3,727 matches
-
temătoare, a cedat, dovedind o dată în plus că dreapta de orientare religioasă nu apreciază imaginile artistice care promovează interese religioase și că, în plus, corporațiile capitaliste dau dovadă atît de lașitate, cît și de caracter antiestetic în urmărirea profitului. Acest spot publicitar pentru Pepsi atacat de unii critici este el însuși un complex videoclip modernist care necesită interpretare și un loc în panteonul videoclipurilor vedetei. 9 Deoarece Madona se prezintă ca un vehicul al moralității și al integraționalismului liberal în "Like
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
verde de Dan Nasta, își concentrează atenția asupra creării atmosferei progresiv inundate de absurd. Gestul regizoral cultivă riguros articulat participările individuale, angajîndu-le într-o compoziție coerentă de plastică a stărilor. Credem că unele localizări ale spațiului de joc prin folosirea spoturilor, apelul la înregistrarea pe bandă magnetică a "gîndurilor" sau la efectele stroboscopice (exceptîndu-le pe cele din finalul spectacolului) n-au adus un adaos de interes întregului. Decorul semnat de Axenti Marfa este premeditat "urît", ca formă și cromatică, delimitînd un
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a produsului de către consumator. Studii în psihologie au arătat că frecvența tăieturilor cresc șansele ca un spectator să-și amintească ce a văzut. În următorul experiment, psihologii Paul Bolls, Robert Potter și Annie Lang au dat unor voluntari spre vizionare spoturi publicitare de 30 de secunde în care frecvența tăieturilor era mai mult sau mai puțin ridicată. Unele aveau între 0 și 1 tăieturi, altele între 4 și 6 tăieturi (una la fiecare 5 secunde) și, în fine, un ultim eșantion
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de 30 de secunde în care frecvența tăieturilor era mai mult sau mai puțin ridicată. Unele aveau între 0 și 1 tăieturi, altele între 4 și 6 tăieturi (una la fiecare 5 secunde) și, în fine, un ultim eșantion de spoturi publicitare, cu 11 tăieturi (o tăietură la fiecare două sau trei secunde). Voluntarii trebuiau să privească reclamele și apoi erau supuși unor teste. Trebuiau să răspundă unor chestionare cu variante multiple și să spună elementele pe care le-au văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a ceea ce mintea lor codificase dintre diferitele elemente vizuale ale reclamei, adică elementele care au fost luate în considerare pentru o eventuală memorare. Psihologii au constatat că participanții desemnau corect un număr maxim de elemente ale reclamei atunci când au vizionat spoturi care aveau între 4 și 6 tăieturi la 30 de secunde. Codificarea era mai puțin bună pentru frecvențele foarte joase sau foarte ridicate. Totuși memorarea în sine, adică capacitatea de a-și aminti spontan, în absența oricărui chestionar, elementele observate
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
joc video după ce l-a văzut pe Thierry Henry făcându-i reclamă? Folosirea starurilor în reclamele pentru copii La modă astăzi în lumea jocurilor video este reprezentarea în joc a unor celebrități reale și folosirea acestora pentru promovarea produsului prin spoturile publicitare. Studiile de psihologie arată că această practică a un impact deosebit asupra copiilor și tinerilor adolescenți, care sunt foarte sensibili la personalitățile celebre, încercând să se identifice cu ei și având încredere în eroii lor că le arată ce
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fi utilizată și că putea explica diverse feluri de discurs: orice discurs este deci narativ. Narativitatea este din acest moment vidată de conținutul său conceptual" (Greimas, 1983: 17-18). Cincisprezece ani mai tîrziu, nenumăratele sinteze teoretice și analize consacrate parabolelor biblice, spoturilor publicitare, romanelor și benzilor desenate nu fac decît să consolideze centralitatea narațiunii în orizontul de așteptare al publicului contemporan (fascinat de mit și istorie, de fapt divers și ficțiune) și al cercetării pentru că "cel mai bun gen de dovadă în
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sociologice în domeniul educației efectuate în ultimii ani în țara noastră au surprins tendința tinerilor de receptare și interpretare incorectă a valorilor culturale naționale și universale. Să urmărim conținutul programelor de divertisment TV, calitatea filmelor difuzate pe unele posturi, a spoturilor și mesajelor publicitare fără acoperire derulate în flux continuu, a produselor cu statut estetic incert vîndute în imediata apropiere a unor complexe muzeale sau lucru și mai grav în standurile din incinta muzeelor, ca să oferim numai cîteva exemple, pentru a
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
să fie paralele. O parabolă este, pur și simplu, o elipsă cu un focar aflat la infinit (Figura 30). Acest lucru poate fi evidențiat foarte bine cu ajutorul unei lanterne. Mergeți într-o cameră întunecată, stați lângă un perete și îndreptați spotul luminos direct spre el. Pe perete, va fi proiectat un cerc luminos frumos, pefect rotund. Acum, îndreptați încet lanterna în sus (Figura 31). Veți vedea cum cercul se deformează, transformându-se într-o elipsă, care devine din ce în ce mai alungită pe măsură ce înclinați
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
vă aduce aminte să vindeți. +++ Același lucru se întâmplă și cu „vânzarea” către angajați a avantajelor de a lucra pentru dumneavoastră. Trebuie să faceți mereu impresie bună pentru a le vinde meritele companiei. Este foarte puțin probabil ca un singur spot TV sau radio să vă facă să alergați să cumpărați cel mai nou și minunat produs. La fel, pentru a vă „vinde” compania către angajați trebuie să vă spuneți de nenumărate ori povestea. +++Epilog Atunci când sunteți obosit și plictisit de
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
F; a nu se confunda cu ritmul) se determină ca raport între numărul (n) de evenimente identice (de exemplu unde R) și timpul (t) în care acestea se produc (); frecvența momentană este inversul perioadei (). Timpul este evaluat ca (respectiv viteza spotului pe ecranul osciloscopului), de obicei 25 sau 50 mm/s. Frecvența cardiacă normală în repaus este ~70/min; valori peste 100/min înseamnă tahicardie, iar sub 60/min reprezintă bradicardie (pentru intervalul 80-100/min se poate folosi expresia “frecvență (moderat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mediatică și apariția unei societăți a comunicării, în care dimensiunea tehnică tinde spre conturarea unor noi practici. Astfel, mai ales în Statele Unite, în anii '50, se dezvoltă noi tehnici de comunicare politică. Într-adevăr, în 1952, de exemplu, apăreau primele spoturi publicitare televizate, în campania electorală a lui Eisenhower. Publicitatea politică și televiziunea sînt gemene în acest caz, întrucît cea dintîi apărea pe cînd întregul teritoriu național era acoperit deja de cea de-a doua. La fel s-a întîmplat și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
la 50 sau 100 de persoane. Pentru obținerea unei măsuri fiabile, rezultatele obținute sînt regrupate, timp de mai multe zile consecutive. Aceste sondaje conduc la ajustări foarte rapide ale strategiilor de comunicare și, mai ales, la elaborarea, producerea și difuzarea spoturilor televizate, pentru a se răspunde astfel atacurilor adversarului, sub forma publicității negative, sau pentru a întîmpina un eveniment neprevăzut. Sondajul, cumpărarea de spațiu și publicitatea sînt asociate cu pollsters, media advisors și campain managers, pentru un pilotaj la vedere. Ritmul
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de campanie (Kern, 30 Second Politics). Genul a evoluat către un rafinament formal al produsului, spre o micșorare a formatului și o accentuare a puterii publicității negative, caracterizată de descalificarea rivalilor. De asemenea, s-a lucrat și în privința tipurilor de spoturi și a utilizării acestora în funcție de etapele campaniei electorale.Diamond și Bates (The Spot) reperează o strategie recurentă, bazată pe succesiunea a patru forme. Spoturilor de identificare a înseși persoanei candidatului, îndreptate spre căutarea notorietății, le succed spoturile de miză, în
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
al produsului, spre o micșorare a formatului și o accentuare a puterii publicității negative, caracterizată de descalificarea rivalilor. De asemenea, s-a lucrat și în privința tipurilor de spoturi și a utilizării acestora în funcție de etapele campaniei electorale.Diamond și Bates (The Spot) reperează o strategie recurentă, bazată pe succesiunea a patru forme. Spoturilor de identificare a înseși persoanei candidatului, îndreptate spre căutarea notorietății, le succed spoturile de miză, în care sînt anunțate luări de poziție, într-o manieră factuală sau emoțională. Apoi
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
puterii publicității negative, caracterizată de descalificarea rivalilor. De asemenea, s-a lucrat și în privința tipurilor de spoturi și a utilizării acestora în funcție de etapele campaniei electorale.Diamond și Bates (The Spot) reperează o strategie recurentă, bazată pe succesiunea a patru forme. Spoturilor de identificare a înseși persoanei candidatului, îndreptate spre căutarea notorietății, le succed spoturile de miză, în care sînt anunțate luări de poziție, într-o manieră factuală sau emoțională. Apoi, spoturile negative urmăresc discreditarea identității sau a propunerilor adversarului, utilizînd aluzia
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în privința tipurilor de spoturi și a utilizării acestora în funcție de etapele campaniei electorale.Diamond și Bates (The Spot) reperează o strategie recurentă, bazată pe succesiunea a patru forme. Spoturilor de identificare a înseși persoanei candidatului, îndreptate spre căutarea notorietății, le succed spoturile de miză, în care sînt anunțate luări de poziție, într-o manieră factuală sau emoțională. Apoi, spoturile negative urmăresc discreditarea identității sau a propunerilor adversarului, utilizînd aluzia, comparația sau atacul direct. Etapa finală constă în revenirea la o viziune calmă
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
reperează o strategie recurentă, bazată pe succesiunea a patru forme. Spoturilor de identificare a înseși persoanei candidatului, îndreptate spre căutarea notorietății, le succed spoturile de miză, în care sînt anunțate luări de poziție, într-o manieră factuală sau emoțională. Apoi, spoturile negative urmăresc discreditarea identității sau a propunerilor adversarului, utilizînd aluzia, comparația sau atacul direct. Etapa finală constă în revenirea la o viziune calmă, ba chiar euforică, asupra comunității naționale, al cărui destin se întîlnește cu destinul candidatului providențial. Regia audiovizuală
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
direct. Etapa finală constă în revenirea la o viziune calmă, ba chiar euforică, asupra comunității naționale, al cărui destin se întîlnește cu destinul candidatului providențial. Regia audiovizuală este, în acest caz, elementul-cheie care asigură fuziunea simbolică a acestui feel good spot. Dacă publicitatea politică este o comunicare costisitoare, dat fiind faptul că este o comunicare controlată, putem afirma că este totodată și o comunicare eficientă? Limitîndu-ne la discursul către "ținte", electorii sondați, ne-am putea îndoi de acest fapt. În mod
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
un afiș; atribuirea și confuzia, denotă calitatea întoarcerii afișului la sursă; aprobarea pozitivă și negativă a afișului testat, indică numărul acelora care au apreciat sau nu afișul. Însă calcularea rezultatelor asupra votului este departe de acești indicatori. Studiile privind impactul spoturilor publicitare electorale, în Statele Unite, au căpătat o mare amploare. Paralel cu avîntul practicii, s-a dezvoltat o literatură pletorică privind aplicarea diverselor tipuri de cercetare empirică referitoare la aprecierea unui impact greu de determinat și care ține seama de concurența
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
ocazia alegerilor prezidențiale americane din 1972, stîrnește interes față de perspectiva unei astfel de măsuri, la nivelul cel mai înalt. După Mendelssohn și O'Keefe, în 1972, 25% dintre electori au declarat că decizia lor de vot a fost influențată de spoturile televizate. Însă pentru Patterson și McClure, aproximativ 3% dintre electori au fost influențați în acest fel, în amintita competiție, care s-a soldat cu migrarea voturilor în proporție de 23% în favoarea lui Nixon față de McGovern. Această afirmație ar putea slăbi
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
indirect, cu adevărat superior strategiilor publicitare din 1988, sau combinării celor trei factori? Oricare ar fi adevărul, numeroase studii (cu precădere de factură experimentală) au reușit să pună în lumină rezultate parțiale, precum ameliorarea imaginii candidatului ori impactul emoțional al spoturilor (Kaid et al., 1991). Patterson și McClure apreciau deja că americanii obțineau informații privind pozițiile ocupate de candidați în funcție de mize, mai curînd datorită spoturilor publicitate, decît emisiunilor de știri (news), în proporție de unu la patru. Care este explicația acestor
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
au reușit să pună în lumină rezultate parțiale, precum ameliorarea imaginii candidatului ori impactul emoțional al spoturilor (Kaid et al., 1991). Patterson și McClure apreciau deja că americanii obțineau informații privind pozițiile ocupate de candidați în funcție de mize, mai curînd datorită spoturilor publicitate, decît emisiunilor de știri (news), în proporție de unu la patru. Care este explicația acestor efecte? Mai întîi, remarcăm faptul că în ceea ce privește publicitatea televizată, mai ales cea difuzată masiv și repetitiv, ea elimină expunerea selectivă a indivizilor la imaginea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
patru. Care este explicația acestor efecte? Mai întîi, remarcăm faptul că în ceea ce privește publicitatea televizată, mai ales cea difuzată masiv și repetitiv, ea elimină expunerea selectivă a indivizilor la imaginea actanților politici preferați, iar cea mai bună evaluare a expunerii la spoturi rezidă în intensitatea consumului de televiziune. Apoi, formatul foarte scurt și conținutul redus induc ideea unei achiziții minimale de informație, la cel mai mic preț. În plus, forma audiovizuală a mesajului, în general foarte îngrijită, îi sporește acestuia capacitatea de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
o constrîngere foarte puternică în privința declarațiilor de intenție: este greu să promiți că vei face, dacă vei fi reales, ceva cu totul diferit de ceea ce tocmai ai făcut sau de ceea ce ești gata să faci." Astfel, analizele "activităților comerciale", ale spoturilor televizate pregătite de candidații americani pentru alegerile prezidențiale, începînd cu anii 1952, relevă regularități în opțiunile strategice. Cîștigătorii alegerilor subliniază competențele cerute de funcția prezidențială, exploatează puterea legitimării conținute de aceasta și valorizează realizările de pe parcursul mandatului lor. Candidații la
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]