3,593 matches
-
ne purtăm, Stăpâne, cu privire la femei?” „Să nu le vedeți, Ănanda”. „Dar dacă se întâmplă să le vedem, ce să facem?” „Nu le vorbiți, Ănanda”. „Dar dacă se întâmplă ca ele să ne vorbească, Stăpâne, ce să facem?” „Rămâneți pe deplin treji, Ănanda”. Buddha a mai dat și altă povață: „Dacă până la urmă, trebuie să vorbești cu o femeie, păstrează-te pur în inima ta și gândește-te: «Eu, călugărul, voi trăi în această lume plină de păcat precum o frunză de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
7.000 - 8.000 în anii 1960 - 1970 (N. Valenciuc 1970 (N. Valenciuc și I. Ion), la maximum 2.000 de ex exemplare în 2004. Această scădere a numărului de indivizi este cauzată de antropizare, în special, lumina artificială îi treze îi trezește de multe ori din hibernare, își comsumă astfel mai rapid resursele organismului p pentru hibernare și există pericolul ca unii indivizi să moar moară. Când am fost pe data de 20.12. 2003 am găsit un exemplar de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
evenimentelor și, pe de altă parte, acest mod radical de a fi care prescrie soarta tuturor ființelor empirice, ca și ființelor unice ce suntem. Istoria, se știe, este zona cea mai erudită, cea mai în cunoștință de cauză, cea mai trează, cea mai încărcată, poate, a memoriei noastre; dar ea este, totodată, și fondul din care toate ființele vin spre existență și spre scânteierea lor de o clipă. Mod de a fi ce ne este dat prin experiență, istoria a devenit
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
din copilărie. Două zile mai târziu, am părăsit apartamentul acela. Proprietarul venise în ajun și căzusem la învoială: îi lăsasem toate mobilele și obiectele vechi pe care le adunasem de câteva luni... Am dormit puțin. La ora patru, eram deja treaz. Mi-am pregătit rucsacul, gândindu-mă să plec chiar în ziua aceea în peregrinările mele obișnuite. Înainte de a porni, am aruncat o ultimă privire în camera Charlottei. În lumina cenușie a dimineții, liniștea ei nu-mi mai amintea de un
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pat, parcă nedorind să Împart cu nimeni minunatele senzații ale acelei după-amiezi. Stingem lumina și un nor de țânțari, ascunși perfid În așteptarea noastră, s-au năpustit lacomi pe epiderme. Ne-am plesnit ore În șir, o vreme am stat treji, pe urmă am Învățat să ne apărăm dormind. Vecinătatea Ecuatorului se simte. Dimineața un soare neiertător strălucește aproape trei sute șaizeci și cinci de zile pe an. La fel cea a oceanului: șiroaie de transpirație produse de aerul suprasaturat de umiditate mi se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
totalitate, mai mult sau mai puțin hotărîtă. Procesele prin care se nasc stările totale pot fi studiate cel mai bine pe treptele evolutive ce s-au dezvoltat ulterior, acolo unde condițiile sînt mai bine cunoscute și unde conștiința e mai trează. Și nu numai stările totale pot fi luminate prin analogie cu stările individuale ci și invers. Pe cît de puțin poate fi concepută o stare totală ca o sumă de stări individuale, la fel de puțin poate fi concepută o stare individuală
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și distrugătoare". În ciuda preceptelor divine, poate fi liniștitor să ne gândim că aceste "cratere" aveau un conținut la fel de precis ca și tradiționalul nostru "rând de băuturi" sau că unii dintre convivi, precum Socrate, erau capabili să "bea și să rămână treji" (cel puțin așa afirmă Eryximah în Banchetul lui Platon considerat a fi avut loc în 416 î.Hr.)... ori că vorbele foarte slobode ale lui Alcibiade (venit și el la Agathon pentru a-și sărbători victoria la un concurs dramatic) puteau
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
să știe cînd carul trage pe cal? Hei, Ioana, te iubesc. LEAR: Mă recunoaște cineva? Asta nu-i Lear. Lear merge-așa? Vorbește-așa? Unde i-s ochii? Ori mintea-l lasă, ori simțirea lui Pe ducă-i...Ha! Sînt treaz? Nu, nu-i așa. Cine-mi mai poate spune cine sînt? BUFONUL: Umbră lui Lear. LEAR: Aș vrea să deprind asta, fiindcă după semnele suveranității, cunoștinței și judecății, aș putea fi pe nedrept convins că am avut niște fete. BUFONUL
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
prin 1918. Poezia, mai cu seamă cea pe care o consideră, prin ocheanul întors al celor aproape șapte ani, ca meritând mai mult decât uitarea paginilor risipite prin reviste, impresionează printr-un descriptivism aparent fotografic, de reporter delicat, cu simțuri treze la forme, nuanțe și mirosuri. Dar această senzație este amendată încă din primele rânduri ce deschid volumul Priveliști. În Câteva cuvinte pădurețe, primele două gânduri așază între poezie și realitate două văluri ale Mayei. Mai întâi, versurile nu-i mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
ultimii 5-6 ani. Sever prescurtat, reproducem amplul poem al lui Cicerone Theodorescu aici și în note71: Tu care suferi pentr-un vers Și arzi scriind literatură! E drumu-nainte-ți. Ai de mers. Fii timpului de azi, măsură. Ți-e alta suferința trează? ... A, spui că vor să te doboare? Cutare nici nu te citează? Prea rău te-a scărmănat cutare?(...) Nu sta cu fruntea abătută. Știu, calde critici juste, deci Și-acelea mult mai mult ajută... Nu-s juste criticile reci. Tu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Iar cei ce vin, în zbor prin lumea toată. Știu doar atât, că timpul nesfârșit Prin tine unda lui și-o înnoiește Cum soarele tăria și-o sporește Cu fiecare zi întinerit. Dar inima? Cum nu mi-ai ține-o trează Când și pe tine însuți te întreci Văd peste anii tăi de azi, treizeci, Mai limpezi, alții mulți cum luminează. De-am ascultat îndemnul tău fierbinte Urmându-l ani de-a rândul fără frică, Oricât de mulți sunt cei ce
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui, zic calmă. O să sun la birou. Sun la serviciul de convorbiri internaționale, aflu numărul de la New York al companiei Danny Kovitz Enterprises și formez. E ora nouă și jumătate dimineața la New York, ceea ce Înseamnă că sînt slabe șanse să fie treaz, În afară de cazul În care a lucrat sau a petrecut toată noaptea. Dar pot să-i las un mesaj. — Danny Kovitz Enterprises, răspunde un glas de bărbat. Vă pot ajuta cu ceva? — A, bună dimineața! zic. SÎnt Becky Brandon, fostă Bloomwood
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
felin. Mai e cafea? Slavă Cerului. Dezastrul a fost evitat În ultima clipă. O să-mi iau o variantă cu oafa blondă și Luke n-o să știe niciodată care a fost originalul. Chiar avem nevoie, spune Carla, turnînd cafea. Am stat treji toată noaptea. Danny și-a terminat designul pe la două. După care am găsit o imprimerie digitală deschisă toată noaptea În Hoxton, și ne-au făcut prototipurile. — Iar noi vă apreciem eforturile, spune Eric gomos. În numele magazinului The Look, doresc să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mă Întind În pat, așa că m-am dus să mă uit la emisiunea aia de pe cablu, Povești adevărate despre nașteri - cînd trauma devine tragedie. Ceea ce poate că a fost o greșeală, dacă mă gîndesc mai bine. Din fericire Însă, era treaz și Luke, și mi-a făcut o ciocolată caldă ca să mă calmez și mi-a zis că e puțin probabil să rămînem Întroieniți și gemenii noștri să nu se poată naște la spital și să nu existe nici picior de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-i ofer copilului șansa de a-și alege singur culcușul În care vrea să doarmă.) E ca un decor de scenă. Nu facem decît să așteptăm să apară personajul principal. Mă frec ușor pe burtă, Întrebîndu-mă dacă bebelușul o fi treaz. Poate ar fi bine să-i pun o melodie, poate iese geniu muzical! Învîrt rotița jucăriei muzicale pe care am comandat-o din catalogul Intelligent Baby și mi-o lipesc de burtă. „Bebiță, ia ascultă la asta! E Mozart. Cred
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Lupu, dintre toți, părea să știe cel mai bine cine-i Manolescu și, fiindu-mi bun prieten, dorea să-i susțină candidatura. Într-o seară, în primăvara lui '92, într-o cameră a hotelului Unirea din Iași, i-am ținut treji vreo jumătate de noapte pe Ioan Lup și Valentin Gabrielescu, oameni în vârstă, explicându-le cine-i cu exactitate Nicolae Manolescu și încercând să le obțin sprijinul. Acum, mi se pare de-a dreptul ridicolă scena cu cei doi așezați
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
despre familia lui, tinerețea, copilăria, și în final el e din nou bebeluș, vine momentul nașterii lui și atunci ne despărțim. Povestea s-a încheiat. Esențialul nu este nevoia noastră de amănunte familiarizante. Suspansul este cel care ne menține interesul treaz. Amis descrie o realitate exasperantă. Poziția naratorului este amorală: a fost vorba de o misiune umanitară. Evreilor li s-a redat demnitatea și viața. Dacă Amis ar fi afirmat că Holocaustul a fost o crimă cumplită, efectul ar fi fost
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
început. Moartea e o mântuire. Ultima suflare a celui iubit îi sfâșie inima, dar e copleșită de profunzimea sentimentului, de o dulce intensitate a durerii, alchimie pe care numai Ackroyd o știe: Mântuiește-mă și mă privești prima dată ești treaz și străin, în afara oricărui pericol. Nu te afli pe pământ în clipa asta, și știu că e un risc, adormi la loc. Mântuiește-mă de ce e aici, pe tăcute, așa cum respiri, tu înălțarea și căderea mea. (mântuiește-mă...) Lecția lui
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Observând blocul turn) contemplă mulțimea de ferestre ale locului care adăpostește nenumărați indivizi: Pete de lumină. Oricât de târziu mă culc ori mă scol, ard lumini. Nopți de nesomn, când mă uit pe geam, altcineva din clădire e și el treaz. Lumea copilăriei poetei este New York. Lumea vieții ei adulte este Londra. Locuiește la Londra, dar fuge la țară adeseori. Nu e totuși un spirit rural. Trecutul și prezentul sunt legate de oraș. Author! Author! (Authorul! Autorul!) dezvăluie planul ei ascuns
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
construiască poemul. Nu ascundea efortul intelectual de a găsi cuvântul potrivit, de a-l înveli în muzică și de a încrusta miezul bine gândit. Eliot pretinde că se retrage cu totul de pe scenă. Dacă Yeats căuta să fie o conștiință trează și organizată, urmașii lui experimentaliști caută confuzia: propria creație îi surprinde pe nepregătite. Textele lor par un flux de asociații întâmplătoare. În miezul acestei pânze de păianjen, inteligența creatoare e mai bogată ca niciodată, dar e și infinit mai nerăbdătoare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fac un efort conștient de a suprima exprimarea emoției. Nu înțeleg, nu sunt întru totul de acord cu ideea că poezia mea este firească. În mintea mea, ceea ce scriu este o formă de artă extrem de conștientă și mai ales foarte trează chiar dacă nu neapărat conștientă de sine. Pe de altă parte, ai mare dreptate fiindcă încă din copilărie scriam poezie cum respiram. Ceea ce vreau să subliniez este că nu am deloc încredere în revărsările năvalnice de poezie "spontană" ori "poetică". Când
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ca idee. Dacă Blake a putut trăi această permanentă încordare, de ce n-ar putea și alții? Am văzut cu ochii mei cât s-au iubit părinții mei în ciuda greutăților, disperărilor din relația lor. Atenție însă, dorința trebuie să se mențină trează, să se alimenteze cu emoția izvorâtă din spaima care nu o părăsește niciodată. Dacă aș pierde această încordare, aș pieri ca poet. LV. The Photographer in Winter are un motto din Orwell. Budapesta e utopia dar și distopia ta. Amintirea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
atitudinilor, ideilor, perspectivelor, problematicii medicale. Această metamedicină operează, clarificând din exterior. Filosofia, ca atribut al acestui complex și responsabil domeniu, operează în interior, potențând intuiția, observația, calmul, încrederea în obiective și finalități, comprimând timpul aflării soluției medicale și ținând mereu trează precauția, responsabilitatea și pasiunea reușitei. Paralel, filosofia medicinei, invocată de toți creatorii de școli medicale, distanțează și dispersează necunoscutul, animă studiul și, împreună , luminează în onoare profesia de medic. Dar, de obicei, despre medicină se spune că e știință și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
au asimilat-o zeiței lor Salus = sănătatea. Pentru ca starea de conștiință responsabilă să fie maximă, jurământul îi cheamă în preajmă ca martori „pe toți zeii și zeițele“, prezența spiritelor supreme ocrotitoare și vindecătoare ca sub ochiul lor mobilizator și veșnic treaz, prin profesia de medic să poți ajunge la starea de grație, de fericire, respectând acest jurământghid profesional și uman, fiindu-i „credincios“, stare de spirituală continuă, potențată de reușitele profesionale. La fericire și la căile de ajungere la ea, au
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
dacă este adevărat că, neputând fi mulțumită de niciunul din genurile separate, le reunește. Or, pentru ca această combinație poetică să aibă loc, conștiința țelurilor și mobilelor voinței umane, experiența complicațiilor vieții și cunoașterea destinelor umane trebuie să fi fost perfect treze și dezvoltate; ceea ce nu este posibil decât în perioadele moderne sau tardive ale dezvoltării vieții unui popor. De altfel, primele mari fapte vitejești sau evenimente naționale sunt de natură mai mult epică decât dramatică. Sunt, în marea lor majoritate, expediții
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]