4,158 matches
-
intențiile, credințele, dorințele interlocutorilor). CONȚINUT (opus lui expresie) În teoria glosematică a lui L. Hjelmslev, conținutul se opune expresiei precum semnificatul semnificantului. Uniunea celor două planuri sau semioza privește însă selectarea din cele patru componente: substanța conținutului (referentul), forma conținutului (structurarea acestui conținut conform unei intenții de comunicare), forma expresiei (o anumită realizare fonică sau grafică) și substanța expresiei (masa amorfă, nestructurată a materialului sonor) doar a formei conținutului și a formei expresiei, constitutive ale semnului lingvistic. CONVENȚIE Constîngere impusă de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Aserțiunile în Economie sunt deferite de cele din fizică pentru că în Economie nu vorbim despre identitate substanțială, ci de probabilitate de instanțiere a faptelor ca suport al adevărului. Cheia decelării obiectului specific al Economiei este ascunsă în intersubiectivitatea contextelor (în structurarea lor intersubiectivă), și nu în instanțierea intrărilor și ieșirilor. Ca să aplici reguli raționale de ordin matematic, ca optimizarea, nu se obțin prea multe cunoștințe relevante (decât de natură mecanică, deterministă), optimizând intrările sau ieșirile. Optimizarea, dacă ar fi posibilă, ar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
spus, Economia nu explică fapte, în mod direct, iar în măsura în care explică faptele acest lucru se datorează împrejurării că acestea sunt procese subiective în curs de substanțializare în contexte intersubiective. Când face acest lucru, Economia nu uită nici de structura și structurarea relațiilor sociale, ajutată de sociologie, și nici de impulsul și consecința intențiilor, ca și a altor procese subtile, ajutată de psihologie. Dar, și acest aspect este definitoriu, nu absolutizează relevanța structurii și structurării ca desubiectivare a proceselor intersubiectivității și nici
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Economia nu uită nici de structura și structurarea relațiilor sociale, ajutată de sociologie, și nici de impulsul și consecința intențiilor, ca și a altor procese subtile, ajutată de psihologie. Dar, și acest aspect este definitoriu, nu absolutizează relevanța structurii și structurării ca desubiectivare a proceselor intersubiectivității și nici nu rămâne la stadiul relativizării și relativismului operatorilor gândirii emoționale. Conceptualizarea Economiei are sensul de raționalizare a consecințelor neintenționate care exced Rațiunii și de antropizare a obiectivizării ca proces cognitiv centrat pe certitudini
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
neomogene, ca determinare și configurare aflate permanent în stare procesuală, de tip convectiv (emergent). Evident că primele aspecte enumerate esențializează sisteme cu structură stabilă, cu structură în sine, pe când următoarele aspecte trimit la ceea ce face să apară structura, adică la structurare ca stare tendențială a fixării în structură printr-o convecție specială a subiectivității (în context intersubiectiv) în obiectualizare fie tangibilă, fie intangibilă. Păstrând în conceptualizare preocuparea pentru parcimonie, putem spune că sistemele economice cuprind, într-o formulă combinatorie a stărilor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în obiectualizare fie tangibilă, fie intangibilă. Păstrând în conceptualizare preocuparea pentru parcimonie, putem spune că sistemele economice cuprind, într-o formulă combinatorie a stărilor reproductive și convective, pe de o parte, structura tehnică (a mijloacelor) și, pe de altă parte, structurarea traseului de la intenții la consecințe. Adică, sistemele economice au un conținut tehnic (și mecanic, și termodinamic) condiționat în funcționare de un conținut nontehnic definit de comportamentul dualist (rațional și emoțional) al agenților subiectivi. Predictibilitatea, la drept vorbind, este susceptibilă ca
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cadență de împlinire, acționează ca un factor stocastic, și al doilea ține de sursa de energie care-l funcționalizează (nu cea care-i conferă energia de mișcare, ci cea care-l face să aibă comportament convector de tip util pentru structurare). Predicția componentei tehnice a sistemelor economice, în măsura în care ar fi posibilă, ar trebui nu să descrie starea sistemului la un moment din viitor, ci performanța sistemului de a se adapta la schimbarea contextului în care funcționează și la fluctuația energiei care
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cu conștiența. Ceea ce excede perimetrului funcționalității stabile a Economiei ține tot de om și nu pot fi tratate ca și când nu ar exista propensiuni identitare speciale, care doar aparent sunt noneconomice, de genul prestigiului, confortului, posesiei etc. Economia se centrează pe structurarea materialității proceselor sociale pentru a avea forța necesară rezolvării problemelor ce vin dinspre individ și dinspre societate, cum ar fi redistribuirea sau proprietatea, ca și dinspre puterea politică și gestiunea ei, cum ar fi regimul libertăților de mișcare a bunurilor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și virtualizarea valorii, luate câte două, pe de o parte, și starea raționalității economice (SRE), pe de altă parte, stau la originea reproducerii părților antagonizate ale economiei reale, economiei monetare și pieței. Spațiul raționalității economice are, la rândul lui, o structurare în care dualitatea dinamică ofertă-cerere este intermediată în substanțializarea ei de către credit, tipurile de politici (ca reflex al teoriilor) configurându-se prin accentele pe care creditul le pune fie pe stimularea ofertei, fie pe stimularea cererii. Din păcate, mișcarea internă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
al treilea și structura este al patrulea cu care se operează la un nivel de analiză. Fiecare element are și aspecte dinamice care de asemenea nu trebuie suprapuse și folosite indistinct ca operatori analitici. Cel mai înșelător este conceptul de structurare (Giddens, 2000a). În teoria relațiilor internaționale, cea mai consolidată dintre teoriile care operează cu comparații, alături de ceea ce anglosaxonii numesc economie politică internațională, ordinea de prevalență care configurează analiza este următoarea: 1) sistem; 2) procesul sau dinamica interacțiunii părților; 3) modelul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sistemelor, osatura, deși sensul real ar fi de aspect greu schimbător, inerțial, invariant sugerat mai bine de rețeaua de artere, vene și vase capilare. Ceea ce aminteam mai înainte că devine o sursă de erori, și anume relația dintre sistem și structurare, se referă la sensul imediat, de acțiune, de mișcare, de transformare conținut de termenul structurare. Contrazicerea dintre structură, acceptată ca parte rigidă a sistemelor (în fapt a modelelor), și structurare, cu sens de urgență, este doar aparentă. De fapt este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
bine de rețeaua de artere, vene și vase capilare. Ceea ce aminteam mai înainte că devine o sursă de erori, și anume relația dintre sistem și structurare, se referă la sensul imediat, de acțiune, de mișcare, de transformare conținut de termenul structurare. Contrazicerea dintre structură, acceptată ca parte rigidă a sistemelor (în fapt a modelelor), și structurare, cu sens de urgență, este doar aparentă. De fapt este vorba despre o confuzie a sferelor analitice și chiar a nivelurilor de analiză. Când vorbim
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
o sursă de erori, și anume relația dintre sistem și structurare, se referă la sensul imediat, de acțiune, de mișcare, de transformare conținut de termenul structurare. Contrazicerea dintre structură, acceptată ca parte rigidă a sistemelor (în fapt a modelelor), și structurare, cu sens de urgență, este doar aparentă. De fapt este vorba despre o confuzie a sferelor analitice și chiar a nivelurilor de analiză. Când vorbim despre rigid mai degrabă avem în față similitudinea cu un obiect decât cu o ființă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
o confuzie a sferelor analitice și chiar a nivelurilor de analiză. Când vorbim despre rigid mai degrabă avem în față similitudinea cu un obiect decât cu o ființă vie. Or, tocmai de aici vine contrazicerea aparentă, conținuturile conceptelor de structură/structurare, ca și a celorlalte, sistem, proces, model nu pot să se lipsească de aspectul dinamic, de schimbare, adaptare, echilibrare, presupus de sistemele vii, de cele sociale în general. Structurarea este aspectul transformațional (de naștere, creștere etc.) prin care se configurează
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Or, tocmai de aici vine contrazicerea aparentă, conținuturile conceptelor de structură/structurare, ca și a celorlalte, sistem, proces, model nu pot să se lipsească de aspectul dinamic, de schimbare, adaptare, echilibrare, presupus de sistemele vii, de cele sociale în general. Structurarea este aspectul transformațional (de naștere, creștere etc.) prin care se configurează structura sau aceasta se adaptează la o provocare a sistemului, a mediului etc. ca răspuns al intercorelării complexe a sistemelor dinamice cu învățare. De altfel, este esențial să fixăm
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pentru examenul de bacalaureat, incluzând în secțiunea de sistematizări teoretice și o serie de concepte operaționale suplimentare, destinate absolvenților filierei teoretice, profilul uman, sau ai filierei vocaționale, profilul pedagogic. Diferențierea între profiluri a fost de asemenea avută în vedere în structurarea variantelor cu modele de rezolvare, în acord cu modelele de subiecte oferite de Centrul Național de Evaluare și Examinare. Un element de noutate al lucrării este și faptul că oferă mai multe modalități de abordare și de rezolvare a unui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sporită probei scrise de limba și literatura română, prin precizările metodologice și structura subiectelor. Fișele recapitulative pentru portofoliul candidatului au în vedere conținuturile de literatură română prevăzute în programa actuală pentru examenul de bacalaureat: opera literară și varii elemente de structurare a universului ficțional, elemente de structurare a operei literare - curente lite rare, genuri și specii literare -, elemente structurale în creația lirică/epică/dramatică, modele de eseuri structurate. Partea a treia a lucrării cuprinde rezolvarea tuturor variantelor de subiecte din anul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
literatura română, prin precizările metodologice și structura subiectelor. Fișele recapitulative pentru portofoliul candidatului au în vedere conținuturile de literatură română prevăzute în programa actuală pentru examenul de bacalaureat: opera literară și varii elemente de structurare a universului ficțional, elemente de structurare a operei literare - curente lite rare, genuri și specii literare -, elemente structurale în creația lirică/epică/dramatică, modele de eseuri structurate. Partea a treia a lucrării cuprinde rezolvarea tuturor variantelor de subiecte din anul 2013, propunând în același timp o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a candidatului la situația de comunicare, precum și stabilirea exactă a nivelului de competență lingvistică. Situarea discursului oral al candidatului pe ultimul palier, cel de „utilizator experimen tat“, presupune: lexic adecvat tipului de text comentat și contextului comunicării; sintaxa caracterizată prin structurare logică și coeziune sintactică (consecvența utilizării timpurilor verbale, a persoanelor gramaticale etc.); coerența semantică: idei clare, enunțuri convingătoare, argumente valide; identitate stilistică: expresivitatea limbajului, personalizarea discursului. 3.2. Componenta paraverbală Comunicarea paraverbală se actualizează la nivel suprasegmental, în raport cu comunicarea verbală
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
funcția poetică se poate activa spontan, prin expresii/locuțiuni, figuri de stil uzuale, sau deliberat, în vorbirea/în scrierea îngrijită, elaborată, de expresivitate originală. Funcția poetică este dominantă în comunicarea artistică, generând valoarea estetică a discursului pe toate nivelurile de structurare a textului. În opera literară, această funcție acționează nu numai la nivelul expresiei (ca în cazul comunicării nonartistice), ci și la ni vel semantic, instituind limbajul artistic/poetic ca sistem autonom de semne. Un aspect particular este evidențiat prin creațiile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
socioculturale. Enunțul, formă de bază a comunicării verbale, este o îmbinare semnificativă de cuvinte, „o realizare particulară, o combinație inedită care nu face parte, ca atare, din inventarul de unități constituind sistemul limbii date“ (Gramatica limbii române, vol. II, Enunțul). Structurarea enunțului este determinată de factori multipli: referentul, infor mația transmisă (tema și rema enunțului), caracteristicile comunicatorilor, codul socio cul tural, contextul comunicării etc. Textul, alcătuit dintro îmbinare logică de enunțuri, este o secvență lingvistică cu unitate funcțională și caracter autonom
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Lausanne, stabilește șapte tipuri de texte: dialogate, poetice, injonctive, narative, explicative, informative și argumentative (Les textes. Types et prototypes). 2.3.1. Textul informativ Textul informativ are ca dominantă funcția referențială, iar ca tipar discursiv, un model simplu, linear, închis. Structurarea textului informativ: - titlul - frecvent, sintetizează tema; titlurile textelor publicistice sunt menite să capteze atenția; - secvența inițială - tema + rema: precizarea explicită a subiectului/a temei, urmată de prezentarea succintă a modului în care va fi dezvoltată aceasta; - cuprinsul - dezvoltarea aspectelor tematice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
reluarea. 2.3.2.Textul argumentativ Textul argumentativ se structurează ca demers logic prin care este justificat un punct de vedere, este confirmată ori infirmată valoarea de adevăr a unei opinii/aserțiuni pe baza unor raționamente și a unor ilustrări. Structurarea textului/discursului argumentativ - Introducerea cuprinde: enunțul tematic (incipitul, menit să capteze atenția și să precizeze explicit tema) și ipoteza (formularea opiniei emițătorului); dacă se pornește de la un citat, acesta trebuie inserat (reprodus integral sau parțial/parafrazat.) [Iubirea este cel mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
demersului narativ pentru diegesis (relatare), în timp ce textul descriptiv apelează frecvent la mimesis (reprezentare). Un model reductiv al textelor descriptive diferențiază două tipuri: - descrierea obiectivă, specifică textel or nonliterare (științifice, oficial administrative și, uneori, publicistice), are ca funcții principale: funcția de structurare a cunoașterii (scop informativ și explicativ) și, în unele cazuri, funcția de evaluare (scop pragmatic de măsurare, comparare, ierarhizare, selectare); - descrierea subiectivă apare frecvent în operele literare (lirice, epice sau dramatice), în texte publicistice, în comunicarea colocvială. Cumulează funcții multiple
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
scop informativ și explicativ) și, în unele cazuri, funcția de evaluare (scop pragmatic de măsurare, comparare, ierarhizare, selectare); - descrierea subiectivă apare frecvent în operele literare (lirice, epice sau dramatice), în texte publicistice, în comunicarea colocvială. Cumulează funcții multiple: funcția de structurare a cunoașterii (scopuri diverse: informarea receptorului și familiarizarea lui cu o perspectivă subiectivă, crearea „efectului de real“, caracterizarea personajelor etc.), funcția estetică (crearea atmosferei, detalierea principalelor repere ale universului ficțional, comunicarea emoțională etc.), funcția textuală (contribuie la progresia textului, la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]