3,622 matches
-
a lui Avram Negru, învățător, proprietar al unei mici podgorii. Urmează cursul secundar la Galați, iar în 1901 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie, secția filosofie-istorie, a Universității din București, pe care o va absolvi în 1908. Ca studentă, îl cunoaște pe St. O. Iosif, custode la biblioteca Universității, de care se îndrăgostește. Episodul romantic îi inspiră primele versuri, cu care debutează în 1903 la „Sămănătorul”. Căsătoria din 1904, nașterea fiicei, Corina, studiile îi dau totuși răgaz să dea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
Legenda milițianului lacom și Legenda șoferului de găini) filmul își propune să aducă la viața cele mai cunoscute legende urbane din România anilor ‘80, recuperând umorul care i-a ajutat pe români să supraviețuiască perioadei. Un șofer de la Avicola, o studentă, un activist, un polițist lacom și un fotograf sunt cei ce antrenează comedia dându-i naturalețe, dar în același timp evidențiind cele mai amuzante trăsături (forțate) ale răstimpului cu pricina. Nu lipsesc din peisaj scenele ce au consacrat vremea comunismului
Apogeul by Ana Maria Echimov () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1805]
-
psihice și emoționale a persoanei hărțuite și afectând negativ viața profesională și socială a acesteia. Hărțuirea sexuală nu se întâmplă frecvent. Hărțuirea sexuală este foarte răspândită în mediul profesional. Cercetările arată că 40-60% dintre femeile angajate și același procent de studente/eleve sunt afectate de hărțuire sexuală, cel puțin o dată pe parcursul vieții. Conform studiilor și bărbații sunt hărțuiți, de către alți bărbați sau de femei. Însă, cercetările arată că aproximativ 90% dintre persoanele hărțuite sunt femei și că majoritatea hărțuitorilor sunt bărbați
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fustă în loc de pantaloni. 5. În cazul când se introduc în dotare noi uniforme, acestea se vor asigura în anul introducerii lor. B. Îmbrăcăminte C. Lenjerie D. Încălțăminte E. Echipament divers F. Cazarmament Notă: 1. Conform acestei norme se echipează și studentele cu următoarele deosebiri: - în loc de șapca de oraș se distribuie pălărie; - la costumul de oraș se asigura în plus câte o fustă din camgarn și tergal 2. Articolele de echipament care în urmă modificării și completării uniformei au devenit atipice se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235399_a_236728]
-
fustă în loc de pantaloni. 5. În cazul când se introduc în dotare noi uniforme, acestea se vor asigura în anul introducerii lor. B. Îmbrăcăminte C. Lenjerie D. Încălțăminte E. Echipament divers F. Cazarmament Notă: 1. Conform acestei norme se echipează și studentele cu următoarele deosebiri: - în loc de șapca de oraș se distribuie pălărie; - la costumul de oraș se asigura în plus câte o fustă din camgarn și tergal 2. Articolele de echipament care în urmă modificării și completării uniformei au devenit atipice se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235400_a_236729]
-
celor uzate, precum și alte articole de echipament se pot asigura la cerere, contra cost, la prețul de achiziție. Femeile primesc fustă în loc de pantalon lung. a) Coifură Se asigură un costum din c) Lenjerie NOTĂ: Conform acestei norme se echipează și studentele, cu următoarea deosebire: la costumul de oraș se asigură în plus câte o fustă din stofă pentru iarnă și din stofă pentru vară. a) Coifură c) Lenjerie Se asigură în sezonul rece și pe timp ploios. Poliția de ordine publică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239106_a_240435]
-
agresivității printr-un proces de dezindividualizare. În afara anonimatului, autorul identifică și alți factori: pierderea simțului responsabilității, activarea fiziologică, stimularea senzorială intensă și confruntarea cu o situație nouă. Experimentul pe care l-a realizat i-a confirmat ipotezele în ceea ce privește efectele așteptate. Studentele ce se pregăteau pentru licență au fost conduse în grup la laborator. Ele trebuiau să îmbrace bluze de laborator foarte largi (pentru a ascunde propriile haine) și să-și acopere fața cu o mască. Alți subiecți aveau etichete pe care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
conduse în grup la laborator. Ele trebuiau să îmbrace bluze de laborator foarte largi (pentru a ascunde propriile haine) și să-și acopere fața cu o mască. Alți subiecți aveau etichete pe care scria numele bine scos în evidență. Apoi studentele trebuiau să evalueze o persoană care susținea un interviu în timpul căruia primea șocuri electrice. Pentru a reduce simțul responsabilității subiecților "dezindividualizați", acestora li se spunea că experimentatorul nu putea să știe cine dintre membrii grupului alegea nivelul de șoc administrat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
devastatoare chiar, perpetuând astfel ciclul abuziv. Statisticile cu privire la agresivitatea sexuală variază în funcție de definiția acesteia și de metodele de studiu folosite. Sigelman, Berry și Wiles (1984) au constatat că dintre cei 500 de studenți interogați, 12 % dintre studenți și 2 % dintre studente au declarat că folosesc forța pentru a întreține relații sexuale. Pe aceeași populație de subiecți, 35 % dintre fete și 21 % dintre băiți au recunoscut a fi fiind victimele unor abuzuri sexuale. Koss, Gidyez și Winiewski (1987) semnalează că, dintre cei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Alba - 13.XI.1985, Cluj-Napoca), istoric literar. Este fiica Sofiei (n. Popovici, prin adopție Veress) și a lui Traian Stan, magistrat. Urmează școala primară la Turda (1937-1941), unde începe și liceul, pe care îl va absolvi în 1948 la Cluj. Studentă mai întâi la filosofie (1948-1949), va obține însă licența în filologie în 1953, la Universitatea clujeană. Din același an devine cercetător la Institutul de Lingvistică din Cluj, în colectivul de lexicografie, trecând apoi la secția de literatură, de unde se va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
rapid, după alte criterii decât literare - accesibilitatea aparentă a subiectului: un conflict între două femei ce își dispută un bărbat sentimentalism etc. -, are totuși o calitate structurală, și anume construcția polifonică, bazată pe succesiunea vocilor narative ale personajelor: Roua Caraoglu - studentă la fără frecvență și lucrătoare într-o tipografie, Ozana Orghidan - studentă și jurnalist la revista „Universitas”, Șerban Magiru - inginer. Remarcabilă este și strategia regizorală, cvasiteatrală, de desfășurare a unei intrigi tradiționale (vechiul „triunghi” amoros): confesiunile fiecărui personaj se derulează în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
conflict între două femei ce își dispută un bărbat sentimentalism etc. -, are totuși o calitate structurală, și anume construcția polifonică, bazată pe succesiunea vocilor narative ale personajelor: Roua Caraoglu - studentă la fără frecvență și lucrătoare într-o tipografie, Ozana Orghidan - studentă și jurnalist la revista „Universitas”, Șerban Magiru - inginer. Remarcabilă este și strategia regizorală, cvasiteatrală, de desfășurare a unei intrigi tradiționale (vechiul „triunghi” amoros): confesiunile fiecărui personaj se derulează în spațiul izolat al unui golf, într-un peisaj de amurg care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
dețineau grade ierarhice, ci funcții, iar dacă se distingeau prin activitate, urmau să intre în componența unui "ordin aparte, [...] care va fi singura ierarhie în tineret"261. Se hotăra, de asemenea, înființarea unei "subsecții" a tinerelor georgiste, alcătuită numai din studente, care aveau misiunea de a face propagandă în facultate. În ciuda eforturilor depuse, Gheorghe Brătianu nu a reușit să împiedice, în totalitate, extinderea influenței curentelor politice extremiste asupra tineretului georgist. Aceasta determina, în 1937, opțiuni organizatorice diferite de cele ale președintelui
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cotitura drumului. Și pe urmă - un loc necunoscut, o stradă neagră, alcătuită din două șiruri de izbe calcinate. Și nici o ființă vie. Doar chemarea fericită a unui cuc, ritmată de zvâcnetele fierbinți ale sângelui deasupra urechii. O vedeam pe mama, studentă care tocmai reușise la concursul de admitere în universitate, o fată împietrită într-o poziție de drepți înghețată înaintea unui zid de fețe disprețuitoare - o comisie de Partid reunită ca să-i judece „crima”. Știa că naționalitatea Charlottei, da, „francitatea” ei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
îl va absolvi în 1917. Student al Facultății de Filosofie din Viena, își ia doctoratul în 1920, cu teza Kultur und Erkenntnis. Traducerea românească va apărea în 1922, sub titlul Cultură și cunoștință. La Viena o întâlnește pe Cornelia Brediceanu, studentă în medicină, viitoarea lui soție. Îndrăgostit, scrie versuri care vor intra în placheta Poemele luminii. Debutase la „Tribuna” din Arad în 1910, cu poezia Noapte, semnată L.B. Brașov. În „Românul” din Arad, unde iscălea și Ion Albu, avea să îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
1919-1921 la „Dunărea” (Galați), „Sburătorul”, „Lectura pentru toți”, „Revista critică”, „Adevărul literar și artistic” și „Roma”. Probabil în aceeași perioadă propunea Teatrului Național din București traducerea piesei în trei acte Linda de Jay Mallory. Editorial, debutează în 1925 cu volumașul Studente. Luminițe. Flori presate. La Paris, abandonându-și proiectul inițial, s-a consacrat, împreună cu soția sa, Getta-Hélène Rally, studiului bibliografic, concretizat în lucrarea Bibliographie franco-roumaine (I-II, 1930). Întors în țară, a fost o vreme secretar al Fundațiilor Regale pentru Literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
tânărului R. sunt destul de eclectice: în ciclul Flori presate, din cartea de debut, stau alături versiuni din Tennyson, Édouard Pailleron, Sully Prudhomme, Rückert, François Coppée, Paul Verlaine, Francis Viélé-Griffin și Edmond Rostand. Balanța se înclină oarecum în favoarea simbolismului în ciclul Studente, ce reține atenția prin surprinderea atmosferei de un exotism sublimat, intelectualizat, a lumii amfiteatrelor. Originalitatea temei, buna utilizare a sugestiei și stăpânirea versificației nu compensează total deficitul de forță lirică. Însușirile artizanului, familiarizarea îndelungă cu spiritul culturii medievale, răbdarea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
a specialiștilor francezi. Merite deosebite are și Bibliographie franco-roumaine, „operă excepțională prin proporții, prin erudiție și prin utilitate” (Perpessicius), care, completând și îmbunătățind lucrarea lui G. Bengescu din 1907, rămâne un instrument prețios, indispensabil pentru studierea relațiilor culturale româno-franceze. SCRIERI: Studente. Luminițe. Flori presate, Craiova, [1925]; Bibliographie franco-roumaine (în colaborare cu Getta-Hélène Rally), I-II, pref. Mario Roques, Paris, 1930. Traduceri: Ronsard, Antologie lirică, introd. trad., pref. Șerban Cioculescu, București, 1967; Tristan și Iseut, reînnoire de Joseph Bédier, pref. Gaston Paris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
Mario Roques, Paris, 1930. Traduceri: Ronsard, Antologie lirică, introd. trad., pref. Șerban Cioculescu, București, 1967; Tristan și Iseut, reînnoire de Joseph Bédier, pref. Gaston Paris, București, 1970; Antologie lirică. II. Pleiada, partea I-II, București, 1975-1976. Repere bibliografice: A. Bădăuță, „Studente”, G, 1925, 11; P. Bănescu, „Studente”, „Țara voievozilor”, 1925, 6-7; B. Vr. [Bogdan Varvara], „Studente”, LUT, 1925, 975; Lovinescu, Sburătorul, I, passim; Al.A.Ph. [Al.A. Philippide], „Bibliographie franco-roumaine”, ALA, 1930, 495; Șerban Cioculescu, „Bibliographie franco-roumaine”, ADV, 1930, 14267
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
Antologie lirică, introd. trad., pref. Șerban Cioculescu, București, 1967; Tristan și Iseut, reînnoire de Joseph Bédier, pref. Gaston Paris, București, 1970; Antologie lirică. II. Pleiada, partea I-II, București, 1975-1976. Repere bibliografice: A. Bădăuță, „Studente”, G, 1925, 11; P. Bănescu, „Studente”, „Țara voievozilor”, 1925, 6-7; B. Vr. [Bogdan Varvara], „Studente”, LUT, 1925, 975; Lovinescu, Sburătorul, I, passim; Al.A.Ph. [Al.A. Philippide], „Bibliographie franco-roumaine”, ALA, 1930, 495; Șerban Cioculescu, „Bibliographie franco-roumaine”, ADV, 1930, 14267; Mihai Ralea, „Bibliographie franco-roumaine”, VR, 1930
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
Tristan și Iseut, reînnoire de Joseph Bédier, pref. Gaston Paris, București, 1970; Antologie lirică. II. Pleiada, partea I-II, București, 1975-1976. Repere bibliografice: A. Bădăuță, „Studente”, G, 1925, 11; P. Bănescu, „Studente”, „Țara voievozilor”, 1925, 6-7; B. Vr. [Bogdan Varvara], „Studente”, LUT, 1925, 975; Lovinescu, Sburătorul, I, passim; Al.A.Ph. [Al.A. Philippide], „Bibliographie franco-roumaine”, ALA, 1930, 495; Șerban Cioculescu, „Bibliographie franco-roumaine”, ADV, 1930, 14267; Mihai Ralea, „Bibliographie franco-roumaine”, VR, 1930, 9-10; Perpessicius, Opere, V, 121-124; Predescu, Encicl., 714; Streinu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
ca Remus Luca, Francisc Munteanu, Nicuță Tănase, Ștefan Luca apoi confirmarea talentului viguros, matur a lui Sütö Andras sunt garanții ale unui bogat viitor hărăzit prozei noastre. Dar poeziei? Răspunsul îl dă George Dan, cu Balada marinarilor, Aurora Cornu cu Studenta, Ștefan Iureș în ultimele-i poezii, care arată o indiscutabilă maturizare și adâncire a talentului său. Și fiindcă vorbim despre maturitate - ce admirabil, cald, profund e sunetul pe care-l dau versurile recente ale lui M. Beniuc și proza lui
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a aflat că masele de oameni ai muncii ar dori să citească și poezii de dragoste. Sau, cel puțin, asta afirmă unii critici că cer cititorii. Eu n-am găsit în presă nici o scrisoare de la vreun turnător, fotografă, filatoare sau studentă. Nici la plenara scriitorilor din martie nu s-a discutat despre această nouă comandă socială. Este adevărat, însă, că, în chiar zilele când Contemporanul dădea publicității lucrările plenarei, Eugen Frunză 59 publică în aceeași revistă un triptic liric intitulat Cântec
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
facă loc în unele din articolele noastre de critică sau discuție literară”. Petru DUMITRIU 63: „Au apărut de curând, printre alte lucrări interesante ale scriitorilor noștri, două poeme asupra cărora ne vom opri mai îndelung: Războiul de Mihu Dragomir și Studenta de Aurora Cornu, pe care le înșir în ordinea publicării lor. Reprezintă ceva nou, o contribuție, o împlinire a ansamblului poeziei și literaturii noastre? Care sunt meritele, dar și scăderile acestor creații? În ce măsură înseamnă aceste poeme, pentru cititor, o îmbunătățire
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de o mare înălțime morală, oricât de simpli ar fi ei. Eroii din poemul lui Mihu Dragomir sunt pasivi, nu sunt eroi, ci personaje, și acestea, episodice. Dacă poemul lui Mihu Dragomir e mărturisirea unui trecut tragic, poemul Aurorei Cornu, Studenta este rodul unei tinereți proaspete, un poem despre viața, gândurile și sentimentele tineretului de azi. Și, de asemenea, e un rezultat al educației literare pe care o capătă azi la noi tinerii scriitori. Aurora Cornu a studiat pe băncile Școlii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]