4,590 matches
-
integral de la noi, inclusiv vocabularul din discursuri, dar foarte bine că a fost așa. CĂ așa e în policy : dacă un om politic, cineva care are puterea de decizie, îți preia un program sau o idee e foarte bine, e triumful unei idei. Deci el ne-a folosit pe noi, societatea civilă, dar și noi pe el. Asta i-a adus avantaje, dar i-a adus și mulți dușmani. Pe dușma‑ nii noștri mai vechi, nu ai lui. Cum să spun
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
realității, inspirînd cititorilor săi optimismul revoluționar și dîndu-le claritatea țelului și perspectivei, nestrămutata convingere în victoria marilor idealuri ale umanității... Cetățean al patriei sale socialiste, purtător al ideilor înaintate ale timpului său, scriitorul este părtaș activ la marea luptă pentru triumful deplin al ideologiei clasei muncitoare. La unii scriitori se manifestă confuzii ideologice alimentate de existența în țara noastră a rămășițelor claselor exploatatoare, cît și de influențe ale ideologiei claselor exploatatoare dinafară. Conștienți de marea însemnătate a literaturii în lupta ideologică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pe toți nenorociții aceia îi ține afară în ploaie zile întregi ca să se întocmească listele de israelieni căsătoriți cu femei străine. Și se pornește lunga și migăloasa treabă a întocmirii listelor de către comisiile special numite. E ziua cea mare a triumfului Birocrației. Și după ce birocrația rasistă în atmosferă de inventariere și de lagăr de concentrare și-a încheiat lucrările, femeile străine și copiii lor sînt alungați. Abia atunci îngăduie activiștii lui Ezdra poporului să intre în oraș, să-și caute adăpost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de care eu nu o să mă mai pot bucura niciodată. Arată-le vocea ta caldă și arată-le dragostea ta ! Cristi ridică mâna dreaptă, semn pentru orchestră că poate începe. — Cu ce, maestre ? — Începem cu Zaraza ! Capitolul 8 Arcul de Triumf Nu știu dacă ați observat că poeziile cântecelor, în general, nu atrag, nu sunt izbutite. Mă refer la cele pe care le cântam eu. Recitate, par copilărești. Dar, când le asculți cântate, diferența este ca de la cer la pământ. Meseria
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ai îndeplinit toate visurile. Ai dreptate, prietene, zâmbește Fernic. Câți se pot lăuda cu o asemenea ispravă, a ? Nici măcar tu, râde el. Sfârșitul lui 1936 îi găsește pe Cristi și pe Fernic la inau- gurarea marelui monument al Arcului de Triumf din București, pe șoseaua Kiseleff, de 1 decembrie, chiar de Ziua Unirii. După ani întregi de haos birocratic, de pasare a proiectului de la un minister la altul, de comisii peste comisii, construc- ția începută încă din 1922, după ideea micuțului
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
elegant, negru, și cu cealaltă de spatele lui Cristi. — Ei, n-ar fi de parcă n-ai încercat din răsputeri ! — Și ai văzut ce-a ieșit ? Nu mă pricep deloc la treburile cu moartea, mie de viață îmi arde. Arcul de Triumf, ce va deveni repede emblema capitalei, nu era în sine o construcție atât de măreață, deși fusese realizată de cei mai în vogă arhitecți și sculptori ai vremii. Era mai degrabă un simbol al unei epoci, una în continuă dezvoltare
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Era mai degrabă un simbol al unei epoci, una în continuă dezvoltare și transformare. Un semn al trecerii peste crizele financiare și politice, încă un semn al unei generații care era gata să explodeze de atâta viață. Inaugurarea Arcului de Triumf a reprezentat sfârșitul unui an plin de împliniri, de instituții deschise, de facultăți, de muzee noi și zeci de săli de expoziții moderne, saloane de teatru, care erau tot neîn- căpătoare, cinematografe, dar și stadioane, grădini, parcuri și, desigur, zecile
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
facultăți, de muzee noi și zeci de săli de expoziții moderne, saloane de teatru, care erau tot neîn- căpătoare, cinematografe, dar și stadioane, grădini, parcuri și, desigur, zecile și zecile de localuri tot mai rafinate și mai elegante. Arcul de Triumf nu reprezenta neapărat un monument impunător, ci un moment, marcat cum se cuvine în istorie. Un moment care spunea că, dincolo de orice diferențe și contrarii, împreună se pot realiza lucruri și mai mărețe. — Slavă comisiei dumneavoastră, căci, fără ea, nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
marele oraș. Au început apoi cu Domul Invalizilor, unde se afla și mormântul lui Napoleon. Au continuat cu Place de la Concorde, cu Obeliscul din Luxor și au făcut o pauză la Place de l’Étoile, unde au admirat Arcul de Triumf. Ceea ce m-a impresionat în mod deosebit a fost vizita pe care am făcut-o la Palatul Justiției, și anume a acelei aripi care se cheamă La Conciergerie. Aici, într-o încăpere, am văzut sinis- tra ghilotină sub cuțitul căreia
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mentală, dar care, e cazul lui Ferdinand, ironizat de P. Dumitriu!, ascultând de sfatul Înțelept al bătrânului Brătianu, s-a aliat cu dușmanii poporului din care venea, a fost șters din clasoarele familiei Hohenzollern, Însă a pregătit și a trăit triumful nesperat, formidabil, al acestor „țărănuși”, trăitori de secole În marginea și sub călcâiul brutal și indiferent a trei mari imperii, care s-au regăsit cu uimire În oglinda noii istorii ca o nație unică, vorbind o limbă ce curgea dintr-
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
exemplare, nu s-a vândut, ci, cel mai adesea, s-a furat sau a fost vândut pe sub mână, iar Manolescu, singurul care a apucat să scrie o cronică „incendiară”, a fost interzis de semnătură câteva luni la România literară. Un triumf, mai puțin al meu, deoarece după această dată eu am Început să „vagabondez” prin lume. În America, cu bursa poetului Paul Engle și a soției sale, Hualing, de la Iowa, bursă de care au profitat zeci de scriitori români (chiar și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
exclud pe Creator din ordinea Universului moral și fizic, contribuind la „Înnebunirea” credinciosului, la pierderea echilibrului său străvechi și „adaptat”. La cele ce se Întâmplă și azi În lumea noastră contemporană și nu numai În „fostele” țări comuniste: așa-zisul „triumf al rațiunii și al științei”, și poate nu e inutil de a observa că prin „rațiune” se polarizează, la modul absolut, toate facultățile umane, aruncându-se un oprobriu susținut asupra „iraționalului”, sursă a artei, literaturii, poate și a filosofiei și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În urma ultimei și decisivei Înfrângeri, Decebal, regele dacilor, s-a sinucis. Traian și Decebal s-au constituit Într-o dublă imagine simbolică a originii românilor, jucând fiecare un rol variabil de la o interpretare la alta. Prima versiune nu reținea decât triumful lui Traian; Decebal pierduse totul. Până În secolul al XIX-lea, istoricii români, cu puține excepții, nici n-au vrut să audă de vreo componentă dacică a poporului român. Jertfa lui Decebal a fost gratuită. Dacii au dispărut, nu a mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
spre mijlocul secolului al XVII-lea, În vremea lui Matei Basarab și Vasile Lupu. 1600 este momentul-vedetă al istoriei românești. La 1599, Mihai Viteazul cucerește Transilvania și, un an mai târziu, Moldova. Pentru scurt timp, stăpânește peste cele trei țări. Triumf urmat repede de dezastru. Nobilimea transilvăneană se răscoală, polonezii invadează Moldova și țara Românească, turcii trec Dunărea. Mihai ia drumul exilului, ajungând la Praga, la Împăratul Rudolf, al cărui locotenent În Transilvania se considera. Revine cu ajutor habsburgic și Înfrânge armata
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de-al Doilea Război Mondial. O mare confederație care să fi succedat Austro-Ungariei ar fi menținut poate un mai bun echilibru și ar fi fost totodată În măsură să atenueze și contradicțiile naționale. Pentru România, Încheierea războiului a fost un triumf, dar un triumf care ascundea multe primejdii. Mica Românie, protejată de jocul echilibrului european, era mai ferită decât România Mare, aruncată În vârtejul unei istorii care nu mai cunoștea reguli. Perioada interbelică: Între democrație și totalitarism Față de România dinaintea Primului Război Mondial
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Război Mondial. O mare confederație care să fi succedat Austro-Ungariei ar fi menținut poate un mai bun echilibru și ar fi fost totodată În măsură să atenueze și contradicțiile naționale. Pentru România, Încheierea războiului a fost un triumf, dar un triumf care ascundea multe primejdii. Mica Românie, protejată de jocul echilibrului european, era mai ferită decât România Mare, aruncată În vârtejul unei istorii care nu mai cunoștea reguli. Perioada interbelică: Între democrație și totalitarism Față de România dinaintea Primului Război Mondial, România Mare era
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cu zece procente, și pe țărănistul Ion Rațiu, cu numai patru. Iar pentru Parlament, Frontul Salvării Naționale a câștigat două treimi din sufragii, față de șase-șapte procente ale liberalilor și două și jumătate ale țărăniștilor. Pentru regimul Iliescu a fost un triumf. Dar nu — se vede bine astăzi — și pentru România. România se Îngloda pe calea unei reforme lente și incomplete, privită În plus cu neîncredere de Occident și ocolită de capitalul occidental (În timp ce Polonia, Ungaria și Cehia procedau la reforme radicale
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
tot un țărănist, Radu Vasile, prim-ministru până În decembrie 1999. Când i s-a retras Încrederea, a plecat și el din partid! De altfel, P.N.ț.C.D., reconstituit grație lui Corneliu Coposu (mort În 1995, Înainte de a putea asista la triumful, dar și la declinul partidului pilot al Convenției), a suferit de o fundamentală lipsă de identitate. Electoratul lui era departe de a fi țărănesc, ca pe vremuri, scorul Înregistrat fiind mai bun la orașe și printre intelectuali. Ratând doi prim-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a permis să vină În aprilie 1992, cu ocazia sărbătorilor de Paște. Iliescu s a eclipsat și, În duminica Paștilor, regele a domnit cu adevărat asupra Capitalei. O mare de oameni l-au Înconjurat și l-au ovaționat. Un incredibil triumf! Un moment s-a părut că istoria se Întoarce. Era Însă o iluzie: mai departe nu avea cum să se meargă. Majoritatea românilor voiau Republică, și chiar o republică cu Iliescu! Regele a fost susținut de o parte a opoziției
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
toată forța de volan. O dusesem pe Sarah la ziua de naștere a unei fetițe, Ashleigh Wagner, ca o favoare făcută lui Jayne, iar acolo plutea un balon stegosaurus de douăzeci de metri și la intrare era un arc de triumf din păpușele și o mașină care scuipa în continuu salbe de bule de săpun deasupra separeului din spate. Cu două săptămâni înainte de evenimentul respectiv avusese loc o petrecere „de probă“ pentru a selecta copiii care „meritau“ să fie invitați și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
m-a lăsat s-o trag spre casă, unde am deschis ușa de la intrare. Stătea în spatele meu când am arătat spre camera de zi și spre mobila rearanjată. Apoi am arătat spre urmele de pași cenușii, cu un soi de triumf bolnav. Am așteptat să reacționeze. N-a făcut-o de nici un fel. - Am aranjat mobila azi dimineață, Jayne. Și nu era așa când am plecat în seara asta. - Nu era? - Nu, Jayne, și nu aborda tonul ăsta superior de căcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
despre vânătaia de pe obraz („Am căzut“). Surorile mele s-au minunat cât de mult am început să semăn cu tata acum, când intrasem în vârsta a doua. Am dat din cap și le-am întrebat despre recentele lor drame și triumfuri; una era asistenta actriței Diane Keaton; cealaltă tocmai ieșise dintr-o clinică de dezintoxicare. L-am ajutat pe iubitul mamei - un tip din Argentina care trăia cu ea de vreo cincisprezece ani - cu grătarul de somon. Cina a fost calmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ideile frumoase cu care i-am Încântat. Dar, iată, din Suceava, Dv. v-ați gândit la mine și asta răscumpără totul. Eu și soția mea, de asemenea, vă dorim familiei Dv. un rodnic și Îmbelșugat an, plin de sănătate și triumfuri. Pe când cartea ulițelor Fălticeni? Ce face d. Bălan? Oare mai pot conferenția și la Fălticeni? Vă aștept la București. La mulți ani! Dan Smântânescu </citation> <citation author=”SOLACOLU Barbu ” loc=”(București)” data =”8 oct. 1971”> Stimate domnule E. Dimitriu, Spre
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mitologice, alegoriile biblice, personajele „fluide” ale lui El Greco (o viziune ciudată, anunțând un modern avant la lettre), „pictura întunecată” a lui Goya - enigmatică în simbolismul său lugubru -, sau ororile gen Colosul și Saturn devorându-și fiii, Velázquez cu Piticul și Triumful lui Bachus, alte și alte pânze celebre, pe care le știai înainte de a le fi văzut aievea, iar acum le recunoști pur și simplu. Am văzut o femeie întinsă pe o bancă de pe culoarul principal, ornat și el cu pânze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
către diverse maniere și stiluri. Cred că după perfecțiunea pe care o etalează Velázquez în tablourile sale, nu putea urma decât experimentul. Văd Las Meninas, cu superbul autoportret al pictorului, Adorația magilor, Christos crucificat, Mercur și Argus, Fierăria lui Vulcan, Triumful lui Bachus, Predarea orașului Breda, Torcătoarele etc. Un perfect joc al luminilor și al umbrelor. Nuanțe de culoare: rozul palid al rochiei cu care e îmbrăcată micuța infantă Margarita, părul ei auriu... Galeria de portrete semnate de Velázquez: prințese și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]