întâlnit cel mai frecvent și în cele mai acute forme. În același timp, aceste comunități se integrează cel mai puțin în viața reală a participanților. Unul dintre principalele lor scopuri este evadarea din
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
viziunea sa cosmică. Ca urmare a integrării în comunitatea religioasă, identitatea socială a individului este transformată, devenind o matrice de decodificare și interpretare a relațiilor sociale cu cei din afara grupului. Astfel, comunitatea religioasă devine cadru de referință și bază de socializare pentru membrii săi și influențează semnificativ dimensiunea socială a existenței acestora. II.4. Organizarea și funcționarea comunităților religioase Odată cu intrarea în comunitate, membrii își asumă valori, norme și roluri sociale noi care includ coduri de conduită în spațiile sacre, dar
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]