4,979 matches
-
interbelică). Actorul principal al modelului este un lider carismatic, legat îndeaproape de un partid cu tendințe totalitare, articulat, structural diferit de cel preexistent instaurării regimului, devenit protagonistul principal al procesului instaurativ. În fazele succesive de consolidare, structurile regimului și partidul totalitar tind să se "autonomizeze" față de alte grupuri socio-economice care le sprijină și care, în bună măsură, le-au asigurat succesul în timpul instaurării. Aceste grupuri sunt reprezentate de instituții tradiționale, ca, de exemplu: monarhia, armata, biserica (în poziție ambiguă, de cooperare-conflict
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
care proprietarii de pământuri ("medii" și "mici"), marea industrie, dar și clasa mijlocie [De Felice, 1972]. Prezența acestor actori - și mai ales a Bisericii Catolice - menține partidul în contextul unui pluralism relativ limitat, care, totuși, îl diferențiază clar de regimul totalitar. Pe scurt, acest model rămâne la granița dintre autoritarism și totalitarism, ca și precedentul. Regimul este instaurat, în esență, ca răspuns la un fenomen de mobilizare a claselor inferioare. Acest lucru explică motivele pentru care partidul e sprijinit și de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
-se inițial pe sprijinul grupurilor sociale mai sus menționate, care încearcă, la început, să-l exploateze și, apoi, să se debaraseze de el (la momentul oportun), "uitându-se" conținutul "transformator", potențial inovator, al ideologiei prin care a preluat puterea. Partidul totalitar și ideologia fascistă (care presupun și măsuri polițienești), rămân instrumentul și conținutul principal al mobilizării (dar și al demobilizării claselor aflate în posibilă opoziție, cum ar fi muncitorii și țăranii), creată și menținută de regim. Contradicția inerentă între mobilizarea fără
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
un regim de mobilizare creat inițial de un lider carismatic, Khomeini. Spre deosebire de alte modele menționate aici, nu au loc lupte pentru independență și nici nu poate fi vorba de transformări după cel de-al Doilea Război Mondial sau de mișcări totalitare (de orice fel). Noutatea cea mai importantă este dată de prezența combinată a unei structuri de mobilizare (foarte articulată, și, posibil, mai eficace), a partidului (clerul) și a unei ideologii care disciplinează controlează și are cerințe specifice pentru fiecare moment
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
un număr mare de studii și cercetări, multe din acestea foarte importante. Ne limităm aici în a relua dimensiunile specifice regimului autoritar și subcategoriilor sale, în măsura în care acestea sunt utile furnizării unor elemente definitorii esențiale. Se poate astfel susține că regimurile totalitare sunt caracterizate de: a) absența pluralismului sau monismului, de rolul fundamental al partidului unic în privința structurii birocratice (realizată prin intermediul unei serii complexe de organizații care servesc la integrarea, politizarea, controlarea, stimularea participării întregii societăți civile), și, de asemenea, a subordonării
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
acestea fiind subordonate partidului); d) existența unui mic grup sau a unui lider la conducerea partidului unic; e) limitări imprevizibile ale puterii liderului și impunerea de sancțiuni. La aceste elemente de bază se pot adăuga câteva precizări. Înainte de toate, "ideologia totalitară este un nucleu al proiectului [...] de transformare totală a realității sociale" [Fisichella, 1976: 209]. De asemenea, vorbind de represiunea accentuată la care face referire acest regim, este de specificat că teroarea totalitară se exprimă și în ce privește "potențiali inamici", "inamici obiectivi
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
se pot adăuga câteva precizări. Înainte de toate, "ideologia totalitară este un nucleu al proiectului [...] de transformare totală a realității sociale" [Fisichella, 1976: 209]. De asemenea, vorbind de represiunea accentuată la care face referire acest regim, este de specificat că teroarea totalitară se exprimă și în ce privește "potențiali inamici", "inamici obiectivi", "autori ai unor posibile delicte" și chiar "adepți" (adică toți cei care, într-un fel sau în altul, independent de intențiilor lor subiective, pot constitui un obstacol față de politica regimului, sau, mai
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
persoanele implicate sau de "o structură politică de eradicare a țesutului social" care transmite efectele activității sale în tot corpusul social [ibidem, 61-94]. Aceste considerații duc la concluzia că dacă în regimul autoritar există o previzibilitate a sancțiunii, în regimul totalitar, dimpotrivă, imprevizibilitatea este totală. Aspectul cel mai pregnant constă în faptul că regimul totalitar prezintă un înalt grad de mobilizare, alături de alte aspecte, deja menționate, dar aceste procese sunt marcate de obiective în profundă transformare; în acest sens se poate
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
efectele activității sale în tot corpusul social [ibidem, 61-94]. Aceste considerații duc la concluzia că dacă în regimul autoritar există o previzibilitate a sancțiunii, în regimul totalitar, dimpotrivă, imprevizibilitatea este totală. Aspectul cel mai pregnant constă în faptul că regimul totalitar prezintă un înalt grad de mobilizare, alături de alte aspecte, deja menționate, dar aceste procese sunt marcate de obiective în profundă transformare; în acest sens se poate vorbi de "instituționalizarea dezordinii revoluționare": "Structura organizatorie și mecanica funcțională a statului totalitar reproduc
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
regimul totalitar prezintă un înalt grad de mobilizare, alături de alte aspecte, deja menționate, dar aceste procese sunt marcate de obiective în profundă transformare; în acest sens se poate vorbi de "instituționalizarea dezordinii revoluționare": "Structura organizatorie și mecanica funcțională a statului totalitar reproduc principiul de dezordine civilă și de permanentă instabilitate" [ibidem, 119]. Astfel se pot explica diferențele dintre două exemple majore ale totalitarismului (Germania nazistă și Uniunea Sovietică stalinistă). Această problemă este abordată de diferiți autori [a se vedea Talmon, 1952
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ideologie. Alte diferențe pot fi evidențiate comparând principalele structuri ale celor două regimuri. De exemplu, posibilitatea instituționalizării organizațiilor paramilitare, prezente în cazul nazist și absente în cel sovietic. O întrebare importantă privește realități politice care pot fi reintroduse în genus-ul totalitar. Diferiți autori au inclus China lui Mao în acest genus. Chiar dacă, pentru această țară, nu există documente politice ale terorii, cum ar fi cele menționate mai sus, se poate vedea, oricum, o ideologie dezvoltată, un rol central al partidului unic
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
poziții parlamentare, partide de la nivel de masă). Politizarea puterilor neutre (chiar și în sensul și consimțirii acțiunilor desfășurate de grupurile paramilitare), absența unei intervenții militare directe, tactica ambiguă (legală și ilegală în același timp) a unei mișcări puternice de natură totalitară fac ca puterea să fie preluată de un partid anti-regim cu un lider carismatic. Succesul în crearea unui nou regim de către aceste mișcări-partide totalitare este o excepție, mai mult decât o regulă, în panorama complexă a crizelor democratice (mai ales
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
militare directe, tactica ambiguă (legală și ilegală în același timp) a unei mișcări puternice de natură totalitară fac ca puterea să fie preluată de un partid anti-regim cu un lider carismatic. Succesul în crearea unui nou regim de către aceste mișcări-partide totalitare este o excepție, mai mult decât o regulă, în panorama complexă a crizelor democratice (mai ales dacă includem crizele latino-americane: grupurilor paramilitare le este îngăduită preluarea, chiar parțială, a controlului de facto a arenei coercitive). 4. Tranziție și instaurare autoritară
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
culturi religioase - cum ar fi cele islamice și confucianiste -, a unor concepții și practici politice care pun laolaltă politica și religia. În consecință, în absența unor forme de secularizare, aceste religii constituie baza de legitimitate a unei puteri autoritare sau totalitare, care poate rămâne nemodificată de-a lungul anilor, "insensibilă" la protecția individului față de abuzuri și violențe; aceasta, în fapt, este inima liberal-democrației66. Între religia confucianistă și cea musulmană trebuie făcută o diferență. Există țări cu o religie confucianistă (China, Vietnam
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
puternic și mai persistent. Deoarece regimurile autoritare sunt (frecvent) transpuneri instituționale ale coalițiilor conservatoare (v. cap. 2), acest tip de moștenire este cel mai des întâlnit. Există, de asemenea, regimuri mai inovatoare sub aspect instituțional. Acestea sunt regimuri cu caracteristice totalitare, cum ar fi fascismul italian sau regimul militar din Chile. Dintr-un punct de vedere empiric, al doilea tip de moștenire, care are rădăcini istorice profunde, se consideră a fi autoritar în cazul în care a fost susținut prin deciziile
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
analiza este prezentată schematic în figura 3). Comparând figurile 1 și 3, observăm că, în ultima figură, dimensiunea privind gleichschaltung 89 nu este prezentă. Acest lucru reflectă faptul că în niciunul dintre cazurile luate în considerare, acest fenomen - specific regimului totalitar - nu a fost evident din punct de vedere empiric. Timp de mulți ani, în Spania, regimul lui Franco a încercat să suprime diferențele etnice, lingvistice și culturale, în special în Catalonia și Țara Bascilor. Singurul rezultat concret a fost radicalizarea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
caz de trecere efectivă de la totalitarism la democrație este cel al Germaniei. Ne putem referi la o singură zonă, cea numită "Germania lui Bonn", ținând cont că, în cealaltă Germanie, se realiza o altă tranziție (inedită și originală), în cadrul genus-ului totalitar, după cel de-al Doilea Război Mondial. 30 Despre regimurile de tranziție, v. partea 4 din Cap. 1. 31 Diferitele aspecte ale acestui proces sunt evidențiate de Linz și Stepan (1996: 6), în definirea propunerii lor care stabilește elementele de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
analizat ca o formă de reacție la tensiunile, frustrările, nemulțumirea cetățenilor, într-un cuvânt la stare generală de malaise a democrației apărută în ultimii ani în Europa Occidentală (Mény și Surel 2002). 89 Prin acest termen se definește o politică totalitară, pusă în aplicare de către regimul nazist german, care a constat în nivelarea extremă a tuturor diferențelor culturale, sociale și economice. 90 Ea nu are nimic de-a face cu performanța unui model democratic sau de alt tip. Dezbaterea asupra legăturii
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
pretenția ei de universalitate, ceea ce ducea la pierderea libertății. Însă binele cu forța nu mai este un bine, îi răpește omului șansa de a face el însuși binele. Această posibilitate este afirmată de lumea secularizată, postmodernă în care trăim. Rațiunea totalitară nu a ținut seama de individ, nu i-a dat posibilitatea să-și manifeste libertatea. Ca întotdeauna, libertatea implică posibilitatea alegerii greșite. Creștinul contemporan își poate manifesta credința în forme adecvate acestor noi solidarități și chiar constituirea lor este prima
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
trei mari ideologii moderne: conservatorismul, socialismul, liberalismul, din care se hrănesc partidele politice moderne. Dacă am sta să definim politicul prin cele două aspirații fundamentale, astfel încât să vedem în el un agent al schimbării sociale care caută binele fără tehnici totalitare, ar trebui să căutăm în el o condiționare pentru problema sensului (așa cum a sugerat Hannah Arendt 13). Și dacă nu ne vom pute aștepta ca agentul schimbării moderne să confere un sens, ne putem aștepta ca el să respecte aspirația
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
istoric și asumarea necosmetizată a trecutului arhitectural și urbanistic. Misiunea acestei cercetări este de a prezenta foarte riguros realitățile arhitecturii și urbanismului din România În perioada 1945-1989, de ale pune În contex internațional, prin compararea cu manifestările arhitecturale ale regimurilor totalitare europene. Scopul acestei lucrări nu este acela de a compila o listă neagră, o listă a rușinii, sau un document care să condamne o perioadă sau anumite acțiuni din acea perioadă, ci de a relata exact, la obiect, adevărul istoric
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
al cercetării doctorale, Înainte de elaborarea variantei finale a tezei. Partea III Planul de cercetare pentru anul În curs În actualul an, cel de mobilitate, din străinătate, studiez modul În care sa făcut cercetarea arhitecturii și a dezvoltării urbane din perioada totalitară din Italia, unde Îmi desfășor stagiul de mobilitate, axându-mă În special pe cartierul EUR din Roma și orașele nouconstruite de la zero de Mussolini: Sabaudia , Latina , Pontinia , Aprilia și Pomezia. Sper ca acest studiu să Îmi ofere o privire de
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
arhitecturii și a urbanismului modern, și să Îmi dea distanța necesară pentru a putea analiza procesele edificatoare ale arhitecturii comuniste din România. Mă interesează să studiez, În mod deosebit, metodologia care s-a utilizat În studiul arhitecturii și urbanismului perioadei totalitare din Italia, În special marile proiecte urbaneinițiate de Mussolini În Roma și În jurul capitalei. Consider că există anumite puncte similare, În proiectarea și construcția noilor ansambluri ale ambelor regimuri totalitare - cel fascist În Italia și cel comunist În România, și
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
care s-a utilizat În studiul arhitecturii și urbanismului perioadei totalitare din Italia, În special marile proiecte urbaneinițiate de Mussolini În Roma și În jurul capitalei. Consider că există anumite puncte similare, În proiectarea și construcția noilor ansambluri ale ambelor regimuri totalitare - cel fascist În Italia și cel comunist În România, și că se pot crea punți de corespondență Între cele două manifestări ale dictaturii. Un scurt documentar despre cartierul E 42 - EUR din Roma Conceptul principal al lucrării este acela de
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
urban E 42 - EUR vreau să combin diferite surse de informații, variind de la imagini vechi și filme din timpul perioadei de construcție și concepție, interviuri cu arhitecți și profesioniști de planificare urbană, care Împărtășesc un interes deosebit asupra problemei arhitecturii totalitare, și o viziune pe această temă. Povestea generală (informațiile de bază) va fi narată pesteimaginile prezentate (noi și vechi), iar narațiunea vainclude momente de gânduri personale ale profesioniștilor (din interviuri și texte) - arhitecți, ingineri, designeri urbani - Într-un efort de
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]