3,688 matches
-
și Comana (1898). Și-a cumpărat o casă la Brebu și decorat biserica din această localitate, precum și cea de la Milcov. Între anii 1901-1902, Sava Henția a luat parte la lucrările de restaurare din Mănăstirea de la Brebu, participând la refacerea picturii tâmplei și altarului. În ultimii ani de viață a pictat iconostasele de la Răhău (1894 - 1899) și Vințu de Jos (1899), și a realizat pictură murală în biserica ortodoxă de la Sebeș, județul Alba și în cea de la Săsciori. De asemenea, în interiorul bisericii
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
lungimea și înălțimea egale, proporție întâlnită și la vechile biserici de lemn din Maramureș. Această încăpere este acoperită de o boltă semicilindrică (cerime) din blane groase sprijinite pe o structură în cruce formată din o meștergrindă în ax sprijinită pe tâmplele laterale și un arc dublou transversal, așezat sub nașterea bolții pe două mici console. Acest tip de structură de sprijin a cerimii este caracteristică pentru o parte însemnată din bisericile de lemn din Sălaj și este o alternativă mai ușoară
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
pasăre micuța și solară care tinde spre lumină se poate interpreta că o manifestare plenară a fericirii ce poate fi atinsă printr-o iubire copleșitoare. Ultimele versuri surprind raportul eului liric îndrăgostit cu sinele sau, mâna îndreptată spre sprânceană, spre tâmpla, sau bărbie, nu mai recunoaște calea dintotdeauna, nu mai are percepția clară a propriei ființe. De această data apare mișcarea „alena” a leoaicei arămii, cu mișcările viclene, epitete care induc ideea maturizării sau a consumării sentimentelor erotice. Repetiția din final
Leoaică tânără, iubirea () [Corola-website/Science/309906_a_311235]
-
devine apanajul clasei sacerdotale. Toaleta corpului începe cu o baie parfumată, apoi continuă cu o exfoliere urmată de un masaj cu ulei parfumat. Pielii corpului i se dă o culoare mai deschisă prin ungerea cu tuș ocru gălbui-auriu, iar venele tâmplelor sunt îngroșate cu albastru care contrastează cu strălucirea aurului. Ochii sunt conturați cu "khol", sprâncenele sunt alungite și înnegrite, buzele date cu carmin, unghiile de la mâini și de la picioare sunt lăcuite. Capul este ras și acoperit cu o perucă albăstrie
Frumusețe () [Corola-website/Science/309404_a_310733]
-
al PCR a lui Ștefan Foriș, acuzat că ar fi trădător și agent al Siguranței. După bombardamentul de aviație asupra Bucureștiului din 4 aprilie 1944, Bodnăraș și Rangheț l-au capturat pe Foriș și l-au forțat cu pistolul la tâmplă să-și semneze demisia. Ajuns la casa conspirativă unde se afla Ștefan Foriș, Bodnăraș i-a prezentat acestuia un mesaj venit, după cum susținea el, din partea Internaționalei Comuniste, prin care conducerea partidului era destituită, iar toate legăturile, inclusiv cifrul conspirativ (adică
Emil Bodnăraș () [Corola-website/Science/304809_a_306138]
-
șipci, prevăzuți cu izolații termice din stabilit (talaș de lemn și ciment). Lucrările de dulgherie și finisaje din lemn au fost executate de maistrul Gh. Todorot. Pictura în ulei a fost realizată de Gh. Eftimiu între anii 1938 și 1940. Tâmpla a fost pictată de Gh. Pelinescu. Mobilierul a fost sculptat de Anghel Dima. În urma cutremurului din 4 martie 1977, biserica a fost avariată având nevoie de importante lucrări de restaurare executate între 1980 și 1984 din inițiativa părintelui paroh Sabin
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
văruiți), unde se regăsește iconografia obișnuită în zonă. În axul bolții, cercurile mari ce înscriu chipurile de bază canonice; urmează registrul cu reprezentarea patimilor lui Hs., în scene dreptunghiulare; friza mucenicilor. În același spirit, al tradiției bizantine, este și pictura tâmplei, dispusă în frize: Răstignirea, Apostolii în arcade pe colonete; Proorocii, uneori pe două registre. Dacă data executării picturii, 1829, se mai citește din pisania, în rest curățată, numele zugravului Mihai de la Abrud, este transmis prin informația locală. Merită a semnala
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
semicirculară a naosului, acum văruită, spre deosebire de partea pictată din bolta vechiului naos. Pe latura sudică s-a adăugat și un pridvor parțial. Absida altarului este pentagonală, decroșată. Altarul are, de asemenea, o boltă semicilindrică în partea dinspre iconostas, sprijinită pe tâmplă și pe pereții paraleli. În exterior biserica a fost tencuită, probabil în secolul al XIX-lea, ca și pereții interiori care sunt tencuiți și zugrăviți, rămășițe din pictură păstrându-se doar pe bolta vechii nave principale și pe tâmplă. Două
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
pe tâmplă și pe pereții paraleli. În exterior biserica a fost tencuită, probabil în secolul al XIX-lea, ca și pereții interiori care sunt tencuiți și zugrăviți, rămășițe din pictură păstrându-se doar pe bolta vechii nave principale și pe tâmplă. Două tipuri de ferestre, cu două tipuri de grilaje, originare, se decupează în pereții de lemn tencuiți la exterior. Pictura murală datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea. La 1824 pictează la această biserică Irimie Ștefan Zugrav din
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
Iisus ispitit de diavol, Iisus și fariseii, Iisus acasă la Simon, Intrarea în Ierusalim, Vindecarea orbului, Samarineanca la fântână, Pilda bogatului care strânge averi pe pământ), mai sunt înfățișate Lapidarea sfântului Ștefan și Lupta lui David cu Goliat. La 1800, tâmpla și extremitatea estică a bolții au fost acoperite cu bucăți de pânză, peste care s-a cașerat hârtie și s-a pictat, în culori strălucitoare, pentru a acoperi acele zone ale picturii din 1775 afectate de un incendiu. Au fost
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
a acoperi acele zone ale picturii din 1775 afectate de un incendiu. Au fost reluate probabil temele distruse și într-o oarecare măsură și compozițiile scenelor anterioare (de exemplu medalioanele în formă de inimă în care sunt înscriși profeții pe tâmplă).
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
reprezentări de pești, imagini similare întâlnindu-se și în biserica învecinată din satul Corund. O reprezentare foarte interesantă, nesemnalată până acum în literatura de specialitate este imaginea stemei Ungariei, redată de două ori, deasupra ferestrelor de pe latura nordică a naosului. Tâmpla bisericii este pictată direct pe peretele estic al naosului. Ea este constituită din patru registre, prezentând multe analogii cu biserica din Corund. Primul registru este format din cele 4 icoane împărătești. Al doilea este dedicat icoanelor prăznicare. Cel de-al
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
colț ale poligonului. Pentru a pune sub același acoperiș întreg edificiul, a fost ridicată șarpanta, prilej cu care și boltirea interioară a căpătat un spor de înălțime. Pereții, la interior, sunt acoperiți cu placaj, iar bolțile tencuite, ascunzându-se pictura. Tâmpla, cu friza Apotolilor (încadrați după un model ades întâlnit în Mureș, în panouri decupate) și a icoanelor prăznicare (din care o parte sunt pe sticlă), merită atenția specialiștilor. Ușile împărătești, cu reprezentarea‚ „Blagoveșteniei Precistii”, datată 1799, ca și icoanele mari
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
asemenea, agreabile cioplituri ale arcadelor ce despart naosul de pronaos, precum și console în cap de cal, din lemn de stejar, nemaiîntâlnite în partea estică a Munteniei. În 1938 i s-a adăugat un pridvor închis (. În patrimoniul bisericii se păstrează tâmpla cu șase icoane mari, trei uși împărătești, 12 icoane mici, plus un crucifix, sculptate în lemn și pictate în tempera de meșterii Mihail și Stancu Zugravu, pe la 1791, din vechea școală populară a secolului al XVIII-lea. Biserica Galbenă se
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
cu trei abside (poligonale la exterior, circulare în interior), pronaos rectangular, pridvor deschis și acoperiș originar din șindrilă. Primordial monumentul a fost pictat în frescă. În 1888 fresca inițială a fost acoperită de pictura în ulei executată de Gheorghe Tattarescu ; tâmpla fiind pictată cam în același timp de C. Lecca (1810-1887) și de Mișu Popp (1827-1892). În 1938, prin grija lui N. Iorga, s-au scos la lumină de sub pictura lui Tattarescu frescele primare. Portretul votiv îl prezintă pe ctitor drept
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
recunoscută dintre țestoase. Este o țestoasă de mărime medie cu o carapace de culoare verde închis, plastron (partea de sub) de culoare galbenă, picioare verzi cu dungi galbene subțiri și un cap verde cu niște dungi roșii în spatele ochilor. Țestoasele cu tâmple roșii au fost odată foarte populare ca animale de casă pentru copii până când s-a descoperit că unele dintre ele poartă salmonela. În SUA este ilegală vânzarea acestor țestoase dacă sunt mai mici de 10 cm în diametru. În multe
Țestoasa de apă cu tâmple roșii () [Corola-website/Science/313978_a_315307]
-
că crocodilienii și țestoasele au un strămoș comun . Se estimează originea lor ca fiind în Triasic, perioadă de origine pentru majoritatea reptilelor în viață. Estimările indică că țestoasele au deviat din crocodilieni acum 207 de milioane de ani . Țestoasele cu tâmple roșii au vederea foarte bună, un auz foarte slab, dar sunt foarte sensibile la vibrații, lucru care face destul de greu să fie surprinse. Chiar numele lor provine din faptul că sunt foarte agile în a aluneca pe roci, bușteni sau
Țestoasa de apă cu tâmple roșii () [Corola-website/Science/313978_a_315307]
-
de obicei odihnindu-se pe fundul apei sau plutind la suprafață, folosindu-și aerul adunat în gât ca să le ajute să plutească. Țestoasele devin inactive la temperaturi sub 10 °C. Hibernează sub apă, sub mal sau buturugi goale. Țestoasele cu tâmple roșii sunt cele mai comune țestoase ale Texasului. Numele lor în engleză („red ear slider”) provine de la dunga roșie din spatele ochilor și de la obiceiul lor de a aluneca de pe pietre și bușteni în apă când sunt speriate. Țestoasele mai înaintate
Țestoasa de apă cu tâmple roșii () [Corola-website/Science/313978_a_315307]
-
sălbăticie, dar majoritatea trăiesc până la 30 de ani. Aproximativ 70% mor în ouă. Oposumii, sconcșii și vulpile prădează ouăle. După ce ajung la maturitate, sunt apărați de majoritatea prădătorilor. Oamenii exploatează aceste țestoase ca hrană și animal de companie. Țestoasele cu tâmple roșii au sânge rece și petrec ore întregi stând la soare pe pietre și bușteni. Dacă nu sunt destule pietre sau bușteni pentru toate, ele se vor sui una peste alta. Se îngroapă în pământ moale sau nămol în timpul iernii
Țestoasa de apă cu tâmple roșii () [Corola-website/Science/313978_a_315307]
-
divorțeze de soțul violent. Samia, s-a așezat pe un scaun aproape de avocat. Sultana, mama fetei, intrase cu cinci minute după ea însoțită de un bărbat. Bărbatul, Habib-ul Rhemna, s-a năpustit la Samia și i-a pus pistolul la tâmplă. Primul glonț i-a străpuns ochiul Samiei, aceasta căzând la podea. „Nu a scos niciun țipăt, era numai o tăcere care prevestea moartea. Nici nu mă gândesc că ea știa ce se petrece”, a spus Jilani. Criminalul s-a așezat
Crimă de onoare () [Corola-website/Science/318352_a_319681]
-
făcut pentru sufletul lui Ivănuț Marc și au umblat Ivănuț Toader de s-au făcut acest lucru să-i fie pomană, si zugrav au fost Gligorie Moldovan. În 1772, Stan zugravul, fiul popii Radu de la Rășinari, realizează registrul împărătesc al tâmplei de la Birtin, inclusiv icoana de hram cu Bună Vestire, pe care, după obiceiul sau, le semnează pe verso, amintind că era locuitor în Orăștie, protopop fiind Iosif de la Trestia. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, pereții bisericii primesc
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
de tei, poleită cu bronz, este pictată de un anonim. Pereții bisericii nu au pictură, locul ei fiind luat de mai multe icoane din lemn. Sistemul de boltire, în strânsă legătură cu concepția spațială a bisericii corabie, pune în valoare tâmpla monumentală din lemn sculptat și aurit, adevărată capodoperă a artei din epoca post-brâncovenească. Biserica nu are decorații în interior-tocmai pentru a pune în evidență catapeteasma sculptată în lemn. În cadrul ansamblului se disting ușile împărătești, pictura icoanelor lucrate în culori vii
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
patru încăperi tradiționale: pridvor semideschis, tindă, naos și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă spre naos este marcată de stâlpi și un pălimar de scânduri. Iconostasul este original și are trei uși. Tâmpla lui este formată din câteva bârne transversale peste care se ridică crucea și moleniile pictate. Tâmpla păstrează contururile apostolilor pictați în picioare. Profeții au fost pictați în medalioane pe un arc îngust sub boltă. Bolta e pictată din loc în loc
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă spre naos este marcată de stâlpi și un pălimar de scânduri. Iconostasul este original și are trei uși. Tâmpla lui este formată din câteva bârne transversale peste care se ridică crucea și moleniile pictate. Tâmpla păstrează contururile apostolilor pictați în picioare. Profeții au fost pictați în medalioane pe un arc îngust sub boltă. Bolta e pictată din loc în loc cu stele. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite, probabil, într-o
Biserica de lemn din Puranii de Sus () [Corola-website/Science/322958_a_324287]
-
fost încheiate la capete în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal formele sobre, aproape lipsite de orice ornament. Portalul, refăcut parțial după modelul celui anterior, și grinda peste uși din tâmpla iconostasului arată o tratare decorativă de efect.
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]