4,066 matches
-
un talent robust, de certă noutate și originalitate. Ion Vinea capătă, sub condeiul inspirat al criticului, surprinzătoare dimensiuni mitologice: „Dacă în lumea noastră scriitoricească a existat unul căruia să i se poată citi mai limpede nemurirea în ochii albaștri, în surâsul luminos și în trupul clădit din frumusețe și sănătate, acesta a fost Ion Vinea. Era o făptură, mai întâi, de om încântător. Cu o tinerețe inatacabilă de triton imberb, el nu putea fi dojenit decât că umblă prea des printre
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
atât de Îndepărtat, scăldat de două oceane, cu deșerturi și platouri aride, arse de soarele torid de la tropice, cu floră și faună fantastică, plină de ciudățenii, datorită izolării sale Îndelungate. 437 Reader’s Digest, Descoperiți minunile lumii, p.242-243. 284 SURÂSUL MAORILOR Australia ne deschide cu grație maternă drumul pe ape spre fiica ei mai mică, Noua Zeelandă, țara insulară de imigranți și nativi de la capătul lumii. Suntem curioși să-i descifrăm enigmele și mai ales oamenii!!! Nava despică valurile albastre ale
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
este baza, gătit nasi, În garnituri cu legume, pește, tocană de carne. Carnea roșie se servește rar, cu ocazia unor ceremonii speciale. După o asemenea demonstrație de apetisante ingrediente culinare, nu se poate ura decât: „Bon apetit!” 397 VIS TROPICAL SURÂSUL JAKARTEI Deasupra Jakartei se lasă seara și petecele insulelor păreau licurici ce-și pregătesc strălucirile pentru noapte. În Borneo/ Kalimantu se Înnoptase bine și ghirlandele luminilor o conturau Întunecată pe fundalul mării. Luminițe izolate, vapoare, petece de viață, sclipeau În
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
apogeu al artei coreene din secolul al VIII lea. În centrul camerei circulare, precedată de un vestibul, tronează o mare imagine a lui Sakyămuni cioplită În granit, Îmbrăcat Într-o robă subțire, Încrețită de pliuri ușoare, cu fața rotundă și surâsul de o rară puritate, Înconjurat de discipolii săi, de divinități protectoare și de bodhisattva. Luptele interne pentru supremație Între cele trei regate au dus la prăbușirea dinastiei Silla și impunerea noii dinastii Koryo care se va menține până În 1392. Oficializarea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
lumii contemporane. Dincolo de India, drumeața noastră găsește un destin mic și sărăcăcios al Nepalului, cu „capitala zeilor” la Kathmandu. Este o zonă descrisă cu sensibilitate În carte, ca un ținut impresionant al munților, dar și cu o durere transmisă prin surâs involuntar, unde drama Însângerată a oamenilor se consumă prin ochii calzi și umezi, dar și prin persiflarea zilnică a ospitalității ostentative față de străin. 687 În sfârșit, marele merit al autoarei acestei cărți este acela că ne-a dovedit că, dincolo de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Taipei 101 Tower (Taiwan) Seul (Coreea de Sud) 706 CUPRINS ROATA VIEȚII ............................................... ....................... 5 TRISTEȚEA CANGURULUI ............................................. 10 FASCINAȚIE NATURALĂ ............................................... ......... 14 MEANDRE ECONOMICE ............................................... ........... 44 TERRA AUSTRALIS INCOGNITA ........................................... 51 DRAMELE COLONIZĂRII ............................................... ......... 58 DE LA TIMPUL VISĂRII LA INTEGRARE ............................. 85 PARTICULARITĂȚI CULTURALE ........................................ 145 WELCOME IN AUSTRALIA! ............................................... ... 161 SURÂSUL MAORILOR ............................................... ..... 284 RELIEF SPECTACULOS ............................................... ........... 285 EXPLORATORI ȘI COLONIȘTI .............................................. 294 AROGANȚĂ ETNICĂ ............................................... ............... 298 MODELUL ECONOMIC ............................................... ............ 305 RECONCILERI ISTORICE ............................................... ........ 307 ȚARA COLINELOR VERZI ............................................... ...... 312 EXOTICA INDONEZIE ............................................... ..... 353 NATURĂ INCANDESCENTĂ ............................................... .. 354 BABILON ETNIC ............................................... ....................... 364 ISTORIE ÎNSÂNGERATĂ ............................................... ......... 373 ECONOMIE DE PIAȚĂ ............................................... ............. 379 CULTURA INDONEZIANĂ
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
grupul de jandarmi de care aparținea (cam jumătate de pluton), toți se întorc cu spatele la camera foto, o atitudine pe care am întâlnit-o frecvent, de altfel. Doar „negociatorul” rămâne să înfrunte brav obiectivul camerei, încercând să schițeze chiar și un surâs de „P.R.” ! Acum urc agale Dealul Patriarhiei, în încercarea mea de „defrișare” a terenului de pelerinaj de la București din acest an. Nu departe de baza acestuia, lângă cortul „oficial”, portocaliu, al Crucii Roșii Române (dominat ca în fiecare an de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
teren, o echipă TV, trimisă de o cunoscută televiziune comercială pentru a „acoperi” pelerinajul de la Curtea de Argeș. De fapt, pe ea, pe reporteră, o cunosc bine, am întâlnit-o anul acesta și la Iași, la București, la Prislop. Culege cu un surâs dulce, empatic, vorbele pelerinilor intervievați, ca albina polenul florilor. Cameramanul îi cere să se plaseze chiar lângă raclă, pentru a beneficia de un cadru complet : raclă plus preot plus pelerini plus sărutat de moaște. Totul cinetic, plin de viață. Lângă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
târziu/ după pocnetul monoton din cristale". Rar apar referiri despre gust la Nichita Stănescu acru, sărat, dulce-amar, cuprinzând toate formele simțului într-o metamorfoză a spiritului ce străpunge, care este străpuns "O știu după scoicile-nfipte în pietrele lungi, după gustul surâsului tău, ca de sare". Poarta aerului este deschisă cu respirația, permițând în același timp ca mirosul perceput să informeze înlăuntrul sufletesc al poetului miros de lapte, de metal și de femeie. "Dar mirosul, ah, mirosul/ te preumblă-n aer trează
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
realizează coca din care se plămădește apoi arta. Somnul este asemeni unui pod care unește ziua de azi cu ziua de mâine. Pe dedesubt, ca un vis, trec apele 675. După cum afirmă Eminescu în Luceafărul: Ea îl privea cu un surâs,/ El tremura-n oglindă./ Căci o urma adânc în vis/ De suflet să se prindă. Ca esență reală visul este o gândire simbolică, dar faptul că el se exprimă în somn cu valori și semne ce folosec abstractizarea în procesul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
uniform/ și vin sentimentele o știu/ după foșnetul ierbii, verzui și târziu/ după pocnetul monoton din cristale, iar uneori, cuprinzând toate formele simțului într-o metamorfoză a spiritului poetul este străpuns O știu după scoicile-nfipte în pietrele lungi, după gustul surâsului tău, ca de sare" sau: "Tu, copacule, îmi arăți frumosul cel mai frumos de pe tine,/ mirosul tău mi-l arăți/ și mă întrebi binemirositorule/ crezi tu ce seamănă cu o piatră, crezi tu? "Depărtați-vă până la stele și vă-ntoarceți
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Barbu Solacolu, Gellu Naum, Tașcu Gheorghiu, Romulus Vulpescu, Demostene Botez, Eugen Jebeleanu, Al. Philippide, Cicerone Teodorescu. Toți aceștia au cunoscut-o pe Lucreția Andriu. Vă rog, de asemenea, să vă interesați dacă în arhivele Uniunii Scriitorilor nu există manuscrisul lucrării „Surâsul Hiroshimei” în franceză, traducerea fiind făcută de Lucreția Andriu. Dintr-o scrisoare a poetei, cu data de 22 noiembrie 1963, către familia părinților săi la Fălticeni, reiese că a predat manuscrisul, prin curier, Uniunii. V-aș rămâne profund recunoscător dacă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
2-3 pagini de aprecieri asupra omului și creației, fiindu-mi necesare pentru studiul monografic aflat într-un stadiu avansat. Dintr-o scrisoare a poetei către familie, reiese că înaintea morții sale, a predat la Uniunea Scriitorilor, manuscrisul versiunii franceze din Surâsul Hiroshimei. Ar fi foarte interesant să aflăm de soarta acestei lucrări. Mai știu că Lucreția Andriu a colaborat intens cu Cicerone Teodorescu; că a fost cunoscută de Romulus Vulpescu și Demostene Botez (i-a tradus în franceză 4 poezii). Cum
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
la colonie, a ordonat inspectorul, scurt și bosumflat. Prevedeam deznodământul și, când am auzit mașina, am ieșit, ne am aliniat și așteptam replica inspectorului. Da, zise inspectorul, cu un ton care încerca să fie convingător, deși avea pe chip un surâs de om învins. Nu știu dacă oamenii absenți din colonie sunt acolo, reluă el, dar îmi place cum ați regizat acoperirea lor! Spre surprinderea noastră a întins mâna fiecăruia dintre noi: E bine să fi inteligent, nu-i așa, d-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ușă repede și fără să-mi iau nici o precauție pentru a-mi preîntâmpina frica. N-am împiedicat ușa punându-i lanțul, ci am deschis-o larg. Bărbatul care mi s-a înfățișat era vărul meu James. James zâmbea, cu acel surâs prostesc, autosatisfăcut, pe care-l arbora uneori. Ținea în mână o valiză. În spatele lui, îi vedeam automobilul Bentley, parcat lângă Wolkswagenul lui Gilbert. — James! Ce naiba cauți aici? — Ai uitat? Mâine e duminica Rusaliilor. M-ai invitat. — Te-ai invitat singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nu crezuse că o să se întâmple cu adevărat. Și dacă se lupta să ia hotărârea de a fugi cu mine, bineînțeles că era normal să nu-mi spună nimic. Continuam să mă uit la ea, dar după ce-mi aruncase surâsul acela vag, își ferea acum privirile de mine. I se adresă lui Ben. — Crezi că Chuffey o să ne mai recunoască după toată carantina aceea lungă? — Fără îndoială. Nu-i așa, Chuff, băiete? — Mai ia puțin ceai, mă îndemnă Hartley. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
face, dar în condiții speciale și între anumite limite. Astfel, în planul narativ al poemului Luceafărul, pronumele el (și în forma îl) stă în locul substantivului luceafărul, iar pronumele ea înlocuiește sintagma nominală fata de împărat: „Ea îl privea cu un surâs,/El tremura-n oglindă” (M. Eminescu, I, p. 168), dar în planul discursiv, al dialogului dintre luceafăr și fata de împărat - pronumele eu (mă) și tu (tău) stau pentru aceleași substantive, care nu pot, însă, ocupa pozițiile protagoniștilor actului lingvistic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
celălalt complement: pe toți ș+ umanț Profesorul a ascultat declinarea ș- umanț Intră în această categorie mai multe verbe ilocutive: a anunța, a întreba, a ruga, a sfătui și „didactice”: a asculta, a examina, a învăța: „Mă rogi c-un surâs și cu dulce cuvânt / rost să fac de semințe.” (L. Blaga) „Eu îl sfătuisem să aducă și un proiect de buget lunar, pe care să mi-l arate mie mai întâi...” (C. Petrescu) În legătură cu această sferă semantică a verbului regent
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
IX, 61) b. propozițional (circumstanțiala instrumentală): „Niculae se uita și el la acești oameni care încercau să prindă pe pânză, prin ceea ce se vedea, ceea ce nu se vedea.” (M.Preda, M. Sg., I, 76) c. multiplu: „Mă rogi c-un surâs și cu dulce cuvânt / rost să fac de semințe.” (L. Blaga, 229), „Cu ce avea strâns din slugăreală, cu ce mai dosise, putea să-și cumpere un lot de casă mai spre marginea orașului și să deschidă o prăvălie.” (E.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
specifice" Când se realizează prin adverbele totuși, oricum și locuțiunile adverbiale cu toate acestea, în orice caz, identitatea circumstanțialului concesiv este implicită în planul lor semantic: „Și cu toate acestea repertoriul ei nu seamănă cu al nimănui.” (M. Eliade, Dionis), „Surâsul tău era foarte inocent, l-am putea numi, și totuși de o profundă melancolie.” (M. Eminescu, P.L., 27) Când circumstanțialul concesiv se realizează prin substantive, relația de dependență se exprimă prin prepoziții și locuțiuni prepoziționale, care cer diferite cazuri: • genitivul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
raportului, spațial sau temporal, dintre subiectul vorbitor și obiectul comunicării: Numai ochii acelei păsări deveneau din ce în ce mai triști și mai umezi.” (O. Paler, Galilei, 89), „Simțeam nevoia să mă regăsesc o clipă: pe mine, Sam de odinioară - să mă bucur de surâsul lui de atunci.” (G.M. Zamfirescu, 257) Identificarea se întemeiază pe sfera semantică a termenului regent, pe conținutul semantic (lexical sau gramatical) al termenului (grupului de termeni) prin care se realizează funcția de atribut, pe convergența semantică a ambilor termeni înscriși
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
imaginației. Imaginea plastică reprezintă fapte umane, evenimente, figuri umane, stări, atitudini, emoții și sentimente. Plasticienii, poeți ai liniilor, formelor și culorilor își imprimă gândurile și sufletul în compoziția creată. Mesajul este polisemantic. Un portret poate sugera un univers sufletesc. Un surâs, un gest, o privire răscolesc trăiri profunde. Surâsul enigmatic al Monei Lisa, capodoperă lui Leodardo da Vinci, sugerează variate trăiri: duioșie, tristețe, îndoială, ironie, satisfacție, fericire pierdută, măreție. Forță de expresie a peisajelor îl transpune pe receptor în lumea mirifica
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
umane, stări, atitudini, emoții și sentimente. Plasticienii, poeți ai liniilor, formelor și culorilor își imprimă gândurile și sufletul în compoziția creată. Mesajul este polisemantic. Un portret poate sugera un univers sufletesc. Un surâs, un gest, o privire răscolesc trăiri profunde. Surâsul enigmatic al Monei Lisa, capodoperă lui Leodardo da Vinci, sugerează variate trăiri: duioșie, tristețe, îndoială, ironie, satisfacție, fericire pierdută, măreție. Forță de expresie a peisajelor îl transpune pe receptor în lumea mirifica a naturii umanizate, „vibrează luminile și umbrele, vorbesc
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
face iluzia că îl poate vindeca.” Tema majoră a romanelor lui Anton Holban, moartea, este demitizată, demontată, iar mecanismul psihologic al seducției ieftine este prezentat în toata goliciunea sa. Naratorul își dă seama că variațiunile pe aceeași temă pot atrage surâsul cititorilor: „Ideea morții a devenit pentru mine un tic. Apare cu ocazia întâmplărilor cele mai diferite, și astfel o amestec printre chestiunile neînsemnate și-i micșorez gravitatea. Unii surâd când eu pornesc mereu aceleași obsesii, ca și cum aș da din cap
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
footnote Al. Călinescu, op. cit., pp. 64-65 footnote> Antonia este eroina unei posibile nuvele rusești, deși se regăsește prea puțină psihologie etnică în profilul ei de fată a unor ofițeri ruși. „Blondă, cu obrazul alb, de porțelan, cu ochii albaștri și surâs grațios”, fata îl atrage pe elevul de liceu îndrăgostit de o rivală. Acesta vede în spatele copilei pe viitoarea femeie rusă, fantasmă care bântuie visele romancierilor români. Fata îi face declarații de dragoste, scriindu-i un bilețel: „Cavalerule, îmi placi foarte
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]