11,661 matches
-
nu aduce nimic care să nu fi fost cunoscut deja în al său Montaigne călare, Seuil: cel mult o redactare fluidă, aptă să atragă publicul larg. Util ca prim contact. Roger Stăphane, în jurul lui Montaigne, Stock, propune o lectură personală, subiectivă, montaigniană... Un amestec de biografie și de analiză a gândirii: Pirre Leschemelle, Montaigne sau durerea în suflet, urmat de Montaigne, șugubățul fars. De la bucuria tragică la înțelepciunea veselă, și Montaigne sau moartea ca paradox, toate trei la Imago. O bună
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
păcat cardinal la greci; subliniază că toate ocaziile de a te bucura sunt bune, inclusiv cele pe care socialul le stigmatizează; în sfârșit, abilitează simțurile, toate simțurile, ca mijloace de a accede atât la cunoaștere, cât și la adevărurile faptice, subiective și relative - încă o piatră aruncată în grădina lui Platon... -4Ludic, agonic și comic. Atâta vreme cât anecdotei i se va refuza aceeași forță teoretică și aceeași încărcătură intelectuală ca și dialogului, tratatului și demonstrației, atâta vreme cât jocului de cuvinte, vorbei de duh
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fragmente cirenaice, câteva permit distingerea fericirii de plăcere: cea de-a doua este punctuală, locală și izolată; particulară, este aleasă de dragul ei înseși; corporală, se exprimă și se desfășoară într-un moment; presupune practica exersată a kairos-ului; dimensiunea ei este subiectivă, personală, activă și instantanee; fabricarea ei este senzuală, în sensul originar al termenului; nomadă, arbitrară și subtilă, ea cere și necesită partea fină a rațiunii; măsurată, anarhică, eumetrică, în sfârșit, ea presupune o densitate, un fel de arc electric, o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Amintirea unei existențe anterioare rămâne imposibilă de vreme ce fiecare configurație atomică este proprie unui individ și numai lui. înainte de el și după el, nimic nu există, în afara părților descompuse ale regimului asociativ care, în ceea ce-l privește, se supune legilor particularităților subiective: nu există suflet fără subiectul care-l poartă - și nici individ fără această identitate particulară care-l constituie. Nu e posibilă nici o amintire plecând de la un suflet nou. De asemenea, de ce ne-am teme de moarte dacă am trăit bine
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sunt definiți ca indicatori care devin elemente ale acțiunii practice (Mărginean, 2002, p. 33), reflectând anumite trăsături ale fenomenelor și proceselor sociale, măsurând atât starea obiectivă a sistemelor sociale - structura (alcătuirea, relațiile) și dinamica (funcționalitatea și performanța) -, cât și starea subiectivă (satisfacția, insatisfacția) (Zamfir, 1976). Indicatorii sociali sunt rezultatul integrării cerințelor de informare, planificare, dezvoltare și conducere existente la un anumit nivel de organizare (comunitar/local, regional, național, internațional). Un indicator social îndeplinește o serie de funcții între care (Mărginean, 2002
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de cercetare noi. Axele pe care evoluția conceptului de dezvoltare socială poate fi urmărită din prisma consecințelor asupra metodologiilor de măsurare sunt multiple, mai importante fiind cele cu următorii poli: economic - social; indici - sisteme de indicatori, (trans)național - teritorial, obiectiv - subiectiv și dimensiuni tari (performanțe economice, venituri) - dimensiuni „soft” (capital uman, capital social, capabilități etc). Ca un concept-cheie al gândirii politice contemporane, dezvoltarea s-a impus în anii 1950, momentul nașterii putând fi considerat discursul de investire al președintelui Truman (SUA
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Panduru et al., 2004); - capabili să măsoare mai degrabă rezultatele (cât pot oamenii citi și scrie) decât intrările (cât s-a cheltuit pe educație); - bazați pe o teorie bine întemeiată, adică testată empiric; - măsurabili atât cu măsuri obiective, cât și subiective ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Hagerty</Author><Year>2001</Year><RecNum>13</RecNum><record><rec-number>13</rec-number><foreign-keys><key app="EN" db-id="efxwr2vxxfpseuear9bv2armwff9tsw2rxzw">13</key></foreign-keys><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Hagerty, M. R.</author
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ISI:000169220700001</accession-num><urls><related-urls><url><Go to ISI>://000169220700001 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Hagerty et al., 2001). Această indicație corespunde unei lungi tradiții în mișcarea indicatorilor sociali, aceea de a oferi indicatorilor obiectivi o contrapondere subiectivă, care poate completa informațiile insuficiente. În ceea ce-i privește pe cercetătorii dezvoltării sociale, ei sunt mai degrabă reticenți în legătură cu folosirea indicatorilor subiectivi. Alții însă argumentează că, din cauza subiectivității construirii indicilor și a problemelor legate de disponibilitatea datelor, o măsură subiectivă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Această indicație corespunde unei lungi tradiții în mișcarea indicatorilor sociali, aceea de a oferi indicatorilor obiectivi o contrapondere subiectivă, care poate completa informațiile insuficiente. În ceea ce-i privește pe cercetătorii dezvoltării sociale, ei sunt mai degrabă reticenți în legătură cu folosirea indicatorilor subiectivi. Alții însă argumentează că, din cauza subiectivității construirii indicilor și a problemelor legate de disponibilitatea datelor, o măsură subiectivă a progresului social este mai indicată decât una obiectivă. Aceasta pentru că, în multe privințe, indicatorii subiectivi au o putere de cuprindere mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
subiectivă, care poate completa informațiile insuficiente. În ceea ce-i privește pe cercetătorii dezvoltării sociale, ei sunt mai degrabă reticenți în legătură cu folosirea indicatorilor subiectivi. Alții însă argumentează că, din cauza subiectivității construirii indicilor și a problemelor legate de disponibilitatea datelor, o măsură subiectivă a progresului social este mai indicată decât una obiectivă. Aceasta pentru că, în multe privințe, indicatorii subiectivi au o putere de cuprindere mai mare decât cei obiectivi, având avantajul de a putea spune foarte mult despre nevoile, dorințele și preferințele oamenilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mai degrabă reticenți în legătură cu folosirea indicatorilor subiectivi. Alții însă argumentează că, din cauza subiectivității construirii indicilor și a problemelor legate de disponibilitatea datelor, o măsură subiectivă a progresului social este mai indicată decât una obiectivă. Aceasta pentru că, în multe privințe, indicatorii subiectivi au o putere de cuprindere mai mare decât cei obiectivi, având avantajul de a putea spune foarte mult despre nevoile, dorințele și preferințele oamenilor ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Veenhoven</Author><Year>2004</Year><RecNum>53</RecNum><record><rec-number
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
culturii apusene întruchipat în instituții, valori, comportamente, practici sociale, tehnologii. C. Rădulescu a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: politicianism; pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată; falsă europenizare versus europenizare autentică; individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv; pseudocultură versus cultură; semicultură, gregarism versus solidarism; colectivism versus individualism. Politicianismul este definit de autor ca o patologie a regimului democratic prin care sunt falsificate finalitățile instituțiilor; acestea devin „mijloace pentru realizarea intereselor personale”. În această
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
este un lucru rău, considera autorul, ci falsificarea acestui proces este periculoasă, întrucât identifică capriciul individualist cu spiritul individualist apusean; în România, după 1848, inițiativa individului era lăsată la voia temperamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 146). Atât politicianismul, cât și individualismul subiectiv sunt manifestări ale unui fenomen mai general, conceptualizat prin termenul de pseudocultură, aflată la antipodul culturii autentice. Experiența societăților dezvoltate care și-au format o cultură l-a convins pe sociologul român că fenomenul culturii moderne este un proces continuu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
reciproc avantajos, care să satisfacă ambele părți. În multe dintre cazuri, finalul negocierii presupune un câștig mai mare pentru una din părți. Se poate spune că evaluarea gradului de mulțumire a fiecăreia dintre părți se face pe baza unor criterii subiective. N. presupune o serie de costuri (timp, efort psihic, resurse umane și materiale). Prin urmare, individul se va implica în negociere dacă va considera costul implicat mai mic decât câștigul rezultat. De ce negociază oamenii? Prin n., indivizii doresc fie realizarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
estimarea dimensiunilor și gravitatea ei, poziția ocupată în sistemul de priorități. O asemenea analiză va trebui să identifice poziția în conștiința colectivă a problemei-stare: potențială (nu există o conștientizare a ei), latentă, maniestă, centrală. Este important să se identifice stările subiective colective asociate: atitudine pasivă, de resemnare cu problema, motivația/voința de a acționa. Trebuie luată în considerare și diversitatea conștientizării problemelor sociale. Unele grupuri/segmente sociale consideră „ceva” ca fiind o problemă, altele o ignoră sau nu o consideră a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sociale ale țării (Zamfir, 2004, pp. 46-51). O perspectivă deosebită asupra reformei este dată de cei care, la un moment dat, s-au aflat în pozițiile de decizie privind r., respectiv oamenii politici. Desigur, memorialistica politică este limitată de caracterul subiectiv și justificativ, de apărare a deciziilor luate. Pe de altă parte, acest gen de lucrări reprezintă singura cale, ce-i drept imperfectă, de reprezentare a condițiilor și obiectivelor din spatele luării deciziilor. Adrian Severin (1995), ministrul care a coordonat r. în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ci o va continua în deplină concordanță cu cea a statelor membre. Metode de evaluare Metodele de evaluare a sărăciei sunt numeroase: metoda Totally Fuzzy and Relative, metoda normativă de estimare a s., metoda pragului de s. Leyden, cea a indicelui subiectiv de sărăcie a Centrului de Politici Sociale a Universității din Antwerp, metoda „cetățeanului reprezentativ” și metoda Orshansky. Metoda normativă se bazează pe conceptul de s. absolută și are la bază definirea unui coș de bunuri și servicii care să permită
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fundamentale. În România, această metodă a fost aplicată în 1994 de către Cătălin Zamfir, prin stabilirea a două coșuri de produse și servicii ce corespund unui minim necesar pentru un trai decent și minimului de subzistență, care se raportează la minimul subiectiv de viață, luate în considerare atât pentru mediul urban, cât și pentru cel rural (Zamfir, 1995). Minimul de subzistență și minimul de decență reprezintă expresia monetară a unui coș de bunuri și servicii construite astfel încât să răspundă nevoilor specifice ale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de subzistență reprezintă venitul care asigură strict supraviețuirea și nu permite decât o participare socială minimală. Minimul de decență este stabilit prin referire la definiția socială a traiului decent. Pragul de sărăcie Leyden (Leyden Poverty Line) constituie una dintre metodele subiective de estimare a pragului de s.. Astfel, raportările nu s-au făcut la un standard al coșului de produse, accentul fiind pus pe funcția venitului de a gemea bunăstare individuală. În acest caz intervine subiectivismul persoanelor în evaluarea propriei lor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
s.. Astfel, raportările nu s-au făcut la un standard al coșului de produse, accentul fiind pus pe funcția venitului de a gemea bunăstare individuală. În acest caz intervine subiectivismul persoanelor în evaluarea propriei lor bunăstări. Folosit pentru măsurarea sărăciei subiective, indicele subiectiv de s., elaborat de Cătălin Zamfir în 1994, oferă un mod de ordonare a indivizilor în funcție de felul în care aceștia se definesc ca săraci sau nu. În același timp, autorul propune și un alt indicator, gradul de sărăcie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
raportările nu s-au făcut la un standard al coșului de produse, accentul fiind pus pe funcția venitului de a gemea bunăstare individuală. În acest caz intervine subiectivismul persoanelor în evaluarea propriei lor bunăstări. Folosit pentru măsurarea sărăciei subiective, indicele subiectiv de s., elaborat de Cătălin Zamfir în 1994, oferă un mod de ordonare a indivizilor în funcție de felul în care aceștia se definesc ca săraci sau nu. În același timp, autorul propune și un alt indicator, gradul de sărăcie, la care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
În situația opusă, resursele sunt insuficiente, iar nivelul de viață propus de colectivitate, din lipsă de oportunități, poate fi unul redus. În acest caz, nu numai individul se face responsabil de starea de s., ci întreaga comunitate. Sărăcia subiectivă Evaluarea subiectivă a s. este făcută atât de către persoanele în cauză, care se simt mai mult sau mai puțin sărace, cât și de membrii colectivității din care acestea fac parte. Estimarea s. doar la nivel individual nu a fost considerată relevantă, ceea ce a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
bunăstare și, implicit, de diminuare a stării de s. de toate tipurile, mult mai bine estimat din interiorul societății decât de către specialiști, care nu sunt afectați direct de consecințele ce decurg din aceasta. Sărăcia consensuală S. consensuală reprezintă o formă subiectivă de s., care are la bază modul colectiv de evaluare. Astfel, la nivelul societății, se stabilește care sunt condițiile decente de trai, pentru a contura factorii care determină această stare de s.. În aceste sens, evaluarea se face în mod
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de s., care are la bază modul colectiv de evaluare. Astfel, la nivelul societății, se stabilește care sunt condițiile decente de trai, pentru a contura factorii care determină această stare de s.. În aceste sens, evaluarea se face în mod subiectiv de fiecare individ în parte, care se raportează la ceea ce înțeleg semenii săi prin trai decent. Provocarea pe care a lansat-o Townsend a dat naștere la multe controverse, dar este cert faptul că poate fi considerat autorul definirii acestui
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în ansamblul său, la fel cum componentele sale definitorii - mai exact, procesele, actorii și structurile internaționale - sunt produse sociale. Potrivit adepților constructivismului, lumea socială se constituie din înțelesuri intersubiective (sensul pe care membrii unei comunități îl atribuie unui lucru), cunoaștere subiectivă (cunoașterea deținută de fiecare actor) și obiecte materiale, a căror existență fizică este incontestabilă. Una dintre premisele esențiale ale constructivismului este că factorii materiali prezenți în relațiile internaționale - de exemplu, teritorii, distanțe, capacități militare, resurse naturale - nu semnifică nimic în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]