12,660 matches
-
Nistor Réka Geambașu Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca Studiul nostru, Împrumutând un termen citat spre sfârșitul articolului de față, are un caracter prezentist, În sensul că se focalizează asupra analizei a trei contribuții recente ale unor reprezentanți de frunte ai Departamentului de Sociologie din cadrul Universității din Chicago. Pentru a răspunde la Întrebarea dacă există doar o singură școală sociologică la Chicago, dacă ceea ce se Întâmplă astăzi la această prestigioasă universitate este continuarea tradiției fundamentale, cu adaptări la realitatea socială a zilelor noastre, sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de exemplu, importanța publicației American Journal of Sociology) În contextul evoluțiilor disciplinare socioumane, furnizând răspunsuri concludente În legătură cu orientările teoretico-metodologice chicagoene. La câțiva ani de la centenarul Universității din Chicago (și, inclusiv, a ceea ce În toată lumea este cunoscută ca Școala de la Chicago), sociologia de la această faimoasă universitate din Statele Unite ale Americii dovedește o extraordinară vigoare. Înainte de a argumenta respectiva afirmație cu analiza a trei lucrări relativ recente din panoplia publicistică a unor personalități marcante din domeniul sociologiei actuale chicagoene, suntem de părere că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este cunoscută ca Școala de la Chicago), sociologia de la această faimoasă universitate din Statele Unite ale Americii dovedește o extraordinară vigoare. Înainte de a argumenta respectiva afirmație cu analiza a trei lucrări relativ recente din panoplia publicistică a unor personalități marcante din domeniul sociologiei actuale chicagoene, suntem de părere că se cuvin câteva remarce. Există un sens mai restrâns al sintagmei Școala de la Chicago, care se referă, pe de o parte, la paradigma contextualist-interacționistă Întemeiată de J. Dewey, C. Cooly, W. Thomas și operaționalizată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Școala fiind citată și ca moment important În ceea ce astăzi s-a cristalizat ca fiind abordarea calitativistă. Pentru cele două perspective considerăm importante analizele realizate de Paul Dobrescu și Alina Bârgăoanu (2003), respectiv Filip Alexandrescu (2003), chiar În paginile revistei Sociologie Românească. Într-un sens mai larg Însă, ca mediu academic În care se face sociologie de Înaltă ținută teoretică și aplicativă, Școala de la Chicago se caracterizează printr-un extraordinar dinamism și o autentică deschidere, dublată de rigoare. Pe această linie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
abordarea calitativistă. Pentru cele două perspective considerăm importante analizele realizate de Paul Dobrescu și Alina Bârgăoanu (2003), respectiv Filip Alexandrescu (2003), chiar În paginile revistei Sociologie Românească. Într-un sens mai larg Însă, ca mediu academic În care se face sociologie de Înaltă ținută teoretică și aplicativă, Școala de la Chicago se caracterizează printr-un extraordinar dinamism și o autentică deschidere, dublată de rigoare. Pe această linie, sociologia de la Universitatea din Chicago interferează adânc cu cercetările de economie socială de la aceeași instituție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Românească. Într-un sens mai larg Însă, ca mediu academic În care se face sociologie de Înaltă ținută teoretică și aplicativă, Școala de la Chicago se caracterizează printr-un extraordinar dinamism și o autentică deschidere, dublată de rigoare. Pe această linie, sociologia de la Universitatea din Chicago interferează adânc cu cercetările de economie socială de la aceeași instituție, remarcabile fiind cele a doi premianți Nobel: G. Becker (premiat În 1992) și J. Heckman (În 2000). Primul s-a ocupat explicit de analiza și Înțelegerea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În eșantioanele selective, metode de eliminare a respectivelor distorsiuni (bias-uri) sau a completării datelor lipsă (missing data) (vezi, de exemplu, Heckman și Robb, 1986). Este de reținut că lucrările acestor doi savanți (nu sunt singurii, desigur) au relevanță confirmată În sociologie pe două planuri strâns intercorelate, de altfel: oferă modele formale, de factură microeconomică, În tratarea și explicarea fenomenelor sociale sui-generis de către sociologi, cum ar fi comportamentele electorale, alegerile conjugale, migrațiile; explică efectiv multe aspecte ale vieții sociale. De exemplu, analiza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
De exemplu, analiza lui G. Becker referitoare la numărul de copii În familiile americane, ținând seama de raportul dintre cantitatea și calitatea dorită de părinți, În funcție de costurile și beneficiile percepute de ei. De altfel, unul dintre reprezentanții de frunte ai sociologiei mondiale din ce-a de-a doua jumătate a secolului XX, J. Coleman, profesor la Universitatea din Chicago, este printre primii fondatori și promotori ai „teoriei alegerii raționale” (TAR), devenită cunoscută și sub denumirea de rational actor paradigm (RAP), atât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dobândi. Departament, disciplină și American Journal of Sociology Andrew Abbott, În cartea intitulată Department and Discipline. Chicago Sociology at One Hundred (1999), apărută cu ocazia centenarului Școlii de la Chicago, realizează o istoriografie a constituirii și schimbării continue ale Departamentului de Sociologie din cadrul Universității de la Chicago: Școala de la Chicago din perioada interbelică, marcată de personalități, perspective teoretice și demersuri metodologice edificatoare; construcția a ceea ce numim cea de-a doua Școală de la Chicago din anii de după război; revista de specialitate American Journal of
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
parcurs, s-a deschis către variate perspective și, dincolo de istoria stricto sensu a revistei de specialitate, putem citi o monografie impresionantă a unei școli de gândire, până la urmă o cercetare și o analiză detaliată a punctelor de cotitură din evoluția sociologiei, fără de care nu putem Înțelege nici importanța Departamentului, nici cea a AJS. Autorul rămâne deci fidel paradigmei: faptele sociale (social things) merită să fie cercetate În context spațial și temporal. Apartenența la categoria social thing este una dintre ideile recurente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dintre ideile recurente ale analizei, marcând inclusiv stilul abordării: ,,Școala de la Chicago este un fapt social prin importantele lucrări În domeniul tradiției contextualiste și interacționaliste. Aceste lucrări furnizează fundamentări și exemple asupra direcției În care ar trebui să se Îndrepte sociologia. Nu este deci cazul să scriem cuvinte de adio despre tradiția de la Chicago. Doar despre moarte se scriu elegii” (Abbott, 1999, 222). Într-adevăr, stilul ar putea fi o dezamăgire pentru cei obișnuiți cu tratări melancolice, lacrimogene sau glorioase ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru cei obișnuiți cu tratări melancolice, lacrimogene sau glorioase ale unor fenomene ce se apropie de mituri. Poate chiar statutul de insider chicagoan este de vină, dar Abbott propune o abordare eseistică firească a celor o sută de ani de sociologie. Viziunea personală - adesea critică - și rigoarea științifică a analizei sunt presărate cu date din culise (dispute personale, rivalități, momente de criză etc.), Însă cu măsură. Numai atât cât permite discursul academic, numai cât este necesar Înțelegerii unor evenimente și parcurgerii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
al Școlii ca idee centrală a analizei: ,,Abbott prin faptic Înțelege modalitatea de a transforma inputuri variate În outputuri distinctive, transformările fiind intercorelate de-a lungul timpului (...). Caracterul faptic este dat de conflictul și cooperarea dintre variate tendințe (interacționalism simbolic, sociologie urbană, anchete, organizații sociale) În cadrul Departamentului de Sociologie din Universitatea de la Chicago, mai ales În anii ’20-’30. Outputul cel mai semnificativ constă În dizertațiile care au avut o influență remarcabilă asupra disciplinei; anii următori au avut o influență marginală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prin faptic Înțelege modalitatea de a transforma inputuri variate În outputuri distinctive, transformările fiind intercorelate de-a lungul timpului (...). Caracterul faptic este dat de conflictul și cooperarea dintre variate tendințe (interacționalism simbolic, sociologie urbană, anchete, organizații sociale) În cadrul Departamentului de Sociologie din Universitatea de la Chicago, mai ales În anii ’20-’30. Outputul cel mai semnificativ constă În dizertațiile care au avut o influență remarcabilă asupra disciplinei; anii următori au avut o influență marginală: s-au produs ajustări la nivelul conceptelor și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de-a doua Școli de la Chicago, dacă este vorba despre o continuare a tradiției interbelice, bazată pe paradigme definitorii, sau ceea ce a urmat după război este o inovație radicală, o construcție, În sensul autosau heteroidentificării culturale și/sau științifice a sociologiei de la Chicago. În analiza celor o sută de ani de sociologie, Abbott pornește de la revizuirea istoriografiei dedicate Școlii de la Chicago. Este vorba despre sinteza unui bogat material bibliografic În vederea documentării tradiției, despre metaanaliza punctelor de vedere diferite prin care această
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
continuare a tradiției interbelice, bazată pe paradigme definitorii, sau ceea ce a urmat după război este o inovație radicală, o construcție, În sensul autosau heteroidentificării culturale și/sau științifice a sociologiei de la Chicago. În analiza celor o sută de ani de sociologie, Abbott pornește de la revizuirea istoriografiei dedicate Școlii de la Chicago. Este vorba despre sinteza unui bogat material bibliografic În vederea documentării tradiției, despre metaanaliza punctelor de vedere diferite prin care această tradiție este abordată. Din cele peste douăzeci de referințe, se desprind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
instituțională, administrativă, de fondarea și organizarea Departamentului, În această abordare nucleul Școlii fiind reprezentat mai ales de tradiția ecologică și munca de teren, mai puțin de psihologia socială. Asistăm Însă și la altfel de deschideri: apariția Școlii de la Chicago În sociologia europeană 3. În 1979, Yves Grafmeyer și Isaac Joseph editează În limba francează The City, colecția de eseuri semnate de Park, Burgess și McKenzie, Împreună cu texte ale lui Simmel și Wirth. Antropologul suedez Ulf Hannerz, În Exploring the City (1980
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
plecat la Berkeley, Wirth a murit, sunt mai mulți profesori asociați decât titulari; pe plan administrativ intervin o serie de modificări, cel mai mare impact având așa-numitul ,,HU.T.C.hins College”, creat În cadrul Universității de la Chicago, preluând inclusiv predarea sociologiei bazate pe teorii clasice, afișând o atitudine ostilă față de preocupările empirice ale Departamentului. Prin urmare, o nouă generație - rămasă fără lideri intelectuali - se confruntă cu restructurări nefavorabile, context În care supraviețuirea Departamentului devine posibilă prin deschideri interdisciplinare către centre și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Universității, prin transformarea University Extension World În AJS, numindu-l redactor-șef pe Albion Small. Provocarea a fost imensă: nu numai că Small nu a fost sigur ca va avea suficient material pentru a umple volumul de debut, ci Însăși sociologia ca disciplină nu era suficient de cristalizată pentru a susține aparițiile regulate ale unei reviste de specialitate 4: la Începutul anilor 1900, sociologia a Însemnat un grup restrâns de specialiști, În cadrul diferitelor facultăți și departamente (de exemplu, Chicago), dornici să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu a fost sigur ca va avea suficient material pentru a umple volumul de debut, ci Însăși sociologia ca disciplină nu era suficient de cristalizată pentru a susține aparițiile regulate ale unei reviste de specialitate 4: la Începutul anilor 1900, sociologia a Însemnat un grup restrâns de specialiști, În cadrul diferitelor facultăți și departamente (de exemplu, Chicago), dornici să elaboreze un discurs academic. AJS este un astfel de discurs, care la Început reflectă Însă slaba implicare, fiind vorba despre one man’s
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este evident, ținând cont de contribuții: Small Însuși a scris 10% din articole, restul contributorilor (a few others) fiind colegii lui Small de la Chicago, respectiv prietenii acestora. În această etapă, revista este puternic interdisciplinară, În sensul că acceptă contribuții din afara sociologiei: economie, istorie, științe politice, antropologie, filosofie, psihologie etc. Perioada de după anii ’20 Înseamnă ,,academizarea” revistei. Se constituie departamente de sociologie bine conturate, În particular avem Departamentul de la Chicago, condus de Park și Burgess, departament al cărui control asupra AJS este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lui Small de la Chicago, respectiv prietenii acestora. În această etapă, revista este puternic interdisciplinară, În sensul că acceptă contribuții din afara sociologiei: economie, istorie, științe politice, antropologie, filosofie, psihologie etc. Perioada de după anii ’20 Înseamnă ,,academizarea” revistei. Se constituie departamente de sociologie bine conturate, În particular avem Departamentul de la Chicago, condus de Park și Burgess, departament al cărui control asupra AJS este imens, ținând cont că AJS acceptă contribuții de la alte departamente, dar redactorii sunt de la Chicago, editorul fiind University of Chicago
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
AJS s-a redefinit, devenind, alături de ASR, revista unei comunități științifice ce trece cu mult dincolo de Chicago. Spre finalul analizei, Abbott, printr-un subtitlu sugestiv, „The Continuing Relevance of the Chicago School”, conchide În legătură cu importanța Școlii, privește tradiția din perspectiva sociologiei contemporane, realizând un demers ,,prezentist”, conform recenzentului Stinchcombe (2000, 1762), explorând ce anume ar trebui să facem cu tradiția de la Chicago. Pentru Abbott, problemele sociologiei sunt, În primul rând, probleme intelectuale, de mentalități și puncte de vedere de nereconciliat. Sociologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
The Continuing Relevance of the Chicago School”, conchide În legătură cu importanța Școlii, privește tradiția din perspectiva sociologiei contemporane, realizând un demers ,,prezentist”, conform recenzentului Stinchcombe (2000, 1762), explorând ce anume ar trebui să facem cu tradiția de la Chicago. Pentru Abbott, problemele sociologiei sunt, În primul rând, probleme intelectuale, de mentalități și puncte de vedere de nereconciliat. Sociologia contemporană s-a rupt În segmente: ,,Întâlnirile anuale ale ASA asamblează grupuri ce au foarte puține În comun În ceea ce privește stilul intelectual, practica metodologică sau preocuparea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologiei contemporane, realizând un demers ,,prezentist”, conform recenzentului Stinchcombe (2000, 1762), explorând ce anume ar trebui să facem cu tradiția de la Chicago. Pentru Abbott, problemele sociologiei sunt, În primul rând, probleme intelectuale, de mentalități și puncte de vedere de nereconciliat. Sociologia contemporană s-a rupt În segmente: ,,Întâlnirile anuale ale ASA asamblează grupuri ce au foarte puține În comun În ceea ce privește stilul intelectual, practica metodologică sau preocuparea tematică. Acest fapt este, pe de o parte, un semn de vitalitate, suntem deschiși să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]