64,222 matches
-
perspectiva stresului familial și al adaptării, care va conferi un cadru general de prezentare a datelor. Acolo unde considerăm necesar, vom recurge la interferențe cu altele perspective teoretice, prezentate în capitolul 3, precum: teoria rolului social, teoria dezvoltării familiale sau teoria atașamentului. Ne propunem să identificăm factorii de stres cu care se confruntă părinții adoptatori, resursele disponibile acestora, influența factorilor de stres și a resurselor disponibile asupra adaptării mamelor adoptatoare în procesul de adopție. 5.1 Abordări teoretice În 1949, Reuben
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
personal (metodologia pe care trebuie să o urmeze, datele despre copilul care urmează a fi adoptat și despre familia acestuia) constatăm o preocupare mai degrabă scăzută a părinților adoptatori de a se informa. O posibilă explicație, dacă luăm în considerare teoria stresului și a copingului, așa cum a fost ea concepută de Brodzinsky și Schechter 331 (vezi cap. 3), este tendința părinților adoptatori de a adopta, încă din perioada pre-adopție, o strategie de coping pe care aceștia o numesc "respingerea diferențelor", strategie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din perioada pre-adopției, organizate în cadrul DGASPC nu sunt întotdeauna suficiente pentru a-i aduce viitorului părinte toate informațiile de care are nevoie. Acest lucru nu înseamnă neapărat lipsa de competență sau dedicare a profesioniștilor. Mai degrabă trebuie văzută prin prisma teoriei învățării de-a lungul vieții. Institutul Evan B. Donaldson Adoption 332 accentua eficiența strategiilor de pregătire bazate pe metode și surse multiple, surse de documentare scrise, dar și interacțiunea directă cu părinți adoptatori, adulți adoptați în copilărie și părinți biologici
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopție. Pentru o prezentare și o urmărire mai clară a lor i-am grupat în trei categorii în funcție de momentul în care se manifestă. Sinteza este redată în Tabelul 5.19. Pornind de la această sinteză și având ca principal cadru conceptual teoria stresului și adaptării familiale, ne-am propus să răspundem la următoarele întrebări: Care sunt factorii de stres cu care se confruntă familia adoptivă? și Care sunt resursele și strategiile de coping care ajută familia adoptivă să contracareze acești factori? Tabelul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pre-adopție, etapa acomodării, imediat după plasarea copilului în familie și etapa post-adopție de adaptare și consolidare a familiei adoptive. Fiecare etapă a scos în evidență factori de stres și constrângeri specifice, resurse și strategii de coping diferite. Kirk386 sublinia în teoria lui că, părinții adoptatori prezintă un "handicap de rol". Acest handicap se naște din lipsa prescripțiilor culturale de rol pentru părinții adoptatori. Ca și nașterea, adopția vine cu solicitări, provocări și conflicte, evident specifice acestei situații. Opțiunea noastră de a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Acest handicap se naște din lipsa prescripțiilor culturale de rol pentru părinții adoptatori. Ca și nașterea, adopția vine cu solicitări, provocări și conflicte, evident specifice acestei situații. Opțiunea noastră de a ne orienta în demersul de cercetare în funcția de teoria stresului familial nu a fost aceea de a "patologiza" familia adoptivă, ci de a scoate în evidență factori specifici care ar putea pune la încercare adaptarea familiei și de a oferi dovezi de cercetare despre factorii care pot asigura manifestarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Motivația. Teorii și practici, Carmen Buzea • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • Sat bogat, sat sărac. Comunitate, identitate, proprietate în mediul rural românesc, Adela Elena Popa • Sociologia banilor, Nigel Dodd • Sociologia
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copiilor de-a lungul istoriei Factori de succes în adopția copiilor ADOPȚIA COPIILOR ÎN ROMÂNIA Factori de succes în adopția copiilor 106 105 ADOPȚIA COPIILOR ÎN ROMÂNIA Factori de succes în adopția copiilor 138 137 Procesul de adopție din perspectiva teoriilor explicative ADOPȚIA COPIILOR ÎN ROMÂNIA Părinți adoptatori și copii adoptați 212 213 Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptive ADOPȚIA COPIILOR ÎN ROMÂNIA Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptive 308 307 Stres, strategii de coping și adaptare Opinii, atitudini
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru[Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a vieții după moarte). El mai reafirma așadar încă odată atașamentul său profund față de valorile creștine, pe care le considera ca fiind perfecte: "Iată de ce creștinismul este socotit ca cea mai înaltă religie, pentru că el a răsturnat o mulțime de teorii filosofice și a rezolvat toate problemele sufletești care agită și bat necontenit la poarta minții omenești"175. Însă superioritatea omului față de animale, dovedită prin cultul morților, își avea și reversul în incalificabila situație a profanării. Or, luarea în discuție a
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu[Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
forme pe care credința în viața de după moarte le-a luat în cazul unor popoare și religii, de-a lungul vremurilor. În fapt, acest articol era un răspuns la o acuzație formulată în presa vremii, cum că "Incinerarea izvorăște din teoriile materialiste ale veacurilor trecute și ea este opera francmasonilor, ca și a popoarelor ce nu cred în nemurirea sufletului și într-o viață viitoare"186. Desigur, lucrarea lui Anot de Maizières, fiind scrisă cu peste 100 de ani în urmă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu[Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
dedicat relației dintre cremațiune și religia creștină, publicat în numărul inaugural a revistei Flacăra Sacră, făcea ca Glasul Monahilor să-l "taxeze" în termeni radicali. Șerboianu era considerat un "derbedeu", un "amărât", care s-a apucat, "pentru parale", "să facă teorie", adică să arate că "religia creștină nu poate fi împotriva cremațiunii"203. Glasul Monahilor îl amenda prompt, considerându-l "un sâmbraș al Satanei", care nu ar fi meritat atenția dacă nu ar fi invocate onoarea și cinstea în justificarea intervenției
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu[Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Spiritul științific, cu metoda sa, pe bază de experiență descătușat întrucâtva de angrenajul religios, politic și social, se manifestă uimitor de repede strivind, cu putere, prejudecățile-nvechite și răsturnând, chiar în propria casă, idolul la care se închinase până atunci. Teorii, ce erau considerate axiome, se deteră sfios la o parte, imposibilul devenea posibil; irealul își găsea conceptul în realitate. O armată-ntreagă de iluminați se puse-n serviciul acestei revoluții științifice, având ca punct de reper numai și numai căutarea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu[Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
au luptat până-n ziua de ieri. Iisus acuza pe Farisei, spunându-le: "Fățarnicilor! Fala cerului știți să o deosebiți și semnele vremurilor nu le puteți deosebi?" (Matei XVI 3-4). Clericii noștri, deși conștienți de adevărul acesta, au luptat totuși contra teoriilor lui Galileu, Giordano Bruno etc., iar astăzi au schimbat stilul vechi pe cel nou, acuzând de "eretici" pe cei ce nu țin "stilul nou" și dându-și ei înșiși sentința de condamnare că până la schimbarea calendarului au trăit în "erezie
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu[Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
bunul simț al conducătorilor acestei țări, care îmi par a fi ei preoții adevărați, iar nu cei ce trebuie să fie. A ține în ignoranță mulțimea, în acest secol al tuturor invențiunilor, care adeseori se bat cap în cap cu teoriile propagate de pe altar și a-i ascunde adevărul adevărat, aceasta este cea mai mare crimă, care nu se va ierta nici de Dumnezeu și nici de oameni. Mulțimea acestui secol cere: "Credință lămurită și cercetată, să dispară minciuna, care de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu[Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
duce spre pierzanie, iar nu spre mântuire". (Flacăra Sacră, V, 2, 1938, pp. 3-4) Respectul datorat morților Dacă mi s-ar cere de cineva să spun, prin ce se deosebește omul de celelalte animale, aș lăsa la o parte toate teoriile științei și filosofiei și nu aș da decât acest răspuns: prin cultul morților. Cultul acesta (latinescul colere = a cultiva, a-ngriji, a practica, a sprijini) este propriu numai omului și nicidecum și celorlalte animale și insecte. Unii zoologi și botaniști
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu[Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
au murit), ca să nu vă întristați ca și ceilalți care nu au nădejde (adică necredincioșii). Pavel, Epistola către Tesalonicieni, cap. IV v.13. Iată de ce creștinismul este socotit ca cea mai înaltă religie, pentru că el a răsturnat o mulțime de teorii filosofice și a rezolvat toate problemele sufletești care agită și bat necontenit la poarta minții omenești. Respectul față de cei morți face parte integrantă din fluxul sentimentelor omenești, bine armonizate. Numai naufragiații credinței și cei ce-și împletesc spiritul cu erori
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu[Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Iisus, strămoșeasca urare de triumf și salut creștinesc: "Christos a înviat!" (Flacăra Sacră, V, 4, 1938, pp. 1-3) Credința în viața viitoare și incinerarea (I) Acum câtva timp un cunoscut ziarist scria intr-un cotidian cam următoarele: "Incinerarea izvorăște din teoriile materialiste ale veacurilor trecute și ea este opera francmasonilor, ca și a popoarelor ce nu crede în nemurirea sufletului și într-o viață viitoare" Lăsând la o parte teoriile materialiste cum și pe francmasoni despre care se spun atât de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu[Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cunoscut ziarist scria intr-un cotidian cam următoarele: "Incinerarea izvorăște din teoriile materialiste ale veacurilor trecute și ea este opera francmasonilor, ca și a popoarelor ce nu crede în nemurirea sufletului și într-o viață viitoare" Lăsând la o parte teoriile materialiste cum și pe francmasoni despre care se spun atât de multe și nu știu întrucât pot fi adevărate ori nu, mă voi ocupa în aceste articol de faptul dacă este sau nu exactă afirmația domnului redactor, că numai popoarele
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu[Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cunoscut de ea, procurându-i într-o manieră explicită "conținutul". Ceea ce caracterizează o atare cunoaștere, am văzut-o, este faptul că, în lipsa oricărui extaz, nu există în ea nici o raportare la o "lume" posibilă, oricare ar fi aceasta. Dimpotrivă, numesc teorie cunoașterea care definește această raportare. Teoriei îi revine prin principiu a fi teoria unui obiect. Vorbim întotdeauna, referindu-ne la tot și la nimic, de un punct de vedere practic și de un punct de vedere teoretic și de diferența
by MICHEL HENRY[Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
o manieră explicită "conținutul". Ceea ce caracterizează o atare cunoaștere, am văzut-o, este faptul că, în lipsa oricărui extaz, nu există în ea nici o raportare la o "lume" posibilă, oricare ar fi aceasta. Dimpotrivă, numesc teorie cunoașterea care definește această raportare. Teoriei îi revine prin principiu a fi teoria unui obiect. Vorbim întotdeauna, referindu-ne la tot și la nimic, de un punct de vedere practic și de un punct de vedere teoretic și de diferența dintre ele ca despre ceva care
by MICHEL HENRY[Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
atare cunoaștere, am văzut-o, este faptul că, în lipsa oricărui extaz, nu există în ea nici o raportare la o "lume" posibilă, oricare ar fi aceasta. Dimpotrivă, numesc teorie cunoașterea care definește această raportare. Teoriei îi revine prin principiu a fi teoria unui obiect. Vorbim întotdeauna, referindu-ne la tot și la nimic, de un punct de vedere practic și de un punct de vedere teoretic și de diferența dintre ele ca despre ceva care vine de la sine. Această diferență rămâne totuși
by MICHEL HENRY[Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
grafice sau picturale putând să-și susțină asemănarea neprevăzută, însă incontestabilă cu un document oarecare scos la lumină de cercetarea fundamentală și să primească de la aceasta un soi de validare. Astfel, Kandinsky a fost bulversat când a luat cunoștință de teoriile lui Bohr despre atom. Întrevăzând în acestea ideea unei disoluții a realității obiective sau cel puțin a unei deconstrucții a ceea ce era considerat până atunci a fi natura lucrurilor, el a extras de aici un motiv puternic pentru a lăsa
by MICHEL HENRY[Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și al vieții. Dimpotrivă chiar: aceste reproduceri de structuri cristaline, vegetale sau de alt fel au o valoare estetică nu pentru că sunt "științifice" și pun în lumină un adevăr științific, nu pentru că sunt documente capabile să valideze sau să confirme teorii pure, ci pentru că se adresează unei sensibilități umane. Datorită acestui fapt și numai lui o anumită construcție sau dispunere de elemente are și poate avea o semnificație plastică. Legile care înzestrează cu frumusețe aceste documente științifice sunt legile estetice ale
by MICHEL HENRY[Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
introduce în calcule, niciodată în a le suprima. Și asta deoarece aceste culori și forme sunt elemente constitutive ale ființei naturii, deoarece natura reală este natura sensibilă, și nu universul idealităților pe care i-l substituie știința în constructele și teoriile sale. Astfel, datele științifice și știința însăși nu sunt susceptibile de "frumusețe" decât în virtutea faptului că, dincolo de abstracțiunea lor și de fapt prin ea, ele fac referire în ultimă instanță la singura lume care există și care este cea a
by MICHEL HENRY[Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
nu este deloc evidentă. Știința poate foarte bine să măsoare suprafața ocupată de o culoare, ba mai mult, este capabilă să evalueze intensitatea acesteia și, mai general, să aibă în vedere ființa sa proprie și să o surprindă. Există o teorie fizică a culorilor, a sunetelor, a solidelor, ca și a oricărui element natural. Atunci, de ce spunem că știința a dat deoparte senzația, că nu se interesează în nici un fel de aceasta? Ce anume din culoare sau din sunet, chiar și
by MICHEL HENRY[Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]