7,322 matches
-
p., cu o prefață de Vas ile Fetescu. * Hușul în presa vremii - de la Melchisedec până în zilele noastre - 1869-2006, Editura Edict Production, Iași, 2007,389 p., cu o postfață de Iorgu Burghelea. * Bârladul în presa vremurilor, De la revista „Păreri” - la ziarul „Steagul roșu” - 1932 - 1949, Iași, 2007, Editura PIM, 274 p., cu „M ărturisiri” de Constantin Hușanu * Personalități moldave, Iași, 2008, Editura PIM, 591 p., cu un „Cuvânt înainte” al autorului. * Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cauta să-i înstrăineze firea și să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu care el voiește să trăiască ca frații ; că în scurgerea de 144 ani bucovinenii au luptat ca niște mucenici pe toate câmpurile de bătaie din Europa, sub steag străin, pentru menținerea slovei și mărirea asupritorilor lor, și că ei, drept răsplată aveau să îndure micșorarea drepturilor moștenite, izgonirea limbii lor din viața publică și școală și chi ar d in biserică ; că în același timp poporul băștinaș a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Când privea cu drag la ei Scap-o lacrimă fugară. O fetiță dintr-a treia Ce o cheamă Ștefania, Cu puterea gândului A simțit durerea lui. Ea ușor s-a alipit, Pătrunsă de-același dor Și discret i-a oferit Steagul Țării Tricolor. Azi cu toată bucuria, Primesc de la Ștefania Steagul nostru românesc, Pentru gest îi mulțumesc. Ștefanie, Ștefanie, Tu ești o bijuterie, Pentru cei ce te iubesc Și cu drag te prețuiesc. Ești un îngeraș cuminte. Să-ți ajute Dumnezeu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
O fetiță dintr-a treia Ce o cheamă Ștefania, Cu puterea gândului A simțit durerea lui. Ea ușor s-a alipit, Pătrunsă de-același dor Și discret i-a oferit Steagul Țării Tricolor. Azi cu toată bucuria, Primesc de la Ștefania Steagul nostru românesc, Pentru gest îi mulțumesc. Ștefanie, Ștefanie, Tu ești o bijuterie, Pentru cei ce te iubesc Și cu drag te prețuiesc. Ești un îngeraș cuminte. Să-ți ajute Dumnezeu Că ești bucățică ruptă Din viața tatălui tău. Mama are
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de la „Academia Bârlădeană”, dar cu vrerea dv. și Baaadul literar, dacă vrea să se socotească urmașul c are își cunoaște și își respectă înaintașii... Când un cercetător de talia lui Theodor Codrescu selectează, preia din ziarul „Tutova”, 1885, notița „Un steag românesc în muzeul de la Drezda” și o publică în „Uricarul”, 1886, vol.VII, p.240, lăsând o eternității, e sem n că și presa de la Bârlad și-a făcut datoria. Că așa este, mărturie rămân și spusele unui G . Că
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
că cenaclul literar „Alexandru Vlahuță” a existat și a funcționat nu din 1948, ci cu mult înainte, dar nici într-un caz din 1951, cum se spune la p. 82 din carte, sunt producțiile literare publicate în ziarele „Păreri tutovene”, „Steagul roșu” ori în revista „Lumina”, toate cu girul cenaclului ori al unor membri din conducerea lui, chiar și atunci când acesta era în vacanță ori se odihnea în așteptarea altei... organizări. Producțiile publicate purtau nume ale elevilor de la școlile din oraș
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Erau membri ai cenaclului și unii salariați: juristul Ion Manta Roșie, ing. Vladimir Cazacu, dr. Ștefan Buc evschi, Sanda Arnici, Jean Constant, I. Roimișer, Alexandru Tacu, Cezar Stegaru, iar mai târziu Solomon Dolfi, Lucian Raicu, Aurel Stanciu. Periodic în ziarul „Steagul roșu” ap ărea u materiale de analiză a activității cenaclului semnate de prof. H. Zupperman, prof. Eugenia Tutoveanu sau chiar de elevul L eibo vici Bernard (Lucian Raicu). Afirmația că de numele inginerului Vladimir C azac u „n a rămas
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
său bagheta având-o și Ion Manta Roșie, H. Zupperman, Eugenia Tutoveanu... Despre producția literară a lui Vladimir Cazacu fac largă vorbire revista „Lumina”, care a apărut la Bârlad până în anul 1947, dar și ziarul „Păreri Tutovene” și succesorul acestuia „Steagul roșu”, care au găzduit opera lui, dar și a restului membrilor cenaclului. Lăsând la o parte duelurile epigramistice dintre Cazacu - Nedelea - Șușnea - Candel, primarul orașului - și despre care am scris într-o „Istorie a presei bârlădene”, Editura Moldova, 2004, și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
care adună atâtea și atâtea amintiri, ele îmi prov oacă pe altele. Ilie Ghioroaie, profesor de pedagogie, primul director al instituției, îmi era cunoscut de prin 1954, de la Școala pedagogică din Focșani, era o prezență vie în paginile ziarului regional „Steagul roșu” de la Bârlad. În cali tate de corespondent de presă îl cunoscusem la o consfătuire și se arăta un animator în domeni u și a elevelor pe care le coordona. Două, Vior ica Balan și Margareta Tudor ieșeau în evidență
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
doar un director și profesor bun, ci și un dăruit actului de cultură, prieteniei. Înainte de a fi fost director al Teatrului „V ictor Ion Popa” a fost un asiduu cronicar al pieselor jucate, un iscălitor de comentarii în ziarul local „Steagul roșu”. Îi păstrez amintiri frumoase. Amintiri pe care i le poartă și mulți alții. Iată un fragment redactat de prof. eminescolog Th. Codreanu, găsit în carte (p.127 129), dar pe care mi le destăinuise în var a anului 2008
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fratele colegului meu de bancă de la Liceul „Codreanu” - Constantin Șoitu, inginer agronom îndrăgostit de pământ, decedat în primăvara anului 2008. Cu mulți ani în urmă, probabil la absolvirea liceului, Laurențiu Șoitu mă consulta dacă e bine să devină ziarist la „Steagul roșu” Bîrlad... Mihai Cuțui care „trăiește” încă printre profesorii din Bârlad (p.73), mie mi-a lăsat doar amintirea colegului, de o deosebită distincție, din clasa a VIII a B, anul 1948... Prof. univ. dr. Nicolae Crețu, cel care a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
s-a afirmat și în „Monografia Liceului „Gh. Roșca Codreanu”, 1971 - e contrazisă de presa de la Bârlad, unde și a făcut ucenicia. În anii 1949-1950, mai ales, Adrian Beldeanu a colaborat și a publicat frecvent versuri și proză în ziarul „Steagul roșu”, cum ar fi și stihurile alătur ate: „...Sună toaca la Doftana / Către zori se-ntinde geana./ Nu l mai c hinuiți pe Dej / Noi în luptă suntem treji. Șade dus, la „H” în sus / Gheorghe în cătușe pus. / Și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
doua sau a treia sursă de info rmaț ii, că a apărut între anii 1944 1949, deși primul număr poartă da ta corectă de 10 iulie 1946, iar ultimul, într adevăr, 7 noiemb rie 1949, când își schimbă frontispiciul în „Steagul roșu”, prec izăm noi. Precizare cere și informația că în revista „Lumina” apărută la Bârlad în perioada 1 ianuarie 1945 - august 1947 (p.258), un „oarecare” Liviu Flonda a prezent at î n numerele 8-9 din 1945 „Jurnalul” lui Mihail
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
toți Românii, îi apărea ași șderea unui gest al patriei mume, care-și desfăcea larg brațele ca să strângă la piept, cât mai aproape, pe toți fii ei. Voința sufletului lui se înarmase la flăcările acestui ideal. El a rid icat steagul, cu curaj și înflăcărare, cu un nestăpânit avânt. Căci el și-a dat seama că toate devenirile lumii sunt produsul entuz iasmului creator. Odată unitatea legislativă asigurată, Hamangi u vo ia să-și consacre toată atenția pentru magistratură. Cel dintâi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
masaj lombar lu' Sfânta Vineri, nu i-a dat zahăr Crăiasei Furnicilor, nu l-a cărat în cârcă pe Statu-PalmăBarbă- Cot, ca să și-i facă prieteni și să vină ăia pe ultima sută de metri, când e gata să închine steagul, și să-l scoată de urechi din rahat. Are și el pe undeva o turmă de hadicapați ca Păsărilă, Setilă și Fomilă, care sug și ei zmeiește de la buget, dar știe că nu poate să aibă bază în ei, fiindcă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mai adînc Ceva, cărui poate-astea-s doar pretexte Dar sigur e, din Franța vine-o oaste-n Ast dezbinat regat, și ea deja Știind negrija-ne în taină-ntrat-a-n Cele mai bune porturi și-s pe punctul Deschis să-și nalte steagul. Ție-acum, Pe-al meu cuvînt dacă-ndrăznești clădi, Încît să-alergi la Dover, vei găsi Pe cineva ce mulțumi-ți-va, -i povestind De ce pervers chin și-nnebunitor Regele a se plînge are drept. Sînt nobil după naștere și sînge, Și din
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
obraz ai pentru palme, cap spre-afront, Si care n-ai un ochi ca să discerni Onoarea-ți de jignire, si nu știi Că proștii-au milă de cei răi ce-s pedepsiți Nainte de-a greși, tobele-ți unde-s? Franța steag pune pe-al nost mut pămînt, Cu coif penat; ți-amenință-al tău stat, Cînd tu, un prost moral, stai blînd și strigi: Vai, de ce face-așa? ALBANY: Vezi-te, demon: Hizenia nu pare la Vrăjmaș Oribilă că la femeie! GONERIL: Prost
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-nsemnat Mă va-mbrăca un timp încă-n mister. Cînd ști-vei clar ce-s, n-o să-ți pară rău De-aceste vorbe. Rogu-te să mergi Cu mine-acum. (Ies) SCENĂ 4 (Același loc. Un cort. Intra, cu tobe și steaguri, Cordelia, Doctorul, curteni, soldați) CORDELIA: Vai, el e! Tocmai fu-ntîlnit furios Că marea-n zbucium, nalt cîntînd, Încununat cu fumarici și buruieni, Cu brusture, cucuta, -urzici și maci, Neghina, si cu vane ierbi ce cresc În grîul hrănitor. Trimite-ostași Să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
with her, aș far aș we call hers. EDMUND: No, by mine honor, madam. REGAN: I never shall endure her: dear my lord, Be not familiar with her. ACTUL V SCENĂ 1 (Tabăra britanică lîngă Dover. Intra, cu surle și steaguri, Edmund, Regan, ofițeri, soldați și alții.) EDMUND (Unui ofițer): Mergi la duce; Află de-și ține ultimul cuvînt, Sau între timp l-o fi convins ceva Să-și schimbe planu-;-i plin de șovăieli Și remușcări; adă-mi decisa-i
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
speech with man șo poor, Hear me one word. EDMUND: Nu, pe onoarea-mi, doamnă. REGAN: Nesuferita mi-e: dragul meu lord, Nu-i fi apropiat. EDMUND: Să nu te temi. Ea și cu soțul, ducele! (Intra, cu surle și steaguri, Albany, Goneril și soldați) GONERIL (Aparte): Mai bine să pierd lupta, decît sora Să ne despartă pe-unul de-alt. ALBANY: Iubita noastră sora, bun găsit! Se spune, șir, ca regele-a ajuns La fiica-i cu-alți pe cari
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de gînd pentru Cordelia și Lear, Lupta sfîrșita și-ei în mînă noastră, Nu vor vedea iertarea-i; starea mea Cere să mă-apăr, nu-a delibera. (Iese) SCENĂ 2 (Un cîmp între cele două tabere. Intra, cu surle și steaguri, Lear, Cordelia și trupele lor; apoi ies. Intra Edgar și Gloucester). EDGAR: Tăicuța,-aici, ia umbra-acestui pom De bună gazdă. Roagă-te dreptatea Să-nvingă. De mă-ntorc vreodat la tine, Te-oi consolă. GLOUCESTER: Cerul cu tine, șir! (Iese
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
hence like foxes. Wipe thine eyes; The good years shall devour them, flesh and fell, Ere they shall make uș weep. We'll see 'em starved first. Come. SCENĂ 3 (Tabăra britanică, lîngă Dover. Intra în triumf, cu surle și steaguri, Edmund, apoi Lear și Cordelia, prizonieri; ofițeri, soldați etc.) EDMUND: Niște-ofițeri să-i ia de-aici; păziți-i Pînă înaltă voie se va ști Ce judecat-a. CORDELIA: Nu sîntem noi primii Ce, bine vrînd, au pătimit mult rău. De
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
parcă într-o doară pe un cer ireal. Scutură din cap ca un copil ce refuză ceva și în acea fracțiune de secundă îi trecu prin fața ochilor ca o reeditare bizară și halucinantă, cele întâmplate atunci. Revăzu camionul acela cu steag negru înfipt într-o latură, sicriul greu și plumbuit în care cică se afla un mort, despre care omul acela cu privirea îndurerată spunea că ar fi fost bărbatul ei, dar ea nu putea spune nimic, numai un țipăt interior
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nume sunt în primele rânduri la execuții. I-am dorit moartea, dar încep să văd și eu, ca mulți alții din țara aceasta, că doar pe timpul său am fost luați în seamă ca popor demn, că doar pe timpul său steagul nostru flutura liber laolaltă cu drapelele lumii. Sper ca odată și odată să le vină și românilor mintea la cap, și în loc să ridice statui unor paparude ca nelegiuitul de Coposu, acea scrumbie afumată plină de fiere și venin, ce a
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
1987 tot pentru că presa autohtonă nu poate prezenta starea de fapt. Emisiunile rezumă obiectiv titlurile din presa occidentală cu referire la aceste evenimente, pe când în Jurnal notează veștile din interiorul culiselor: "Cam o mie poate mai mult de muncitori de la Steagul Roșu (fabrică de camioane și tractoare) au manifestat îndreptându-se în coloană spre centrul orașului, scandând: "Jos dictatorul, jos mișeii, vrem pâine!" Li s-au alăturat mii de trecători. Au devastat centrul regional de partid și Primăria, aruncând dosare, scaune
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]