12,569 matches
-
și postliceal constituie învățământul preuniversitar. Ciclul inferior și ciclul superior al liceului constituie învățământul liceal. Școală de arte și meserii și anul de completare constituie învățământul profesional. ... (8) Învățământul primar și secundar inferior constituie învățământul obligatoriu. (9) Învățământul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele școlare, Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, iar învățământul superior este coordonat de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, cu respectarea autonomiei universitare. ... (10) Formele de organizare a învățământului sunt: învățământ de zi, seral, cu frecvență redusă, la distanță, comasat
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
învățământ preuniversitar organizate de agenți economici, fundații, asociații, culte și de alte persoane juridice sau fizice de pe raza lor teritorială; constată eventualele încălcări ale prevederilor legale și iau măsurile prevăzute de lege; ... l) coordonează activitatea bibliotecilor din unitățile de învățământ subordonate; ... m) coordonează și controlează activitatea Casei corpului didactic. ... Articolul 143 (1) Structura inspectoratelor școlare județene și al municipiului București se stabilește prin ordin al ministrului educației, cercetării și tineretului. ... (2) În structura inspectoratelor școlare din județele cu învățământ și în
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
stabilește prin ordin al ministrului educației, cercetării și tineretului. ... (2) În structura inspectoratelor școlare din județele cu învățământ și în limbile minorităților naționale sunt cuprinși și inspectori școlari pentru acest învățământ. ... (3) Unitățile extrașcolare și unitățile conexe învățământului preuniversitar sunt subordonate inspectoratului școlar. ... (4) Inspectoratul școlar are un consiliu de administrație și un consiliu consultativ. Consiliul de administrație este format din 9-11 membri, dintre care: inspectorul școlar general, inspectorii școlari generali adjuncți, directorul Casei corpului didactic, directorul tehnic-administrativ, contabilul-șef, consilierul
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112220_a_113549]
-
Articolul 1 Pe data prezentului decret-lege, Decretul nr 473/1977 privind organizarea și funcționarea Radioteleviziunii Române se abroga. Articolul 2 Radioteleviziunea Română este subordonată Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, prin biroul executiv al acestuia. Activitatea Radioteleviziunii Române este apărată prin lege de orice ingerințe din partea organelor de putere sau ale administrației statului, de influențele oricăror partide, formațiuni social-politice, grupuri de presiune, din țară sau
DECRET-LEGE nr. 136 din 11 mai 1990 privind unele măsuri referitoare la Radioteleviziunea Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106999_a_108328]
-
Articolul 1 În fiecare județ și în municipiul București vor funcționa în continuare direcții de muncă și ocrotiri sociale, care vor fi subordonate Ministerului Muncii și Ocrotirilor Sociale și primăriilor județene și a municipiului București. Articolul 2 (1) Structura organizatorică a direcțiilor de muncă și ocrotiri sociale județene și a municipiului București se stabilește de Ministerul Muncii și Ocrotirilor Sociale în limita totală a
HOTĂRÎRE nr. 185 din 27 februarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea direcţiilor de muncă şi ocrotiri sociale judeţene şi a municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107023_a_108352]
-
domenii; - asigurarea de instruiri și perfecționări pentru personal român sau străin; - asigurarea asistenței medicale de specialitate pentru pacienți români sau străini; - valorificarea rezultatelor cercetării prin lucrări științifice, brevete de invenție sau tratate de specialitate. Articolul 3 Metodologic, centrul se va subordonă pentru activitatea de cercetare fundamentală Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, iar pentru activitatea de asistență și cercetări medicale, Academiei de Stiinte Medicale din România. Articolul 4 Centrul de cercetări și asistență medicală se organizează prin transformarea Secției de boli interne - Gastroenterologie și
HOTĂRÎRE nr. 396 din 11 aprilie 1990 privind înfiinţarea Centrului de cercetări şi asistenţa medicală în oraşul Simleu Silvaniei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107090_a_108419]
-
și sinceritatea conturilor și a execuției bugetare. De asemenea, cenzorii controlează respectarea condițiilor privind convocarea Conferinței naționale. Cenzorii își desfășoară activitatea potrivit propriului regulament aprobat de Consiliul superior. Capitolul III Organizarea activității Corpului 33. Activitățile Corpului se desfășoară în cadrul secțiunilor, subordonate birourilor permanente, precum și departamentelor, direcțiilor și sectoarelor, subordonate directorului general executiv și directorilor executivi ai filialelor, după caz. 34. Secțiunile Corpului se organizează pe categorii profesionale, și anume: Secțiunea experților contabili și Secțiunea contabililor autorizați. Atribuțiile acestora se stabilesc prin
REGULAMENT din 23 octombrie 1995 (*republicat*) de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111670_a_112999]
-
și din inspecțiile teritoriale din subordinea acesteia se stabilesc prin fișa postului, semnată de șeful ierarhic superior și de titular. Articolul 6 (1) Inspectorul de stat șef al Inspecției de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului este subordonat ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului. ... (2) Inspecțiile în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului județene și a municipiului București sunt în subordinea Inspecției de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului, funcționează ca servicii publice descentralizate
HOTĂRÎRE Nr. 70 din 12 februarie 1996 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 456/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114438_a_115767]
-
Anexă 12 LABORATOARE CENTRALE: PENTRU CONTROLUL CALITĂȚII SEMINȚELOR, PENTRU CONTROLUL SANITAR-VETERINAR DE DIAGNOSTIC, PENTRU CONTROLUL ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ, PENTRU CONTROLUL ȘTIINȚIFIC AL PRODUSELOR BIOLOGICE ȘI MEDICAMENTELOR DE UZ VETERINAR, PENTRU CARANTINĂ FITOSANITARA, PRECUM ȘI UNITĂȚI CU ȘI FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ SUBORDONATE DIRECȚIILOR GENERALE PENTRU AGRICULTURĂ ȘI ALIMENTAȚIE, DIRECȚIILOR SANITAR-VETERINARE JUDEȚENE, CENTRULUI NAȚIONAL DE REPRODUCȚIE ȘI SELECȚIE A ANIMALELOR Coeficienți de ierarhizare pentru funcțiile de specialitate 25. Agent veterinar debutant Sc. prof. 0,800 - - - *) Specialitatea funcției de inginer este cea care se
LEGE Nr. 85 din 12 iulie 1996 pentru completarea şi modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/1994 privind stabilirea unor coeficienţi de ierarhizare a salariilor de baza pentru personalul din sectorul bugetar, aprobată prin Legea nr. 134/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114516_a_115845]
-
pentru prevenirea și apărarea împotriva efectelor seismice ��i alunecărilor de teren, denumită în continuare Comisia centrală. Capitolul 2 Organizarea, funcționarea, componența și dotarea Comisiei centrale Articolul 3 Comisia centrală funcționează pe langă Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului și se subordonează Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor. Articolul 4 Comisia centrală este alcătuită din reprezentanți ai administrației publice centrale cu atribuții și responsabilități privind apărarea împotriva efectelor seismice și alunecărilor de teren, în componență prevăzută în anexa nr. 1 la prezentul
HOTĂRÎRE Nr. 438 din 6 iunie 1996 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismice şi alunecarilor de teren. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115374_a_116703]
-
efectelor seismelor și alunecărilor de teren. Articolul 5 Comisiile județene, respectiv Comisia de apărare împotriva dezastrelor produse de seisme și alunecărilor de teren a municipiului București și a sectorului agricol Ilfov, precum și comisiile municipale, orășenești și comunale, după caz, se subordonează Comisiei centrale. Articolul 6 Președintele Comisiei centrale este ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului. În perioada în care președintele este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, acestea vor fi îndeplinite de vicepreședintele Comisiei centrale - secretar de stat în Ministerul
HOTĂRÎRE Nr. 438 din 6 iunie 1996 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismice şi alunecarilor de teren. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115374_a_116703]
-
străpuns timpurile și pe multe dintre ele le vedem și astăzi, avându-le ca părți componente ale patrimoniului cultural și spiritual național. Din totdeauna viața locuitorilor acestor obiective: mănăstiri și schituri, respectiv ale rasoforilor , călugărilor, maicilor și preoților au fost subordonate conștient unei devize ,,efort și ascultare”. Această manifestare, ce a devenit emblematică pentru comportamentul lor, a determinat ca locurile în care erau amplasate mănăstirile și schiturile să fie foarte frumos îngrijite și curat întreținute, iar viața de obște să fie
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
acelui groaznec bărbat / Care numai c-o-mvâncire patru domni a răsturnat" ea înfrunta energic prejudecățile sociale și de rasă. Celelalte personaje sunt împărțite în două "tabere" opuse, pe principul antitezei romantice. Astfel Sbierea, Ganea, Basota sunt robii averii, ai autorității feudale subordonată marilor latifundiari, iar la polul opus se aflau luptătorii pentru libertate socială, omenie, demnitate.
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
evoluând către o integrare din ce în ce mai înaltă și către o diferențiere din ce în ce mai fină, esențială pentru construirea laturii comunicative a limbajului. Perfecționarea limbajului după vârsta de 3 ani și până la vârsta școlară și mai departe, capătă din ce în ce mai mult un caracter relațional, fiind subordonată relației interumane și funcției fiziologice a organelor fono-articulatorii. Între gândire și limbaj se stabilesc relații din ce în ce mai profunde, manifestate în planul expresiei și al recepției. Ca o primă concluzie, din cele relatate se desprinde ideea că învățarea limbii de către copil este
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
bază ale psihoterapiei sunt: a) Stabilirea contactului. E necesar să câștigăm încrederea copilului încă de la prima ședință. b) Destinderea. Scopul activității constă în reîncadrarea bolnavului în societate, în a-i explica sensurile ei unde fiecare trebuie să știe să se subordoneze anumitor cerințe comune. Uneori situația copilului în familie este precară. Bâlbâitul simte deja o ușurare când se convinge că este înțeles și că intenția logopedului este de a-l ajuta. c) Analiza. Copilul trebuie să învețe să se cunoască pe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și, prepoziția cu substantivului-complement predicativ (element predicativ suplimentar, în terminologia curentă) priviri (înalte), iar substantivul-regent orașele impune substantivului-atribut pământului cazul genitiv. Prin aceasta substantivul se distinge de adjectiv, în flexiunea căruia cazul se înscrie, în general, în acțiunea principiului acordului, subordonându-se și din acest punct de vedere substantivului prin situarea în același caz cu el; astfel, în versurile eminesciene: „Iubesc precum iubește pe-o albă vijelie/ Un ocean de foc.” (I, p. 21), adjectivul-atribut albă stă în cazul acuzativ, pentru că
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu se înscriu în această dependență prepozițională; ele primesc articol nehotărât sau își reorganizează opoziția la nivelul unei sintagme nominale: „M-am întâlnit cu un prieten, copil, moșneag, italian etc.” „Mă duc la un prieten etc.”. Substantivele denumind ocupații se subordonează condiționărilor prepoziționale: „Am plecat cu preotul (cizmarul etc.)”: „Am plecat la preot, cizmar etc.”; în amândouă tipurile de enunțuri, sensul este de ‘cunoscut’. Negarea acestui sens se face prin reorganizarea opoziției la nivelul noii sintagme nominale. Prepozițiile care cer genitivul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
venit,/bine-ai venit!” (L. Blaga, p. 197), „Mirajul unui dulce fruct/âmbrac-un sâmbure amar.” (Idem, p. 326), adverbe: „Eu sunt luceafărul de sus,/ Iar tu să-mi fii mireasă.” (M. Eminescu, I, p. 172) Ca determinant, substantivul se poate subordona tuturor unităților lexico-gramaticale cu autonomie semantico-sintactică, cu excepția adverbului: substantive: „Mana neagră a visului/să mă slujească ar vrea.” (L. Blaga, p. 220), pronume (mai rar): „Niciunul dintre studenții lui nu l-a uitat”, verbe: „În fântână mi-aplec/gând și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poziție, în mod frecvent, adjectivul se substantivizează: Urâtule!, Deșteptule!, Mincinosule!, „De-atunci, învingătoareo, iubit-ai pe învins.”( M. Eminescu, I, p.91), „Frumoaso, ți-s ochii-așa de negri...” (L. Blaga, p. 27) În structura sintactică a textului, adjectivul se subordonează substantivului, cu care dezvoltă sintagme nominale de gradul I, constituent fundamental al nucleului propozițional: „De departe-n văi coboară tânguiosul glas de clopot.” (M. Eminescu, I, p. 273) sau sintagme nominale de gradul II, în alcătuirea sintagmei verbale: „Neguri albe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
D.) spune alor mei, datorită alor mei. PRONUMELE POSESIVE ÎNTREBUINȚATE ADJECTIVALTC " PRONUMELE POSESIVE ÎNTREBUIN}ATE ADJECTIVAL" (PRONUMELE POSESIVE ADJECTIVALE)TC "(PRONUMELE POSESIVE ADJECTIVALE)" Se caracterizează prin dependența lor morfologică față de substantivul (pronumele) împreună cu care se dezvoltă raportul explicit de posesiune; subordonându-se acțiunii principiului acordului, pronumele adjectivale își modifică forma în funcție de numărul, genul și cazul substantivului (pronumelui) determinat: sora mea/fratele meu/surorii mele/surorile mele/frații mei ș.a.m.d.: „Speranța mea tu n-o lăsa să moară,/ Deși al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
p. 83) ADJECTIVUL DEMONSTRATIVTC "ADJECTIVUL DEMONSTRATIV" Sub aspect semantic, adjectivul demonstrativ caracterizează „obiectele” extralingvistice din perspectiva protagoniștilor sau a temporalității actului lingvistic; indică apropierea sau depărtarea, identitatea sau diferențierea acestor obiecte, dar fără a substitui substantivele care le denumesc, ci subordonându-se lor:„Atâtea stele cad în noaptea asta.”(L. Blaga, p. 11) Adjectivul demonstrativ se deosebește de pronumele demonstrativ prin ieșirea din clasa substitutelor, dar păstrează legătura cu acesta prin trăsătura semantică definitorie, constantă, de natură deictică. Prin această trăsătură
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de comunicare lingvistică, concomitent și în complementaritate, prin structuri sintetice și analitice ale flectivului. Stratificarea sensurilor specifice (sau direcția de înglobare) este descrisă de organizarea flectivului; astfel, chiar dacă este un instrument de modalizare a categoriei gramaticale obiective - timpul, modul își subordonează timpul, existând și dezvoltându-se, în planul expresiei, prin variante temporale: să cânt/să fi cântat; marca acestei organizări, în desfășurarea raportului dintre planul semantic și planul expresiei a relațiilor timp - mod este morfemul unic de mod: aș cânta/aș
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diferențiază, fie din perspectiva înțelesului lexical al verbelor, fie prin elementele conjuncționale cu care se realizează raportul de subordonare. Adverbul când poate preceda la fel de bine o propoziție în care viitorul verbului-predicat exprimă anterioritatea sau simultaneitatea. Locuțiunea conjuncțională după ce, precede numai subordonate de anterioritate; viitorul verbului-predicat se va afla în mod absolut într-un raport de anterioritate cu timpul altui verb: „Vin să te caut după ce vei termina examenul.” Locuțiunea conjuncțională de câte ori, pe de altă parte, precede numai propoziții circumstanțiale de timp
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să le zică tată și mamă.” (I. Creangă) „Avem noi dreptul de a refuza?”/„ Avem noi dreptul să refuzăm?” Observații: În condiții sintactice particulare, conjunctivul prezintă acțiunea din alte perspective modale decât cele care-i sunt proprii; modalitatea morfologică se subordonează, în aceste cazuri, modalității sintactice: • condiția; ca predicat al unor circumstanțiale condiționale: „Ia, să am eu o slugă așa de vrednică și credincioasă ca Harap-Alb, aș pune-o la masă cu mine, că mult prețuiește omul acesta...” (I. Creangă) • irealul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unor câmpuri semantico-sintactice generate de verb, a căror expansiune este hotărâtă de funcția de circumstanțial, conjunctivul este modul propriu propozițiilor circumstanțiale finale: „Ieșise să scape de norul din ușă, / din noaptea căzută din munte cu foc.” (L. Blaga) Când se subordonează unui nume, verbul se situează la conjunctiv pentru a dezvolta același sens de acțiune-proiect: „Calea aici ce greu se găsește / Nu-i nimeni să te îndrepte.” (L. Blaga) „Dar munții-unde-s? Munții, / pe cari să-i mut din cale cu credința
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]