4,909 matches
-
toate scrierile sale originale, fie ele beletristice, fie de exegeză critică sau eseuri morale, este enunțată în Norii: „Homo sum: caelestium nihil a me alienum puto”. Ca scriitor, C. a cultivat un tip de text adecvat propriei structuri intelectuale: o suită de însemnări fragmentare, reunite într-un ansamblu ce poate fi subsumat speciei poemului în proză, poem liric-simbolic în care o entitate moral-spirituală se exprimă pe sine în stare emoțională. Suite de fragmente care, ca și eseurile sale, întrunesc valori multiple
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
a unei feerii idilice și în reflecția dramatizată asupra destinului, embleme, ambele, ale unei viziuni românești a existenței. Nunta Zamfirei e un tablou etnografic (nunta la români) transpus în figurație de basm. C. păstrează spiritul autentic național nu numai în suita tradițională a momentelor ceremonialului, ci mai cu seamă în sacralitatea de care se încarcă iubirea prin nuntă, unită cu prețuirea bucuriilor lumii (tradusă în vioiciunea armonioasă a dansului și în umorul bonom), cu gustul frumosului și legea omeniei. Sărbătorescul, dragostea
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
exponent cu prestigiu universal” al unei „sinteze” românești, o sculptură de Michelangelo, o gravură de Goya, fiecare comentată în filele următoare de H.H. Stahl, Mircea Vulcănescu, Petru Comarnescu sau de Dan Botta, I.I. Cantacuzino. Din pagina a doua se deschide suita rubricilor (frecvent și cu statut de titlu al textului), gândită ca un arpegiu cu variațiuni; tema de bază o expune primul număr: „o carte”, „o idee”, o operă plastică, „o mască”, „... și câteva puncte de vedere”, formulă modulată și îmbogățită
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
percepțiilor legate de motivația personalului și desfășurată într-un mediu permisiv; discuția a fost relaxată, plăcută pentru toți participanții. Aceștia și-au împărtășit ideile și percepțiile, s-au influențat reciproc, răspunzând ideilor și comentariilor celorlalți. Ghidul de interviu cuprinde o suită de întrebări prezentate într-o succesiune logică, de tip pâlnie (întrebările formulate au urmat drumul de la general la foarte specific), ceea ce a permis acoperirea tuturor obiectivelor stabilite și culegerea unui volum de informații suficient de mare pentru analiză și obținerea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din secolul XX combină aceste variante, luând ca punct de plecare lexicul caracterizant și o ierarhie a modurilor de manifestare ale persoanei, a trăsăturilor sale, dar și tipologia categorială a tulburărilor de personalitate. 1.9. Perspectiva conceptului de „persoană” Din suita de concepte care circumscriu individualul realității umane - individ, subiect, subiectivitate, eu, conștiință, temperament, caracter - conceptul de „persoană” a părut a fi, la un moment dat, o cheie de boltă. În prezent sitagma de „persoană umană” este mult folosită. Conceptul de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lumii tinzând spre un ideală. Dar personalitatea mai înseamnă și un complex de trăsături psihologice, specific individuale, persistente, în marea lor majoritate neconștientizate, care se reflectă în aproape toate manifestările comportamentale. Acestea sunt expresia unor atribute stabile sau coalizează o suită de stări și reacții declanșate de stimulii din mediu. Trăsăturile apar ca rezultantă a frecvenței și intensității reacțiilor anterioare la diverși stimuli și sunt predispoziții individuale de a observa diversele situații de viață - uneori de a le integra -, dar și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Axa II din DSM-III (1980Ă alături de evidențierea evenimentelor stresante de pe Axa III. Doar că, perspectiva analizei terenului personalistic e mai largă decât aceste două componente. Pentru psihiatrie, analiza terenului implică o dublă perspectivă: personologică și psihopatologică. Aceasta presupune o lungă suită de aspecte, între care pot fi menționate: încărcătura genetică, sexul, vârsta, istoria de viață biologică, parcurgerea etapelor dezvoltării psihologice ontogenetice mediate de relațiile interpersonale formative, biografia în ansamblu, parcurgerea ciclurilor vieții, inteligența nativă și modelată de educație, fondul de cunoștințe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
subtip putând fi diferențiat în alte subtipuri ș.a.m.d. Autorul face însă și demersul invers, încercând să circumscrie fiecare categorie tipologică printr-o descriere standardizată, care implică aceiași parametri în specificitatea lor la fiecare tip, constituindu-se astfel o suită de tipuri ideale. Alternativa cea mai agreată în prezent față de insuficiențele sistemului categorial-prototipic este utilizarea sistemelor dimensionale. Aceasta a evoluat în paralel cu tendința opusă, de reunire a categoriilor în câteva mari clase. 6.4. Clustere și dimensiuni în descrierea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
emoționabilitatea pozitivă și cea negativă - au corespondent în FFM (nevroticism și extroversieă. Agresivitatea, constrângerea și psihoticismul reflectă o combinare a marilor factori din FFM. La fel ca MMPI, instrumentul se aplică invitând subiectul să plaseze la „Adevărat” sau „Fals” o suită de aserțiuni. • Schedule for Nonadaptative and Adaptative Personality (SNAP; Clark, 1993Ă conține 375 de întrebări cu răspuns „Adevărat/fals”. Se evidențiază 15 trăsături patologice de personalitate. Deși e construită dimensional, e compatibilă cu categoriile Axei II, inclusiv cu DSM-IV-TR. Sunt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prin violența sarcasmelor cu care îi izbește pe aceia care îi cad sub condei. Mereu încruntat, pus pe cârcotă, arțăgosul se arată, în articolele lui, ba scârbit, ba mânios, iar răutatea aceasta conține, parcă, și un grăunte de ură. În suita de „scrisori deschise”, ca și în ciclul, de cruntă batjocură, „Viața romanțată” (a unor politicieni ai momentului), el spune pe șleau ce are de spus „mahărilor”, „lichelelor” ori cutărui „găgăuță”, împroșcându-i pe „dezmățați” și „profitori” cu expresii tari ce
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
fuziunilor, controlul poluărilor, Îmbogățirea muncii) - expun firmele tot mai mult la contraperformanțe severe. La noi persistă o anumită confuzie Între termeni ca: evoluție, inovație, modificare, mutație, transformare, adaptare. Din punct de vedere semantic, aceștia pot fi definiți astfel: • evoluție - o suită de transformări mergând În același sens, după o graduare relativ lentă sau formată din etape succesive; • inovație - introducerea, Într-un lucru stabilit, a ceva nou, Încă necunoscut; • modificare - acțiunea de a schimba un lucru fără a-i altera esența; • mutație
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
acestui „gen de artă distinct”. Punctul său de vedere este concurent (și în sens polemic) acelora mult mai cunoscute ale lui Roger Caillois sau Tzvetan Todorov. D. concepe „definirea frontierelor” literaturii fantastice „în funcție de regimul său estetic particular” și desfășoară o suită de aproximări ale raporturilor fantasticului cu „fabulosul feeric”, „miraculosul mitico-magic și superstițios”, „ocultismul inițiatic”, „literatura științifico-fantastică”, „proza poetică și alegorică”, „proza vizionară (de factură absurdă)”, „literatura de aventuri”, „proza de analiză”. În consecință, „catalogul tematic” secvent disocierilor teoretice identifică „trei
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
vădită orientare militantă și restauratoare, vizând moștenirea noastră latină. Eseurile din Fiul Craiului și Spânul (1998) atestă întemeierea clasică a reflexivității criticului. Cartea cumulează, în două secțiuni (Repuneri în... și decăderi din drepturi și Acolade comparatiste și alte reevaluări), o suită de investigații în zone nevralgice ale literaturii române și câteva intervenții de tematică politică. Demersul ordonat în jurul ideii de înfruntare dintre legitimitate și uzurpare, desprinsă din Povestea lui Harap Alb, are drept țintă un recurs la evaluări critice și istorico-literare
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
trecere a poetului la epicul autoscopic ( Unde se odihnesc vulturii, 1987) și la reveria istorică (Valul și stânca, 1989). Cel dintâi este radiografia unei spaime fizice (Cristian Mireanu se crede bolnav irecuperabil), dublată de „tema autorului” și punctată de o suită de fișe bio-psiho-sociale când pitorești, când crude: privirea poetului și plăcerea intelectualizării concretului produc pagini cu figuri atractive, precum Liviu Gorgota. În Valul și stânca - bine denumit de critică „roman-palimpsest” - protagonistul (Alexandru Bretan) respiră tradiția intelectualului interbelic, a „inadaptabilului camilpetrescian
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
de experiența războiului și de aceea a instaurării comunismului, dar care intră în literatură pe fondul unui relativ „dezgheț”, manifestat prin treptata recuperare a moștenirii interbelice și o anume sincronizare la ritmurile europene, C. reunește în placheta de debut o suită de tatonări în direcții diverse: definiții metaforice ale actului de creație (Poeții, Ciocârlia), resemantizări ale unor simboluri (Culbecul), tablouri în tușe întrucâtva suprarealiste, onirice ( Când simți zăpada, Ecoul râsului), relatări ale unor întâmplări obișnuite, răsucite spre metafizic (Timp de o
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
fel, notațiile sale în cheie reflexivă. Cu înfloriri poetizante, silnic nu rareori până la obscuritate, el uită de propria aserțiune, potrivit căreia simplitatea e un „semn regesc”, și își complică teribil frazarea, iluzionându-se că astfel atinge profundități de filosofie nemțească. Suita de Note germane (din „Adevărul literar și artistic”), în care sunt portretizați diferiți autori și li se comentează opera (din care și traduce fragmente), relevă un cunoscător avizat al acestei literaturi. Impresii, dominate de un extaz lucid, despre sculpturi celebre
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
foc, ca niște cruci”. Originalitatea lui C., „aristocratică și lunară peniță”, (Camil Baltazar), neschimbată până la ultimele poeme, stă în îngemănarea febrei dionisiace și a unei candori care e măsura irealului. Astfel, Polca pe furate, primul său roman - în fapt o suită de scrisori -, a surprins nu numai prin părăsirea tărâmului liricii, cât, mai ales, prin dominanta lui de observație realistă și ironică, cu fixarea într-o tipologie de descendență caragialescă (dar vivace) a mediului micilor funcționari, însoțită de șarja suculentă a
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
aplicate. Mai înainte însă ca aceste secțiuni să-și înscrie în programele lor de cercetare temele de bază ale simpozioanelor științifice, în primăvara anului academic 1949-1950 au fost organizate, sub egida Centrului, la Institutul Catolic (Universitatea Liberă din Paris), o suită de „cursuri universitare românești în exil”. Prelegerile aveau loc săptămânal, luni seara, pentru un număr de șapte cursuri: Istoria românilor (C. Marinescu și N.I. Herescu), Istoria limbii române (Sever Pop), Istoria literaturii române (Basil Munteanu), Structura sufletului românesc (Mircea Eliade
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
și scriitura alertă salvează aceste texte mediocre de la ridicol. C. reprezintă însă cazul acelui scriitor la care toate celelalte scrieri au fost puse în umbră de apariția, mai întâi a unei cărți, apoi a unui ciclu de succes, Cireșarii, cu suita de narațiuni: Teroarea neagră (1956), Castelul fetei în alb (1958), Drum bun, Cireșari! (1963), Roata norocului (1965), Teroarea albă (1968). Romanul utilizează schema cea mai exploatată a literaturii pentru adolescenți de pe toate meridianele: un grup de tineri prieteni, în care
CHIRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
publicistică (Ferestrele pământului, 1980). A tradus din poezia lui Rafael Alberti, Pablo Neruda, N. Aseev, E. Mejelaitis, I. Martinchiavicius ș.a. SCRIERI: Constelația dragostei, Chișinău, 1970; Amforă, Chișinău, 1972; Salutul soarelui, Chișinău, 1974; Razele pâinii, Chișinău, 1976; Arbori îndrăgostiți, Chișinău, 1977; Suită bulgară, Chișinău, 1978; Anotimpurile omului sau Cânturi pentru biografia unui pământ, Chișinău, 1979; Vârsta statuilor, Chișinău, 1980; Troleibus pentru un urs, Chișinău, 1980; Ferestrele pământului, Chișinău, 1980; Ce pot face mâinile dibace sau Povestea lucrurilor, Chișinău, 1981; Cerul de la Cepeleuți
CIOCOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286255_a_287584]
-
la care a lucrat cu profesionalism peste un deceniu, că este un interpret complet al fenomenului literar, dovedind calități remarcabile de critic, istoric literar și editor. Polemic și obstinat disociativ, îndeosebi în Incursiuni critice (1975), cronicarul literar încearcă, într-o suită de articole, o definire a condiției debutului. El glosează asupra actului critic, pe care îl înțelege ca pe o formă de meditație asupra existenței umane. Termenul de referință pentru o ars critica, bazată pe conceptul moral al „bunului-simț”, ar fi
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
revistele „Luceafărul” (Paris), „La Nation roumaine” (Paris), „Cuget românesc” (Buenos Aires), „Cronica românească” (New York), „Destin” (Madrid) ș.a. Academia Română l-a repus în drepturi ca membru de onoare în 1990. S-a afirmat cu volumul de proze scurte Calea Robilor (1912), o suită de legende concepute într-o viziune personală, evitând pastișarea unor motive folclorice. Scrise cu acuratețe stilistică, într-o tonalitate adecvată subiectelor și cu o imprevizibilă fantezie, prozele sale prezintă - după cum o sugerează chiar titlurile - legenda Căii Robilor, a păianjenului, a
CIOTORI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286271_a_287600]
-
însetat de absolut și de forme perfecte, este atât de implicat în contemporaneitate,prin numeroasele afinități cu iluștrii creatori ai timpurilor noi, încât poate fi considerat și un poet al secolelor XX-XXI. Cea de-a doua lucrare, alcătuită dintr-o suită de dialoguri cu eminescologi din toată lumea (Italia, Franța, Turcia, Slovacia, Ungaria, Rusia, China, India, Japonia, România ș.a.), conturează o nouă imagine a poetului, constituită atât în interiorul culturii românești, cât și în afara ei. Autorul consideră de altfel că necunoscându-l pe
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
liric, diferența specifică a universurilor sensibile luate în considerare. Tot o culegere de cronici literare este volumul Top ten (recenzii rapide) (2000), organizat însă diferit. Criticul comentează cărți de poezie apărute într-un interval de timp limitat (1995-1999), iar în suita cronicilor, unele nume de poeți, analizați cu alte prilejuri, revin în atenția sa. Cartea concentrează o sumă de observații aplicate unui moment al poeziei românești și unor poeți al căror destin literar este în plină metamorfoză (Emilian Galaicu-Păun, Ion Stratan
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
un eminescianism impenitent (Din taina vieții, I-IV, 1915-1935). Versificând lejer, el se menține într-un minorat al expresivității, fluența molcomă a romanțelor sale smulgându-se arareori din făgașul banalității. Mai suspinând, mai îngândurându-se adică filosoficește, poetul cultivă o suită de stări din care nu lipsesc refugiul în visare și înseninările în sânul naturii prietene, jalea după iubirea care s-a stins, resemnarea. „Cântecele”, urzite în dorul făpturii îndrăgite, sunt tincturate de tristețea singurătății. Melancolia nu exprimă numai o frustrare
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]