61,456 matches
-
întregii societăți. Este vorba de o falsă enigmă, de o anormalitate flagrantă, eradicabilă cu condiția de a fi abordată lucid, matur, fără false pudori, de ansamblul societății civile și deopotrivă de instituțiile societății. Desigur, părerile împărtășite de profesioniști pe o temă dată comportă și ele variații, contradicții, imperfecțiuni, nu sunt imune la tentația mistificărilor. Dar, cum argumentele puse în joc țin de exigențele de obiectivitate ale demersului științific, se poate spera că ele vor propulsa dialogul public către un registru mai
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
Cristian Teodorescu Se poate bănui de pe acum care vor fi temele de campanie ale principalilor candidați la președinție. Dl Constantinescu a început să dezvăluie dedesubturile trecutului negru și corupt, iar concurenții săi vor continua să atace prezentul mizerabil, sărăcia și gafele puterii actuale. Din acest punct de vedere, atuurile d-lui
Startul prezidențiabililor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16958_a_18283]
-
2) și scrisă (ADEVĂRUL, COTIDIANUL, 22) de mînia ce-aprinse pe dl. N. Breban cînd se văzu tratat cu mult refuz de colegi ai d-sale invitați să participe, în saloanele CONTEMPORANULUI, la o discuție cu dl. E. Reichmann pe tema Europeism și antisemitism în cultura română. Scriitorii cu pricina au dovedit, o dată în plus, că nu iau în serios mesele rotunde și dezbaterile pe care dl. N. Breban le propune, nu de azi, de ieri, ci de pe vremea cînd conducea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
ne convingă de "complexul voievodal" al românilor (altfel spus, de necesitatea ivirii pe scena istoriei naționale a unui tînăr voievod cu numele de, eventual, Nicolae Ceaușescu). Istoria nestînd pe loc, dl. Breban și-a actualizat preocupările și a ajuns la tema întîlnirii din 26 iunie. Furios nevoie mare pe absenteismul nostru cel din toate alegerile, s-a lansat într-un atac la baionetă contra d-lui Liiceanu, vinovat de a fi publicat la Humanitas cărți ale unor legionari, extremiști de dreapta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
de funcționare a lumii ca proiecție a credințelor și prejudecăților celor ce trăiesc în ea. Cu atât mai interesant se dovedește acest demers dacă avem în vedere că lucrarea lui Lucian Boia se oprește, printre altele, la cel puțin trei teme ce-au ocupat (sau mai ocupă încă) spațiul public autohton: statul-națiune, Europa unită și identitatea comunism-nazism. Iar contrastul între pasiunile vindicative ale apărătorilor autohtoni ai eternității națiunii române și tonul neutru și motivat al istoricului susținând inventarea națiunii și a
Jocul cu imaginarul by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16966_a_18291]
-
vindicative ale apărătorilor autohtoni ai eternității națiunii române și tonul neutru și motivat al istoricului susținând inventarea națiunii și a unității europene ce vine să-i ia locul nu poate naște decât ironie. Acestea nu sunt însă decât unele dintre temele imaginarului abordate de cunoscutul istoric român în ultima sa apariție de la Humanitas; ele au făcut deja subiectul unor abordări mai amănunțite: alteritatea (Entre l'Ange et la Bête. Le mythe de l'Homme différent de L'Antiquité è nos jours
Jocul cu imaginarul by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16966_a_18291]
-
din motive oarecum asemănătoare celor din care am citit pînă la capăt Adorabila româncă): cît de ridicol exotici putem părea, priviți de la distanță! Catinca, protagonista aleasă de Isidore Isou, nu se diferențiază prin naționalitate de eroinele unor romane cu aceeași temă. Isou, însă, face eforturi considerabile să ne-o prezinte ca fiind o persoană excepțională în primul rînd prin faptul că e româncă. De altfel, întreg romanul apelează prea frecvent la tema românismului, ca să-l numesc așa. Isou ar fi putut
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
diferențiază prin naționalitate de eroinele unor romane cu aceeași temă. Isou, însă, face eforturi considerabile să ne-o prezinte ca fiind o persoană excepțională în primul rînd prin faptul că e româncă. De altfel, întreg romanul apelează prea frecvent la tema românismului, ca să-l numesc așa. Isou ar fi putut foarte bine construi o atmosferă românească pornind de la universul micilor orașe de provincie (Botoșani), sau de la cosmopolitanismul colorat balcanic al Bucureștiului. Dar nu o face. Nici măcar aluziile transparente la Mateiu Caragiale
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
care prezintă cititorului un spațiu cultural familiar ca aer și totuși exotic, apropiat dar cu toate acestea prea puțin cunoscut în detaliile sale fascinante. În seria intitulată "Seminar" a acestei colecții urmează să apară, după cum ne anunță editorii, dezbateri pe teme de interes larg, cultural, istoric, socio-politic cu specialiști în domeniul Europei Centrale, invitați de Fundația "A Treia Europă". Astfel prezentată, noua serie poate părea mai degrabă scorțoasă, doctă și pretențioasă, dacă prima carte lansată, dialoguri cu Michael Henry Heim, nu
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
se poate concepe autentic un tablou de ansamblu. Analizând cauzele care au generat succesul de masă al nazismului, Fromm întreprinde un larg ocol (de proporțiile unui studiu independent) până în epoca Reformei. Argumentele sale sunt, evident, în primul rând psihologice, iar tema de fond (sau "tema-ecran", pentru a parafraza oarecum un concept freudian) o constituie, ca și în alte cărți, eul, cu slăbiciunile și cu șansele pe care le are într-o lume dură și în condiții istorice nu tocmai favorabile. Autorul
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
și volumele O sociopoietică a dansului și Parisul la bal. Cu Dicționarul politeții al cărui coordonator este, Alain Montandon a cucerit publicul francez și european și un loc în greu accesibilul Institut Universitar al Franței. În ultimii ani o nouă temă preocupă pe acest adevărat "maestru" într-ale dansului și politeții, ospitalitatea. Colocvii, zile de studii, volume și un proiect de cercetare pe cît de interesant, pe atît de ambițios - antrenînd 30-40 de cercetători pentru o perioadă de 2-3 ani - un
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
încălzit de soarele tropical și de vulcanul Fournaise, frecvent în activitate, unde a fost organizat unul din colocviile despre ospitalitate. Domnia sa a avut amabilitatea să ofere cititorilor români acest eseu - din care publicăm mari fragmente - despre ambivalența și ambiguitatea pragului, temă atît de tulburătoare în anul 2000 care marchează prag de secol și de mileniu. Ospitalitatea poate fi privită ca structură a dorinței: dorință de a primi și dorință de a fi primit. Prin aceasta ea atinge dorințele ascunse ale ființei
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
pentru ca să cauți refugiu înseamnă în lumea poveștii să cauți o compensație pentru o suferință primară, cea a foamei. Povestea se hrănește cu oralitate în toate sensurile termenului. A mînca și a fi mîncat sînt, fără încetare, puse față în față.Tema canibalismului, a gazdei-căpcăun ca figură a unei ospitalități excesive este omniprezentă. O știm prea bine de la aventura lui Ulise la Calipso, care nu ar fi de altfel decît reluarea unei tradiții de povești foarte vechi. Înghițirea, îngurgitarea, devorarea sînt fantasme
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
Destine, ci și prin aportul trupei evoluînd într-o exemplară unitare plastică, generînd o întreagă pădure de semne - imagini scenice de mare efect și densă semnificație: eliberarea de orice constrîngeri poate duce la o riscantă defulare fără limite! Pe o temă înrudită - violența aparent gratuită, Fun de James Bosley, regizat de Vlad Massaci la Theater der Jungen Welt, Leipzig, este un pretext voyeurist provenit tot pe filieră filmică. Cu un caracter inițiatic, "călătoria în oglindă" a argentiniencelor Bettina Giorno și Maria
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
de prestațiile ca actriță de film, Teodora Herghelegiu face parte din categoria directorilor de scenă care își scriu sau rescriu textele. Propunînd Teatrului Tineretului Bardo Blues al lui Liviu Uleia, ea și-a declarat deschis intenția unui demers cinematografic pe tema " Omul cît moare învață" și a concentrat la două săptămîni lucrul cu actorii Gabriela Crișu, Clara Floreș, Olimpia Mălai, Bogdan Talașman, Paul Chirilă, Constantin Lupescu, Victor Giurescu, Daniel Beșleagă, Dan Grigoraș. Dramatizînd pirandellian indicațiile regizorale ale lui Roberto Mazzuco, tot
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
creioanele înfipte în zidul de plastilină" (a supraviețui). Timid, uimit de mersul fenomenal al lumii, însetat după adevărul "umil", poetul e marcat de așteptare, aceasta fiind starea sa de spirit stagnantă și totodată aptă de variațiuni cromatice pe propria-i temă ironic-solară: "poate că mîine vom înțelege// adevărul a fost întotdeauna/ un lucru obișnuit umil// însă azi mergem la întîmplare/ prin iarba umezită de ploaie// pipăim pămîntul cu nuiele subțiri// nenumărate sînt viziunile soarelui/ și noi așteptăm să se ivească niciodată
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
fermitate politicoasă scrie Gabriel Dimisianu despre Cornel Regman și Eugen Simion, despre Alexandru Paleologu și Lucian Raicu, despre Gabriela Melinescu și Ilie Constantin, despre Titus Popovici și Dumitru Țepeneag, ca și despre zeci de alți scriitori. Criticul este mereu în temă - datorită și împrejurării că trăiește de patru decenii în mijlocul vieții literare. Nu ca un pontif al ei, dar, oricum, ca un observator bine plasat. Mulți scriitori îi sunt prieteni lui Gabriel Dimisianu, fără însă ca aceasta să aibă vreo influență
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
este sinuoasă, întortocheată, atît din punct de vedere estetic, cît și spiritual". Am spune că mai curînd din punct de vedere spiritual, confirmînd inaptitudinea pentru misticism a celulei românești. Precum la Arghezi, la Blaga, la Voiculescu, la Maniu, poezia cu temă religioasă a contemporanului nostru se îneacă în erezie și mai cu seamă în predominarea vieții carnale, într-un materialism temperamental. Compensator, acesta din urmă accede la frenezie, la un soi de iluminare dionisiacă, ce, poate din străfunduri tracice, se conectează
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
colaborare cu Editura AIUS, și cu sprijinul Ministerului Culturii (director - Nicolae Marinescu, redactor-șef - Constantin M. Popa, secretar general - Ilarie Hinoveanu, redactori - Ion Buzera, Gabriel Coșoveanu, Sergiu Ioanicescu, Ion Militaru, Aurelian Zisu). Numărul 4-5, de 32 de pagini, are ca temă canonul, un subiect mult discutat în ultima vreme în mediile universitare și în presa culturală. Pe lîngă numeroase contribuții eseistice, Mozaicul publică și o anchetă cu titlul Bătălia recanonizării, cu 9 întrebări referitoare în special la ierarhiile literare, succes și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
și persecuțiile etnice, neîncheiate încă, în satele românești - colectivizarea forțată, deportările în Bărăgan, rezistența armată, La' că vin americanii!, la oraș - cozile, Europa Liberă, Șoimii Patriei, cîntecele cu "mama" Elena și "tata" Nicolae Ceaușescu. Interzicerea religiei e și ea o temă marcantă - sfidare copilărească la Mihai Ghițulescu (Iată pentru ce am luat o palmă de la mama care, la o propoziție de tipul , s-a trezit în nas cu un .), însă dramă existențială pentru Vasile Păvăluță, plătind cu lungi ani de închisoare
"Las' că vin americanii!" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17018_a_18343]
-
Andreea Deciu Penultimul roman al lui Gabriel Garcia Marquez, Despre dragoste și alți demoni, publicat inițial în 1994, repede tradus în engleză și difuzat astfel în întreaga lume, este o meditație a insului timpurilor noastre pe tema iubirii, disimulată însă într-un epic coborît în universul istoric tulbure și fascinant deopotrivă al medievalității. Ideea lui Marquez, de a scrie despre iubire construind o povestire cu eroi ai unei alte lumi, o lume încărcată de superstiții și mistere
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
au refuzat să fie considerați abstracți. Chiar și atunci când pânzele lor păreau să fie abstracte, ele nu erau. Exista, undeva, o referință la ordinea naturală. Cazul e foarte evident la Picasso. Picasso își petrecea timpul metabolizând, pe de o parte temele cele mai clasice ale picturii: nudul feminin și natura moartă, pe de altă parte recopiindu-i pe Goya, Velázquez, Delacroix, arta populară antică și chiar propria artă, spre sfârșitul vieții. Dar e un demers riguros, contrar aș spune, celui al unor
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
Stere, Haret, Take Ionescu, chiar Gherea în Neoiobăgia, "se regăsesc pe aceleași poziții, luptînd în același timp contra oligarhiei și a marxismului revoluționar". Constat că am acordat poate prea mult spațiu celor două studii despre junimism și populism (dar aceste teme m-au preocupat și încă mă mai preocupă), nedreptățind, astfel, pe celelalte, cu deosebire cele, importante, despre Eliade și Cioran. Dar înaintea lor întîlnim un studiu dens despre romanul interbelic și problema canonului. Autorul se referă la cele două canoane
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
integral îndatorat naratologiei și semioticii, se demonstrează încă solid și rezistent. Important e eseul Narațiunea contra semnificatului, din 1987, din care stărui asupra ideii, care mi se pare dreaptă, că povestirea lui M. Eliade nu poate fi redusă la anumite teme ce țin de istoria religiilor. Dar și mai bogat în învățăminte rodnice, în viitor, este studiul Spre o examinare filosofică a operei lui Mircea Eliade, din 1998. Ca și opinia, din alt eseu, că nimeni nu știe dacă Eliade a
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
calcă." Poetul recurge, după morții în mișcare din tradiția universală, la chipuri de teroare din imaginarul satelor românești: vârcolacii și șoimanele gigantice. Ajungem la blestemul babei - alt discurs în versuri - al carui singur merit e acela de a deschide o temă literară, la noi. Nimic "hohotitor" sau "cavernos", vrăjitoarea se arătă dezamăgitoare tocmai în- tr-un sector unde "meseria" ei ar fi trebuit să ne copleșească... Cel mai crunt din blesteme (de care puțin îi poate pasă "tiranului") pare a fi adresat
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]