7,274 matches
-
obicei, chiar articulat, subiectul A desemnează întreaga clasă a denotatelor căreia îi aparține). Dacă ar fi să traducem aceste aspecte în termenii logicii clasice, atunci am putea spune că textemele eventive/dinamice sunt folosite în propoziții particulare, în timp ce textemele descriptive/statice reprezintă ele însele propoziții universale. Dar, dincolo de notele lor comune, și în cazul textemelor descriptive există mai multe clase, determinate de natura raporturilor dintre cei doi termeni: A. Texteme descriptive esențiale (simple/propriu-zis binare), în care întâlnim pur și simplu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dintre imaginație și imagine reprezintă un argument în plus pentru a include în aria studiilor privind imaginarul și analiza universului perceptual. La acest argument se adaugă și modalitatea în care se formează imaginea perceptivă. Aceasta nu se realizează în mod static, ci există o interrelaționare între obiectul și subiectul percepției. Imaginea lumii exterioare este construită pas cu pas începând de la prima imagine a unei persoane și terminând cu realizarea unei imagini complexe despre lume. Primul pas constă în formarea imaginii perceptive
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
simbolic și modalitățile în care acesta este integrat și integrează omul. Dar, putem urmări modalități de definire ce au drept punct de pornire doar imaginea perceptivă. Aceasta este privită ca imagine de bază pentru construcția imaginilor mentale. Ea nu este statică ci interacționează în mod continuu cu imaginea perceptivă și ca urmare a inter relaționării lor se construiește imaginea despre lume15. Analiza modalității în care se construiește imaginea perceptivă dezvoltă direcții noi în analiza imaginilor vizuale: fotografie și film. Între aceste
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
numim drept "realitate" există ca atare, dar cunoașterea ei este posibil doar fenomenologic. Astfel interacțiunea dintre om și realitate se construiește o lume specială care este o sumă a reprezentărilor omului asupra realității. Dar această lume nu este o lume statică, și se dezvoltă nu numai ca interacțiune între om și realitate, ci ulterior ca o dezvoltare continuă, colaborare și luptă a imaginilor existente. Datorită modului în care se manifestă lumea reprezentărilor, pe care o vom numi imaginar, considerăm că ea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un nodul solid apare distinct la dimensiuni de 5-6 mm) (fig. 21). În ultimii ani s-au pus la punct echipamente care permit reconstrucții 3D ale imaginilor ecografice. Imaginile rezultate nu mai sunt planuri ci volume, care pot să fie statice (3D) sau dinamice (4D). Ecografia 3D/4D furnizează relații exacte în legătură cu dispoziția spațială, forma, suprafața și textura tumorilor (fig. 22 a,b). Această procedură poate fi utilă pentru stabilirea structurilor anatomice normale ale ficatului dar și ale maselor tumorale intrahepatice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92131_a_92626]
-
comlexității acestei lumi; b. ironia și tensiunile acestei lumi; 21. calitatea metaforică; 22. coerența sau incoerența (planurilor, acțiunii, evenimentelor etc.); 23. caracterul operei (restrâns sau cuprinzător, generalizator, etc.); 24. aprecieri estetice privind lumea operei: a. vitalitatea lumii prezetate (caracterul ei static sau cinetic); b. intensitatea trăirilor ei; c. contrastele acesteia; d. amploarea, profunzimea ei; 25. ce valori sau interese propune (utilul și plăcutul, învățăminte, etc.); 26. caracterul de noutate, de surpriză (1. ieșirea din șabloanele narative, descriptive, prozodice etc; 2. din
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
mișcare (imagini auditive), „va percepe” miosul de cetină și de iarbă (imagini olfactive), „va resimți” Ț ca și când ar merge cu picioarele goale Ț roua așezată pe iarbă (imagini tactile), va realiza cum se mișcă turmele de oi, dar și poza statică, imuabilă, de neclintit a muntelui (imagini motorii) etc. - imaginea artistică este rodul închipuirii, al ficțiunii; (ea pornește de la o realitate posibilă, dar n-o copiează, ci o transfigurează)transfigurarea se face cu ajutorul elementelor de expresivitate; (iar elementele de expresivitate aparțin
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
b. complexă: ramificată, bazată pe interferența conflictelor. Alte caracteristici: - la nivel morfologic:accentul cade pe verb, pe locuțiunile verbale etc., ca forță motrice a acțiunii; în timp ce în descriere, ca imagine picturală, pe grupul nominal (substantive, adjective etc.) sau pe verbe statice; - timpurile verbale: imperfectul, perfectul simplu, indicativ prezent; - la nivel sintactic:predicatul, complemente; - propoziții și fraze mai scurte (decât în cazul descrierii); - la nivel stilistic, accent pe elemente prin care: - se urmărește sensibilizarea cititorului; - o relatare frumoasă (prin epitete, metafore, hiperbole
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
fie plastică, sugestivă, pentru a face ca obiectul descrierii să apară cât mai viu în mintea cititorului; - evidențiează părțile cele mai importante, fără a omite amănuntele semnificative, ale obiectului descris; - se realizează îndeosebi prin imagini artistice, cu accent pe verbe statice și pe grupul nominal, substantive, adjective etc.; - realitatea se recrează prin cuvinte, imagini artistice, simboluri, deci este centrată pe imagine: (a) spațiu; (b) linii; (c) culori; (d) forme; etc. (!!) imaginile din descriere echivalează cu faptele, întâmplările, conflictele din narațiune. - adeseori
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
clasificare: A. C. a. realistă; a. reală (obiectivă, conformă cu modelul); b. fantastică; b. fictivă / imaginară (subiectivă; imaginea nu c. naturalistă; mai corespunde realității cunoscute); d. romantică; c. combinată (împletire între real și imaginar). e. umoristică; D. f. satirică; etc. a. statică (picturală); B. b. dinamică (trăsături evolutive); a. amănunțită; E. b. sumară; a. de tip tablou; c. doar creionată (sugerată);etc. b. de tip portret. Tipologie a. portretul; c. paralela; b. tabloul; d. antiteza. PORTRETUL - descrierea unui personaj sub aspect fizic
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
principal); b. de plan secund (corespunzător personajului secundar); c. de fundal (corespunzător personajului episodic); 6. a. dinamic (corespunzător unui personaj complex); - în toată complexitatea sa; - în evoluție (pe verticala timpului); - sau în schimbare (pe orizontala acțiunilor, a concepțiilor etc.); b. static (corespunzător unui personaj simplu, schematizat); - sub unul sau doar câteva aspecte; - este surprins într-un loc și la un moment dat; - deci neevolutiv, fără transformări etc. Portretizarea 1. perspectiva portretizării: a. văzut dinăuntru; b. văzut din afară; 2. modalități de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
interior; sugestia și aluzia; - analiza psihologică; definiția; - evocarea; gradația; etc. Alte obiective, de urmărit: 1. rolul amănuntului (ne)semnificativ: gesturi, ticuri, vestimentația etc.; - întrepătrunderea elementelor de portret fizic cu acelea de portret moral;de portret dinamic cu acelea de portret static etc.; 2. intenția autorului față de personaj; - intenția auorului poate fi dezvăluită direct, treptat, dedusă etc. TABLOUL - este un tip de descriere a unei priveliști, a unui obiect sau fenomen din natură;elementele sunt asamblate armonios, unitar;predomină imaginile vizuale (îndeosebi
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
îmbinarea elementelor picturale, muzicale, sculpturale etc. - momentul zilei (anului), durata, răstimpul în care este fixat, surprins tabloul; sau prezența omului în cadrul tabloului; relația om Ț natură;umanizarea naturii; rolul personificării; - rolul amănuntului (ne)semnificativ. Imaginea artistică realizată poate fi: a. statică; b. dinamică (nota de mișcare; cum se realizează). Perspectiva naratorului: a. implicare: scriitorul „se plasează” în interiorul tabloului (devine „personaj”); b. detașare: scriitorul privește de afară (devine „spectator”); - orientarea privirii, plasarea naratorului în funcție de cadrul descris; - privirea este purtată: a. de la depărtare
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
lungul lecturii) chipul unitar al personajului;cu alte cuvinte vom recompune portretul acestuia;moduri de caracterizare: A. a. într-un paragraf, sau pagină etc. este descris fizic; b. în alt paragraf, sau pagină etc. este descris moral; B. a. caracterizare statică sau centripetă; b. dinamică sau evolutivă (1. dezvăluirea treptată a devenirii unui personaj; 2. este prezentat însuși procesul de transformare al personajului); C. a. caracterizare „plată” (care se suprapune celei statice) prezintă o singură trăsătură a personajului, considerată dominantă sau
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
sau pagină etc. este descris moral; B. a. caracterizare statică sau centripetă; b. dinamică sau evolutivă (1. dezvăluirea treptată a devenirii unui personaj; 2. este prezentat însuși procesul de transformare al personajului); C. a. caracterizare „plată” (care se suprapune celei statice) prezintă o singură trăsătură a personajului, considerată dominantă sau mai izbitoare din punct de vedere social; aceasta poate constitui o caricatură sau o idealizare selectivă; b. caracterizare „rotundă” (care se suprapune celei dinamice) are nevoie de spațiu și de subliniere
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
adesea sugestia unui registru unic; Aspecte prezentate: a. transformările naturii în funcție de anotimp; b. asprimea anotimpurilor reci sau atmosfera copleșitoare a verii; c. frumusețea trezirii la viață a naturii. Natura poate fi: a. primitoare sau respingătoare; b. familiară sau necunoscută; c. statică sau dinamică; d. monumentală sau pipernicită. (!!) dar de fiecare dată: a. în concordanță cu stările sufletești ale autorului; b. are funcția de reconfortare fizică și morală; c. atrage asupră Ț i fie o observație strictă și delimitată, fie una de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
frumuseților eterne ale naturii; sau se folosește de peisaj doar ca pretext pentru a-și expune anumite idei, concepții, etc.; - imaginația scriitorului este solicitată intens (!! direct proporțional cu aceasta fiind solicitată și imaginația cititorului); - autorul își transcrie reacțiile la spectacolul (static sau dinamic) al naturii; într-o gamă largă, de la revărsări retorico - sentimentale la aerul mediaticsceptic. Perspectiva: - adeseori deschiderea unei perspective către spațiul atmosferic și astral, însoțită de intuiția frenetică a unei naturi vaste și cuprinzătoare; - autorul se mișcă în mijlocul naturii
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
regulă, aceasta fiind de tip conclusiv; cele două segmente sunt corelate prin „tot așa și...”, „la fel și eu” etc.; - tabloul se încheagă, de regulă, prin juxtapunere, devenind dinamic și concis; sau rar, prin subordonare, ceea ce duce la un efect static, oaecum baroc; - desenul esențializează; sunt surprinse cu mare pregnanță conturul obiectelor, mișcările, detaliile; deregulă, lipsesc analogiile; prezentarea se face pe orizontală, la nivelul înțelesului primar; (!!) dar în același timp, descoperind în ele simplitatea și armonia proporțiilor care farmecă, încântă, extaziază
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
a fenomenologiei religiei și poziția teologică a lui Nichifor Crainic, referitoare la mistica ortodoxă și la sensul teologic al frumosului, toate aceste două poziții subzistând în interiorul tradiției patristice. Metodei hegeliene de interpretare dinamică a istoriei, Nae Ionescu îi opune perspectiva statică, cea din care se pot desprinde anumite tipuri, în sensul unei morfologii a culturii. În consecință, există tipuri specifice de viață spirituală și tipuri de cultură. Pornind de la acest punct de vedere, se poate analiza raportul dintre filosofie și opera
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
poezii bacoviene - Lacustră. Observațiile dintr-o notă care însoțește comentariile la Refuzul civilizației și la poemul citat sînt pilduitoare: Profundul sens tragic al Lacustrei rezultă din natura tangibilă a dezacordului, a aparentei contradicții care există între concepția sa atît de statică și abundența verbelor. Este o poezie făcută din verbe, ele existînd aproape la fiecare rînd, cîteodată chiar două. Cît despre valoarea verbelor lui Bacovia, se poate face o paralelă cu Trakl despre care s-a spus "că nu este un
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Mihail Sadoveanu, Otilia Cazimir, Demostene Botez, Miluță Gheorghiu, dr. Nicolae Hortolomei, dr. Petre Brânzei și alții. Ca un strălucit componist se relevă Călin Alupi și în tablourile cu flori (Garoafe din Umor, Flori pe fond verde,Garoafeă sau cu naturi statice, iar peisagistica sa este de un lirism învăluitor în Sălcii bătrâne; Colț din Babadag; Uliță în Maramureș; La Bucium; Cetatea Heracleea; Casa Labiș; Femei la Mureș; Case în Sărărie; Sat între dealuri; Uliță în sat, toate la un loc evocând
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
așchiere și al mașinilor- unelte. Parte din aceste lucrări au apărut în revistele de specialitate străine, de largă circulație, La Machine-outil française - Franța, Macchine - Italia. A avut un aport substanțial în studiul fizicii și dinamicii proceselor de așchiere, al stabilității statice și dinamice al mașinilor- unelte, al fizicii proceselor de presare. Gheorghe Cașler a obținut rezultate noi, de însemnătate aplicativă, privind comanda adaptivă pe mașini-unelte, copierea hidraulică pe mașini-unelte, a construit o originală mașină semiautomată de rectificat prin copiere și este
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Creangă din Bălți. În 1943 se înscrie la Facultatea de Construcții de la Institutul Politehnic din Cernăuți, pe care o absolvă în anul 1948, la Iași. Remarcându-se încă din anii de studenție, își începe activitatea în învățământul superior la disciplina „Statica Construcțiilor” la Politehnica ieșeană, în calitate de asistent al profesorului Anton Șesan, recunoscută personalitate a învățământului de construcții din țara noastră și creator de școală, colaborare care îi marchează activitatea de cercetare științifică și de formare ca specialist în domeniul Mecanicii Construcțiilor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
noastră și creator de școală, colaborare care îi marchează activitatea de cercetare științifică și de formare ca specialist în domeniul Mecanicii Construcțiilor. Parcurgând treptele ierarhice din învățământul superior, devine în 1956 șef de lucrări, iar în 1970 conferențiar la disciplina „Statica, stabilitatea și dinamica construcțiilor” și „Calculul și proiectarea construcțiilor subterane”, la secțiile „Construcții civile și industriale” și „Căi ferate, drumuri și poduri” din Facultatea de Construcții Iași. Din activitatea didactică desfășurată pe parcursul a peste trei decenii și jumătate sunt
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
universitare, remarcându-se caracterul lor sistematic, rigurozitatea științifică și claritatea prezentării elementelor ce stau la baza pregătirii studenților în domeniul Mecanicii Construcțiilor. Este, de asemenea, deosebit de meritorie activitatea sa, inițiată sub conducerea profesorului Anton Șesan, de organizare a Laboratorului de Statica Construcțiilor pentru realizarea de studii și cercetări experimentale pe modele directe și indirecte. Alături de prof.dr.ing. Anton Șesan, este coautor al unei noi metode de calcul a structurilor, bazată pe generalizarea metodei deplasărilor pentru structuri plane alcătuite din elemente liniare, denumită
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]