4,031 matches
-
Parisul pe care îl avem în cap, construit din raze de lumină care cad exact în locul potrivit de pe caldarâm și case); cel mai reușit personaj - criticul Anton Ego, care dărâmă orice construcție culinară, oricât de migăloasă, cu o ridicare de sprânceană. Și ar mai fi. Important este că morala e strecurată în al doilea strat de cremă, nu e întinsă grosolan cu lingura, ca glazură. Fugind de ea În schimb, nu mi-a fost deloc haznă să văd După ea, debutul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
diverse orientări. Cutele verticale indică un nivel ridicat de concentrare, o atitudine critică, de nemulțumire sau chiar, la valori extreme, mânie și furie. Cele orizontale se asociază cu deschiderea largă a ochilor, semn de mirare, neînțelegere, sperietură sau chiar frică. ▪ Sprâncenele - sunt un element extreme de mobil al fizionomiei. S-a dovedit că ele pot lua peste patruzeci de poziții diferite. Salutul prin ridicarea sprâncenelor este unul din semnalele cele mai răspândite de pe întregul glob. La rândul ei, coborârea sprâncenelor, asociată
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
orizontale se asociază cu deschiderea largă a ochilor, semn de mirare, neînțelegere, sperietură sau chiar frică. ▪ Sprâncenele - sunt un element extreme de mobil al fizionomiei. S-a dovedit că ele pot lua peste patruzeci de poziții diferite. Salutul prin ridicarea sprâncenelor este unul din semnalele cele mai răspândite de pe întregul glob. La rândul ei, coborârea sprâncenelor, asociată cu ridicarea pomeților și micșorarea ochilor ca pentru a-i proteja apare deopotrivă din cauza râsului, al plânsului și al exprimării disprețului. Atitudinea critică
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
frică. ▪ Sprâncenele - sunt un element extreme de mobil al fizionomiei. S-a dovedit că ele pot lua peste patruzeci de poziții diferite. Salutul prin ridicarea sprâncenelor este unul din semnalele cele mai răspândite de pe întregul glob. La rândul ei, coborârea sprâncenelor, asociată cu ridicarea pomeților și micșorarea ochilor ca pentru a-i proteja apare deopotrivă din cauza râsului, al plânsului și al exprimării disprețului. Atitudinea critică și scepticismul se exprimă prin ridicarea unei singure sprâncene. ▪ Ochii - dispun de posibilități de comunicare
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
întregul glob. La rândul ei, coborârea sprâncenelor, asociată cu ridicarea pomeților și micșorarea ochilor ca pentru a-i proteja apare deopotrivă din cauza râsului, al plânsului și al exprimării disprețului. Atitudinea critică și scepticismul se exprimă prin ridicarea unei singure sprâncene. ▪ Ochii - dispun de posibilități de comunicare practice nelimitate. Sintagme precum “ferestrele sufletului” subliniază faptul că rolul lor principal este acela de a asigura comunicarea afectivă dintre oameni. Impactul privirii este atât de puternic încât sunt necesare precauții în utilizarea acesteia
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
place ceva, nu ezit să-mi manifest admirația. Tematica socială nu se vinde. La radio nu se poate difuza chitara distorsionată și neprietenoasă. Într-un astfel de decor anost, apariția unei trupe ca Luna Amară te face să ridici o sprânceană, surprins că cineva chiar își articulează adevăratele trăiri prin muzică, refuzând să se alinieze cuminte pe banda rulantă a celor cărora le lipsesc toate degetele din mijloc. Mihnea, Petre, Sorin, Nick și Răzvan n-au prea pierdut vremea în ultimii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
Formarea vorbitorului în public), singurul care s-a păstrat până în zilele noastre. Autorul menționa delimitarea gesturilor oratorului atât de cele ale conversației uzuale, cât și de mișcările actorilor. Fiecare parte a corpului oratorului era supusă atenției lui Quintilianus: de la mișcările sprâncenelor (contractate exprimă mânie; lăsate în jos, tristețe; destinse, veselie) până la poziția picioarelor (a îndepărta picioarele prea mult unul de altul când stăm este urât). Astfel, totul era strict codificat în spiritul principiului formulat de Cicero, conform căruia orice mișcare a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
urât). Astfel, totul era strict codificat în spiritul principiului formulat de Cicero, conform căruia orice mișcare a sufletului trebuia însoțită de o mișcare a trupului 5. Cu fiecare mișcare pe care o face oratorul în timpul prezentării publice (de la cele ale sprâncenelor și degetelor, până la bătăi din picior în momentele cheie ale discursului), spectatorii erau îndreptați spre cascada de emoții și sentimente necesară convingerii acestora. Practic, Marcus Fabius Quintilianus și, ulterior, Cicero nu erau de acord cu substituirea cuvintelor cu gesturi în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și recepționate în subconștient, drept care ni le amintim mult după ce cuvintele s-au stins. De multe ori ceea ce este reprezentat prin gesturi are o semnificație mai mare decât ceea ce se spune verbal: de exemplu, o ridicare din umeri sau din sprâncene trădează mai bine nedumerirea persoanei decât dacă ar exprima verbal starea trăită. În Marele dicționar al Psihologiei, gestul (fr. geste; engl. gesture) este definit ca fiind ,,mișcarea dirijată către un obiectiv exterior, caracterizată prin proiectarea unuia sau mai multor segmente
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de lectură proprie, și vom dezvolta o dimensiune mai puțin abordată în literatura de specialitate, și anume cea semiotică. 1.4. Accepțiunea biologică Oriunde în lume, atunci când oamenii călătoresc și se întâlnesc întâmplător cu cineva cunoscut foarte drag își ridică sprâncenele în mod automat, în semn de recunoaștere, bucurie și uimire. Se întâmplă pur și simplu, spontan, direct, ca și atunci când o persoană ridică umerii pentru că nu știe să răspundă la o întrebare, încleștează pumnii pentru că se simte atacată, mărește ochii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și de apropiere; d) dragostea generând trezire parasimpatică, relaxare și mulțumire antrenează apariția gesturilor de mângâiere și de îmbrățișare; e) surpriza permițând unei persoane mărirea razei vizuale și totodată pătrunderea în cantitate mai mare a luminii în retină provoacă ridicarea sprâncenelor; f) dezgustul transmițând în întreaga lume același mesaj se exprimă gestual prin ducerea mâinii la gât ca imposibilitate de a mai suporta ceva; g) tristețea manifestându-se printr-o scădere a energiei și a entuziasmului față de activitățile cotidiene declanșează apariția
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
poziției centrale de către elevul indisciplinat, poziție dorită uneori de acesta; • desfășurarea comunicării didactice fără ca reglatorii să se suprapună sau să o întrerupă. Din perspectiva elevului, reglatorii îndeplinesc în comunicarea didactică următoarele roluri: a) semnalează neînțelegerile avertizându-l pe profesor (încruntarea sprâncenelor, mărirea ușoară a ochilor, deschiderea ușoară a gurii, ridicarea mâinii etc.); b) semnalează preluarea cuvântului sau dorința de a răspunde (ridicarea mâinii, intensificarea contactului vizual, aplecarea corpului în față, deschiderea gurii etc.). Reglatorii se aseamănă în comunicarea didactică cu semnele
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Tu răspunzi"; • zâmbește întregii clase, cu sensul: ,, Suntem pe drumul cel bun"; • își încruntă fruntea pentru a transmite ,, Să ne mai gândim încă o dată la acest lucru"; b) acte de conducere faciale pentru a obține comportamentul de atenție: • își ridică sprâncenele la elev, cu sensul ,,Fii atent!"; • privește cu coada ochiului la elev, substituind mesajul ,,Ce te-ai apucat să faci acolo, în spate?"; c) acte de interpretare faciale cu scopul de a sublinia: • își deschide ochii mari spre un enunț
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de mușchi sensibili la emoții, îi fac foarte expresivi. De exemplu, ridicatul din umeri este un gest universal utilizat de elevi atunci când nu știu sau nu înțeleg despre ce se vorbește și are următoarea structură: palmele deschise, umerii ridicați și sprâncenele înălțate. În comunicarea didactică, profesorul își poate înclina trunchiul înainte atunci când este interesat sau vrea să se apropie de elevi. Uneori, mișcările trunchiului pot contrazice semnificația celor realizate cu ajutorul segmentelor corporale. Prin înclinare sau răsucire, partea superioară a corpului poate
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
oferite de profesor etc.). • Profesorii cu reactivitate accentuată la stres captează atenția utilizând gesturi care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (bat cu palma sau cu creionul în catedră, îndreaptă degetul arătător spre elevi, bat din picior, își încruntă sau ridică sprâncenele), față de profesorii cu reactivitate scăzută la stres care își orientează corpul, își concentrează privirea, se deplasează spre elevul neatent (diferență semnificativă statistic prin coeficientul Pearson Chi-Square cuprins între 21,37 31,59; p < 0,01) [Anexa 11]. Dacă ,,profesorul dirijor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
constatat confirmarea ipotezei prin faptul că: • gesturile profesorilor cu reactivitate accentuată la stres care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (de exemplu, postura rigidă sau încovoiată, expresia facială amenințătoare sau apatică, indicarea cu degetul arătător, baterea cu palma în catedră, încruntarea sprâncenelor etc.) produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare, umilire, antipatie, descurajare, inhibare, agresivitate, complex de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care îndeplinesc funcții (de exemplu, postura relaxată, expresia facială sociabilă, orientarea corpului către
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
semnificațiilor cuvintelor; - utilizează gesturi personale perturbatoare. - bate cu palma/cu creionul în catedră sau bate din picior. d) induc atitudinea de inhibare și de anxietate elevilor: - indică elevul ales cu degetul arătător sau cu un instrument de scris; - își încruntă sprâncenele. e) denotă oboseala și descurajarea generate de stres: - intră cu o postură aplecată/încovoiată în sala de clasă; - are o expresie facială obosită în timpul comunicării didactice; - nu se deplasează, stă la catedră sau își sprijină capul pe palmă. B) Profilul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
număr mare a disfuncțiilor comunicării la profesorii cu o reactivitate accentuată la stres: postura rigidă sau încovoiată la intrarea în sala de clasă; expresia facială amenințătoare sau obosită în timpul comunicării didactice; contactul vizual de sus în jos cu elevii; încruntarea sprâncenelor; deplasarea excesivă sau inexistentă; manipularea unui instrument de scris insistent; încrucișarea mâinilor atunci când clarifică semnificațiile cuvintelor, privirea insistentă a ceasului, atingerea sau învârtirea accesoriilor etc. De aceea, ne-am gândit că este constructiv să elaborăm un Program de eficientizare a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reprezintă acte de captare a atenției elevilor, de subliniere, de întruchipare a unui rol, de reglare a comunicării: - își deschide ochii mari; - zâmbește unui elev cu sensul: ,,Tu răspunzi!"; - își încruntă fruntea; - își înclină capul într-o parte; - își ridică sprâncenele; - zâmbește întregii clase, cu sensul: ,,Hai să începem!"; - își umflă obrajii; - privește cu coada ochiului la un elev. Dați și alte exemple! 7. Descrieți rolurile pe care trebuie să le întruchipeze profesorul în sala de clasă pentru ,,a da viață
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau cu creionul în catedră 11 4 15 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 5 1 6 3. bate din picior 5 3 8 4. își orientează corpul către elevul neatent 8 14 22 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 7 1 8 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 6 7 13 7. se deplasează către elevul neatent 3 16 19 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 5 4 9 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau cu creionul în catedră 14 3 17 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 4 1 5 3. bate din picior 5 1 6 4. își orientează corpul către elevul neatent 7 15 22 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 6 4 10 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 5 9 14 7. se deplasează către elevul neatent 2 10 12 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 7 7 14 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau cu creionul în catedră 12 3 15 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 5 1 6 3. bate din picior 7 5 12 4. își orientează corpul către elevul neatent 8 12 20 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 6 1 7 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 4 7 11 7. se deplasează către elevul neatent 1 16 17 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 7 5 12 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau cu creionul în catedră 13 4 17 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 4 0 4 3. bate din picior 6 0 6 4. își orientează corpul către elevul neatent 11 14 25 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 6 3 9 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 1 8 9 7. se deplasează către elevul neatent 2 15 17 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 7 6 13 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau cu creionul în catedră 11 4 15 2. îndreaptă degetul arătător spre elevul indisciplinat 5 1 6 3. bate din picior 5 3 8 4. își orientează corpul către elevul neatent 8 14 22 5. își încruntă sau ridică sprâncenele 7 1 8 6. își concentrează privirea către elevul indisciplinat 6 7 13 7. se deplasează către elevul neatent 3 16 19 8. așteaptă cu mâinile încrucișate, pe șolduri etc. 5 4 9 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square Val
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Deseori se întoarce spre mine, îmi caută privirea și râde de cuvintele pe care actorii le rostesc pe scenă, și de fiecare dată ochii săi, de un albastru intens, cu irisul foarte rotund, cărora nu li se văd genele și sprâncenele, mă priveau cu o expresie pe jumătate veselă, pe jumătate serioasă. Din locul în care stăteam îmi era ușor să-l examinez, căci se afla exact în raza mea vizuală. Chiar și părul lui este atât de deosebit, încât mă
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]