3,826 matches
-
întregi. Dealtfel, Livia, cu sensibilitatea ei, e conștientă de lucrul acesta; rămîne doar ca alături de mine să găsească energia necesară pentru a-și transforma meseria în: artă, știință, conștiință. Livia cea plină de feminitate, părticica mea de vis de dragoste trăit, spre care voi alerga după-amiază, ducîndu-i trei magnolii, odată cu propunerea mea de căsătorie, din care să rodească măcar trei muguri... Simt că mă ustură stomacul și mă hotărăsc să cobor la subsol, la chioșcul alimentar, să beau un iaurt, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
încărcată cu tot crivățul din răsărit. Fata mea dragă și mult preaiubită, mi-am petrecut după masa asta bună cu tine: ți-am sărutat ultima fotografie, i-am vorbit frumos, dureros. I am spus tot: singurătatea, izolarea mea, zilele mele trăite automat, viața mea cenușie și fără speranță, sfârșitul pe care mi-l presimt glacial și izolat, fără să am parte de surâ sul tău trist și grav care să-mi lumineze plecarea. Marea și mica mea prietenă, mă străduiesc totuși
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
european nu poate performa în practica yoga, el nu poate performa nici în mistica șamanică. Detaliile fac deliciul cărții și las cititorului bucuria de a le descoperi. Întoarsă la Londra, după opt luni de la plecare, Ingrid Cozma, dincolo de mândria experiențelor trăite, recunoaște: „În sinea mea, în schimb, sunt neliniștită: am un sentiment puternic de lucru neterminat, călătoriile și mai ales incursiunile în lumea șamanică au lăsat o amprentă puternică în mine. Știu că am aterizat în toate experiențele șamanice fără să
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și muzee și să pleci fără cea mai măruntă idee despre viața reală a locuitorilor țării respective. Voluntariatul reprezintă o modalitate excelentă de a cunoaște obiceiurile locale și de a „gusta” din viața adevărată a localnicilor. Ideea de bază este trăitul, pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă, în casa unei familii locale. Voluntarul își oferă „mâna de muncă” iar familia oferă casă și masă astfel, ambele părți nu au decât de câștigat. Oportunitățile sunt din cele mai variate, de la
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Oare fiecare a găsit mai puțin loc pentru expresia personală, încercând să se consoneze cu ceilalți? Oare prezența energiei feminine a Elizei să fi tulburat manifestarea energiei masculine a celorlalți? Sau oare pur și simplu am avut eu probleme în trăitul din plin al fiecărui moment poate din cauza măsurătorilor lui Leslie, poate pur și simplu ceva nu a pătruns până la mine? Mă ridic și merg spre bucătărie unde dau de majoritatea celorlalți, schimbând impresii. Matt mă întreabă cum mi-a fost
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Lăzărescu (de Cristi Puiu) și ca Hîrtia va fi albastră (de Radu Muntean), 4 luni, 3 săptămîni și 2 zile e un thriller ; sau, mai exact, o dramă construită și filmată astfel încît să fie percepută ca un documentar și trăită ca un thriller. La fel ca într-un thriller, e vorba despre niște ființe umane urmărite într-o situație-limită (implicînd inclusiv un pericol de moarte) care se creează, se agravează și se consumă în răstimp de cîteva ceasuri. și, la
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
e singurul paradis din care nimeni nu te poate izgoni, spune cineva. Așa e, numai că acest film impersonal nu are nimic dintr-o amintire. Nimic din el n-a fost simțit și imaginat îndeajuns de intens încît să pară trăit. Dilema Veche, aprilie 2008 Cinci scurte 5 succese mari pentru 5 filme mici (Romînia, 2008) Oricîte premii ar cîștiga, realismul fervent al celor mai buni regizori ai noștri n-are nici o șansă de a învinge rezistența marelui public. Discuțiile internautice
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
publicul larg preferă evazionismul, ci faptul că, judecînd după tonul țanțoș al declarațiilor de acest tip, cei care le fac par să creadă că nu pierd absolut nimic : ei nu vor să vadă viață reală la cinema o știu din trăite. Atitudinea asta denotă o neînțelegere fundamentală în ceea ce privește arta ce vrea ea de fapt și ce poate face pentru noi. Sigur că cei mai mulți dintre noi avem parte de destulă viață reală, dar asta nu înseamnă că și înțelegem tot ce trăim
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
dickensian (Artful Dodger din Oliver Twist, să zicem) mutat disciplinar în Africa și te tot aștepți ca Africa să-l înghită. Problema lui DiCaprio și a tuturor celorlalți prinți ai Hollywood-ului de azi, în comparație cu Bogart, este că nu par destul de trăiți și de hîrșîiți ; fața lui Bogart părea să fi trecut prin multe, în timp ce fețele lor nu par să fi trecut decît prin multe roluri. Dar nu numai DiCaprio e neconvingător. Neconvingător e felul în care filmul lui Edward Zwick încearcă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
anilor 70, Jon Voight ; o blondă (om de știință, cred) care, atunci cînd vorbește, își mișcă gura într-un fel atît de nenatural încît m-am așteptat să fie și ea robot ; și John Turturro, care, fiind John Turturro, pare trăit, muncit și înăcrit deci uman , drept care regizorul îl pedepsește punînd un robot să-i facă pipi în cap. Surpriza nu e că Michael Bay (Armageddon, Pearl Harbor) nu e bun la oameni. (George Lucas omul care, în Războiul stelelor, a
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
fost lovită cu un skateboard. Nu vă suspectăm, nu încercăm decît să realizăm niște contacte în comunitatea skaterilor se tot repetă inspectorul Lu (Richard Liu) în timp ce ei îl ascultă în tăcere, frumoși și incognoscibili, cu fețe încă neatinse de corupția trăitului și totuși suspecte pînă la Dumnezeu ; e ca și cum inspectorul ar spera să realizeze niște contacte cu marțienii. Spre deosebire de el, Van Sant nu încearcă să se apropie de adolescenți cu instrumentele psihologului sau ale sociologului, ci cu ale poetului. Pentru el
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
totalitar, fenomen descris cu acuitate de George Orwell în românul "1984". Adaptarea permanentă a trecutului la linia partidului din prezent, operațiune întreprinsă de funcționarii umbrelor, dintr-un suprarealist minister al adevărului orwellian, a avut, între altele, și acea consecință absurdă, trăită însă pe viu de cetățenii statelor comuniste ale Europei de Est: biografiile liderilor comuniști erau rescrise permanent, în birourile secției "cadre" a partidului, atât în cursul vieții, cât și după moartea acestora. Rude incomode, inclusiv cele de gradul întâi, puteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Mihăiță și oboseala ce îl ajunsese după tot efortul făcut de cu noapte l-au răzbit pe Costache care slăbi hățurile și întinzându-se pe spate, l-a furat somnul. Gândurile s-au prefăcut în vis legat tot de cele trăite; trebuie să-l dau în judecată...cum a putut să-mi fure munca?...cât neam chinuit de am crescut cei doi juncani...când i-am vândut parcă s-a rupt ceva din ființa mea...numai gândul că banii primiți mă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că astăzi Țara recunoaște că i-am fost sprijin sigur și i-am fost leal în momente de cumpănă! Știu să mă bucur de fiecare zi pe care o trăiesc, știu că cel mai prețios dar al omului este viața trăită frumos, cinstit și demn! Chiar dacă anii adăugați aduc anumite necazuri și suferințe, nu mă văicăresc de suferințe, ci mă rog Creatorului să mă păstreze tânăr la minte spre a nu-mi fi mie povară și nici celor din jurul meu! Un
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Așa e, pe străduțele alea, vă dați seama? Mai erau și mașini parcate. Nu mai realizez, vă spun sigur, nu realizez ce-a fost. Parcă este o perioadă în care, știu eu cum să spun?, s-a scurtat timpul. Adică, trăită atât de intens încât, practic, timpul s-a comprimat și nu îmi mai dau seama cum a fost posibil să faci o multitudine de activități într-un timp atât de scurt. Nu mai ții minte, nu mai știi ce a
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
parte la eve- nimente, prin urmare, relatarea păstrează sensul notației autobiografice cu o autoironie devastatoare. Ceea ce atrage de la început atenția este stilistica proprie discursului memorialistic de o anume solemnitate și cu o anume etalare a distanței calculate scenic față de faptul trăit. Iată cum sună : „Născută din, prin și pentru popor, pe la două ceasuri în dimineața zilei de 8 august 1870, tânăra repu- blică a fost sugrumată în aceeași zi pe la ceasurile patru după-amiază. Nu face nimica ! mărirea și importanța sta- telor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în acești ani, prieteni binevoitori, cu adevărat, admiratori sinceri, dar și oameni invidioși, măcinați de neputințele proprii, cârcotași și meschini, roși de răutăți mărunte, ipocriți și bârfitori, care tulburau cu stropi otrăviți aura luminoasă și pozitivă ce ne înconjura. Viața trăită împreună a fost deseori privită ca model pentru un cuplu de artiști și, nu o dată, invidiată de cei care nu au detentă suficientă pentru a se înălța la nivelul la care ozonul încrederii reciproce, al iubirii curate, al marii
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Pe seară am ajuns la Copiapo, morți de osteneală, dar bucuroși că am străbătut cea mai inospitaliera zonă a globului, fără să ne lăsăm oasele pe undeva. Fusese din nou, ca și în sud, o experiența de neuitat, care merita trăită. Eram așteptați de toată "colonia românească" soții, copii, soacre cu masa întinsă. După ce ne-am "clătit" puțin (de o baie în regulă nu putea fi vorba, datorită rezervelor scăzute de apă), după ce am împărțit cadourile "de la capitală", ne-am așezat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de scurt timp din marasmul comunist. Dar Oedipe are ca temă și alegerea individuală, În contrast cu reacțiile de masă. Doream ca decorul să nu fie abstract și atemporal, ci, dimpotrivă, căutam ca prin imagini concrete și costume să reprezentăm o realitate trăită, recognoscibilă. Enescu Însuși a scris că nu intenționa să facă din Oedipe un zeu, ci o ființă adevărată, În carne și oase, ca noi toți. De aceea Oedipe nu putea fi decât o reflecție a acestei sensibilități moderne a compozitorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
mă trimitea la ideea identificării fiecăruia dintre noi cu tragicul personaj, la „Oedipe-ul din noi“. Ideile vizuale luau formă cu repeziciune, dezvoltându-se În machetă conform dorinței comune de a recrea prin Oedipe o istorie care să amintească de evenimentele trăite recent. Nu ne interesa În nici un chip să readucem pe scenă măreața Tebă, cu scuturile ei falnice, oricum nici nu mai avea rost să repetăm același decor În care maestrul Ohanesian fusese atât de convingător odinioară, cu togă și coroana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
era să-i ucid, extrăgându-le inimile. Dar erau mult prea puternici și eu stăteam treaz nopțile, alcătuind cu multă caznă propoziții ciuntite, pentru a Încerca să-i explic mamei tot felul de lucruri. În delirul meu ea recunoștea senzații trăite și de ea și Înțelegerea ei readucea universul meu În expansiune la o dimensiune newtoniană. Viitorul specialist Într-un domeniu literar atât de plicticos precum autoplagiatul va dori să confrunte experiența protagonistului din romanul meu, Darul, cu evenimentul originar. Într-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
e viața, Voichițo? E ca și cum ai intra pe-o ușă și-ai ieși pe alta. Viața e un vis. Când te trezești, nici n-ai băgat de seamă că a venit toamna. Și ai atâtea de împlinit... De aceea, trebuie trăită intens! Să arzi! Să creezi! Să dai ceva din tine! Munca și dragostea îi dau un sens, ne salvează de zădărnicia trecătoarei noastre vieți. Să lași o urmă a trecerii tale. Să arzi, nu dâră de stea căzătoare! Restul averea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ale altor egouri fascinante. Fiind în trecut, în absența lui René, prin scrisorile lui care sunt tot ce avea el mai intim, mai disperat, am fost mereu într-o „contra viață”, despre care scria Sfânta Tereza de Avila, altera vita, trăită, dar și imaginată cu toată conștiința și durerea rănilor de când am apărut în viață. Un concentrat în care a fi și a nu fi s-au apropiat din ce în ce mai mult. Am neglijat puțin prezentul, nerăspunzând la scrisori, închizând telefonul, uitând că
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
și intervenind cu grijă ca totul să nu se transforme în vibrații de ură, în negativitate, în amintiri de care să ne rușinăm. Iulie Este ultima zi a lunii iulie 1990. N-am scris nimic în acest caiet despre zilele trăite. Oare am pierdut timpul cu bagatele? Fără îndoială. Am fost nevoită să trăncănesc la telefon, din politețe. Dintre toți, Andrei (Bart) e cel care mă sună cel mai mult, dis-de-dimineață, asigurându-mă că este prietenul meu cel mai bun, apoi
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
lui René. Cu Andrei (Bart), vorbind de prietenul meu dispărut. Apoi, el îmi povestește istoria actriței Nelly Feifer, care a simulat nebunia ca să rămână în Suedia până când a devenit cu adevărat nebună. O istorie care trebuie scrisă, dar mai întâi trăită, cu riscul luat chiar de personajul recreat. Dis-de-dimineață, un vis îngrozitor: aveam gura plină de sânge, și un băiat mă amenința cu cuțitul, lângă două cupe de cenușă. La dentist, urgent, însoțită de Andrei (Bart), unde mi s-a ars
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]