3,670 matches
-
o situație dată. Această tendință îi poate înfuria sau face ostili împotriva celor pe care îi consideră vinovați de scăderea stimei lor de sine. Rușinea poate fi deci o variabilă intermediară care este în stare să influențeze efectele provocării asupra stimei de sine. Concluzie Cercetările invocate mai sus arată că bărbații manifestă mai des comportamente agresive fizice și directe în timp ce femeile manifestă mai degrabă comportamente agresive indirecte. Aceleași cercetări demonstrează că femeile și bărbații nu sunt de cele mai multe ori victimele acelorași
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
îl pot ghida pe copil să-și creeze o viziune structurată despre lumea socială, percepând-o ca fiind logică și organizată. Percepția acestei ordini poate contribui la dezvoltarea unor structuri interne organizate după aceleași modele. Iar structurile respective presupun o stimă de sine pozitivă plus alte componente ale unei identități pozitive precum sentimentul eficienței personale (Bandura, 1986), capacitatea controlului interior și angajarea efectivă în realizarea unor obiective. Credința în abilitatea personală de a contribui la binele celuilalt poate fi puternic asociată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
În opinia unor autori, furia nu declanșează în mod obligatoriu agresivitatea, ba dimpotrivă, uneori o poate împiedica. Se pare că există și alte emoții, direct sau indirect legate de furie, care joacă un rol important în manifestarea comportamentului agresiv. Amenințarea stimei de sine crește atenția față de propria persoană, activând rușinea care, dacă precede furia, o amplifică. Astfel indivizii cu o stimă de sine ridicată manifestă o puternică tendință agresivă și violentă (Baumeister et al., 1996), mai ales atunci când retrăiesc în același
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
există și alte emoții, direct sau indirect legate de furie, care joacă un rol important în manifestarea comportamentului agresiv. Amenințarea stimei de sine crește atenția față de propria persoană, activând rușinea care, dacă precede furia, o amplifică. Astfel indivizii cu o stimă de sine ridicată manifestă o puternică tendință agresivă și violentă (Baumeister et al., 1996), mai ales atunci când retrăiesc în același timp un sentiment de rușine și unul de furie. Unele studii arată că furia și ostilitatea pot fi în corelație
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
punct de vedere neo-asociaționist, activarea reacțiilor agresive poate fi explicată prin prisma procesului de amorsare (Berkowitz, 1993). Evenimentul sportiv conferă categoriilor comportamentului agresiv mai multă disponibilitate și accesibilitate. Procesul de deindividualizare, de dezinhibare, activarea fiziologică, identificarea cu jucătorii și restabilirea stimei de sine reprezintă alte posibilități teoretice de explicare a agresivității la spectatorii competițiilor sportive. În încercarea de a explica manifestarea agresivității și ostilității la spectatorii competițiilor sportive, Branscombe și Wann (1992) integrează procesele de mai sus într-un singur model
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivității la spectatorii competițiilor sportive. În încercarea de a explica manifestarea agresivității și ostilității la spectatorii competițiilor sportive, Branscombe și Wann (1992) integrează procesele de mai sus într-un singur model. Modelul propus include diferitele procese legate de activarea fiziologică, stima de sine, identificarea și categorizarea socială. În conformitate cu acest model, două procese diferite contribuie la creșterea nivelului de activare fiziologică a spectatorilor. Factorii contextuali precum statul în picioare pe toată durata competiției, îmbulzeala din mulțime, căldura și zgomotul pot crește nivelul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Conform modelului, combinarea stărilor de activare crește posibilitatea utilizării stereotipurilor și schemelor simplificate pentru efectuarea unor judecăți sociale negative, fapt ce sporește probabilitatea manifestării agresivității la spectatorii competițiilor sportive. Finalmente, exprimarea directă a agresivității față de grupul adversar poate crește nivelul stimei de sine, mai ales în cazul unei înfrângeri. Agresivitatea spectatorilor se bazează pe un ansamblu de procese ale căror modalitate de intervenție și de combinare o fac inevitabilă. În cazul reacției unor indivizi care se simt amenințați pe plan fiziologic
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Iar percepția celuilalt se bazează pe respingerea inevitabilă (abandon, pedepsire și cruzime). Pentru a înțelege ce li se întâmplă și din ce cauză, victimele își atribuie responsabilitatea abuzului, resimțind vinovăție și rușine. Sentimentele de vinovăție determină la rândul lor o stimă de sine scăzută (victimele cred că merită ceea ce li s-a întâmplat). Apare astfel confuzia existențială care favorizează o percepție cronică a sinelui ca victimă (victimizing). Alcoolul, drogul, mâncarea, apetitul sexual crescut, automutilarea, sinuciderea sunt soluții pe care victimele abuzului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
capacitățile sale de integrare psihologică: umilire, amenințare, devalorizare, marginalizare, exigențe excesive, reguli contradictorii sau imposibil de respectat (Straus et al., 1993). Consecințele maltratării psihologice sunt mai degrabă descrise în termeni de "tulburări ale comportamentelor sociale", "tulburări ale emoțiilor" și "slaba stimă de sine". Copilul se pomenește în totalitate dezarmat, cu o personalitate slabă, pasiv și temător în fața amenințărilor. Un studiu realizat de Moran și Eckernrode (1992) arată că adolescenții maltratați din fragedă copilărie manifestă o stimă de sine mult mai scăzută
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
tulburări ale emoțiilor" și "slaba stimă de sine". Copilul se pomenește în totalitate dezarmat, cu o personalitate slabă, pasiv și temător în fața amenințărilor. Un studiu realizat de Moran și Eckernrode (1992) arată că adolescenții maltratați din fragedă copilărie manifestă o stimă de sine mult mai scăzută decât cei a căror maltratare a debutat mai târziu. Briere și Runtz consideră că în istoria individului violențele fizice și psihologice se suprapun, ducând la apariția unor probleme psihosociale mult mai profunde. Maltratarea sexuală se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
loc ostil. La adolescență, pedepsele părinților intensifică în mod paradoxal nevoia de comunicare cu părinții abuzivi. Procesele normale de separare de părinți și dezvoltarea psihologică independentă devin din această cauză mult mai dificile. Experiența ostilității și a abuzului dăunează dezvoltării stimei de sine și a percepției sinelui. Criminalii violenți, delicvenții și membrii găștilor violente au cu toții o stimă de sine foarte slabă în raport cu alte categorii de indivizi. Studiile recente demonstrează totuși că băieții agresivi nu sunt diferiți față de ceilalți copii în ceea ce privește
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
normale de separare de părinți și dezvoltarea psihologică independentă devin din această cauză mult mai dificile. Experiența ostilității și a abuzului dăunează dezvoltării stimei de sine și a percepției sinelui. Criminalii violenți, delicvenții și membrii găștilor violente au cu toții o stimă de sine foarte slabă în raport cu alte categorii de indivizi. Studiile recente demonstrează totuși că băieții agresivi nu sunt diferiți față de ceilalți copii în ceea ce privește perceperea propriilor competențe individuale și sociale. Diferența constă în modul de punere în aplicare a acestor competențe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ca pe un loc al ostilității și pericolului. Ei își dezvoltă o "memorie structurată" cu privire la această lume ostilă care impune comportamente agresive pentru atingerea scopurilor fixate (Dodge, 1993). Perceperea lumii sociale ca pe un loc al ostilității împotriva sinelui, slaba stimă de sine și prezența unui eu agitat, toate aceste elemente contribuie la activarea unor nevoi foarte puternice de protecție. Iar agresivitatea poate oferi sentimentul puterii și a controlului celorlalți. Schemele cognitive și modurile de interpretare orientează percepția și evaluarea evenimentelor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai multe ori. Victima nu se poate apăra din mai multe motive: agresori numeroși, vulnerabilitate fizică și/sau socială și, probabil, atitudini mai puțin flexibile în comparație cu cele ale agresorilor. La nivel psihologic, victima prezintă simptomele depresiei, însoțită de o slabă stimă de sine și de un acut sentiment de confuzie socială (Smorti și Ciucci, 2000). Comportamentul victimelor este tentativa disperată a acestora de a rezolva conflictele interpersonale. Victimele trec de la o strategie comportamentală pasivă la o strategie activă, folosind, la nevoie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a acestora de a rezolva conflictele interpersonale. Victimele trec de la o strategie comportamentală pasivă la o strategie activă, folosind, la nevoie, forța. Agresorul este caracterizat de teama de a nu fi denunțat de către victimă. În plan psihologic, el afișează o stimă de sine foarte ridicată, cu o structură complexă. Copiii agresori își supraapreciază aspectul fizic și popularitatea, dar își subestimează performanțele intelectuale, sociale sau școlare (Salmivalli, Lappalainent și Lagerspertz, 1998). Ei se simt în stare să domine interacțiunile sociale. Agresorii folosesc
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
momente de libertate” pentru a se putea descurca în anumite situații singur, simte nevoia să se elibereze de regulile pe care nu le-a asimilat și interiorizat, are nevoie de încredere și de încurajări pentru a-și crește și întări stima de sine. Folosirea autorității parentale (sau a puterii), aparent eficientă în anumite condiții, este destul de ineficientă în alte condiții, chiar generând efecte secundare. Multe, dacă nu majoritatea, din aceste efecte secundare sunt nefericite. Copiii devin adesea apatici, temători și nervoși
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
Tonga, se află vestita broască țestoasă, Tui Malila Tui, broască căpetenie, dăruită, se pare, de celebrul navigator James Cook uneia dintre căpeteniile locale, strămoș al reginei Salote. Broasca are venerabila vârstă de aproape 250 de ani și este Înconjurată de stima și respectul indigenilor. În decursul lungii sale cariere la „curte” a avut multe peripeții, a fost călcată de un autocamion, a nimerit Într-un incendiu În 605 pădure, dar a scăpat nevătămată din toate și a reapărut vie spre Încântarea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din populația generală, dacă la teste au participat direct copiii sau dacă au participat părinții, institutorii sau medicii curanți etc.). Se poate concluziona totuși că talia mică idiopatică predispune uneori la stres social (șicanare sau autoritarism), la o scădere a stimei de sine și la tulburări de adaptabilitate care ating limite psihopatologice. Efectele secundare și riscurile terapiei cu GH sunt detaliate în capitolul următor. Ele sunt ușoare până la neglijabile, așadar asumabile. Argumentele-limită fac ca abordarea acestei probleme să fie diferită, în funcție de
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
care persoana îl instaurează cu ceilalți. Acest tip de educație se referă la câteva exigențe care pretind să fie luate în seamă și puse în acțiune: nevoia de siguranță, nevoia de atașament, nevoia de identitate, nevoia de autonomie, nevoia de stimă și afirmare proprie, care influențează persoana în drumul ei spre maturitate. Ne interesează, la acest punct, să stabilim o legătură între sentimente și iubire. John Powell afirmă că este natural ca sentimentele să fie legate de iubire, însă ar fi
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
psiholog, citându-l pe Romano Guardini, face o afirmație interesantă: „Orice om este un cuvânt al lui Dumnezeu care a devenit trup. Datoria noastră este aceea de a face să fie perceptibil acest cuvânt exclusiv al lui Dumnezeu. A avea stimă de sine însuși presupune percepția acestei imagini unice a lui Dumnezeu, pe care Dumnezeu o creează numai în mine. Prin aceasta, poate nu voi apărea mai conștient și mai sigur de mine, dar voi percepe secretul existenței mele unice”. Același
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
aceluiași autor, se poate învăța încrederea în Dumnezeu, ținând cont de încrederea pe care Dumnezeu o are în noi și obișnuindu-ne să acceptăm că Dumnezeu crede în noi în mod necondiționat. Această realitate contribuie în mod substanțial la creșterea stimei fata de noi și față de ceilalți și luminează persoana cu care ne confruntăm, dincolo de datele biologico - fizice, anagrafice, psihologice și comportamentale, și confirmă că ea (persoana) este un „frate” pe care sunt chemat să-l primesc ca pe un dar
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
model de interpretare menit să explice cercul vicios ce se instalează între tendința "ei între ei" și înmulțirea "incivilităților". Acestea, ca și "violențele urbane", apar ca o modalitate "ostentativă" a celor săraci de a face secesiune. "Ele le permit recucerirea stimei de sine în lipsa tuturor celorlalte mijloace; se retrag din oraș pentru a se muta pe un teritoriu al lor, de unde își fac remarcată separarea prin incivilități și toată insecuritatea ce rezultă de aici"530. În acest "cerc închis" constrângător 531
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
împrumut menționat și reflectă anularea sumei egală cu 580,06 dolari S.U.A., ce v-a fost confirmată prin scrisoarea noastră din data de 4 aprilie 2007. V-am fi recunoscători dacă ați putea confirma primirea graficului de amortizare revizuit. Cu stimă, Anand K. Seth, director Europa Centrală și de Sud Regiunea Europa și Asia Centrală Copii către: Dl Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu, �� secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor Dl Herman Wijffels, director executiv, Banca Mondială Banca Internațională pentru Reconstrucție și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190782_a_192111]
-
vă rog să primiți în anexă tabelul final al anexei nr. 1 la Acordul de împrumut nr. RO-4509 - Proiectul de închidere a minelor și de atenuare a impactului social, ce reflectă disponibilizarea pe categorii de articole, la terminarea proiectului. Cu stimă, Doina Vișa, ofițer operații Biroul Băncii Mondiale din România (202) 522-2566 De la: Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu, secretar de stat Fax: 4021.312.20.11 Referitor: Proiectul privind închiderea minelor și atenuarea impactului social - Împrumutul nr. 4509-RO Nr. de pagini: 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190782_a_192111]
-
mulțumiri primirea scrisorii dumneavoastră din data de 22 mai 2007, prin care am fost informați în legătură cu anularea sumei egală cu 580,06 dolari S.U.A. și cu noua formă a anexei nr. 3 la acordul de împrumut mai sus menționat. Cu stimă, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu, secretar de stat ------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190782_a_192111]