5,147 matches
-
27 ianuarie 1877. 121. După unele succese inițiale, trupele sârbești ajutate de voluntari ruși și de ofițeri superiori din armata țaristă (generalul Cerneaev era comandant suprem, iar colonelul Komarov, șeful Statului-Major al armatei sârbești) s-au retras sub presiunea armatei turcești, superioară numeric, în timp ce muntenegrenii rezistau eroic și înregistrau vic torii asupra turcilor. În aceste condiții, după pierderea văii Moravei, turcii având cale deschisă către Belgrad, Rusia adresează, la solicitarea disperată a prințului Milan, un ul timatum de 48 de ore
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că Rusia, spre a nu-și pierde prestigiul față de lumea slavă, va trebui să intre în luptă. La Budapesta însă ungurii jubilează. Studenții universitari deschid o subscripție spre a oferi o sabie de onoare lui Abdul-Kerim-pașa, comandantul suprem al armatelor turcești. O delegație a studenților pleacă la Constantinopole ca să ducă sabia, dar în portul Triest suferă o manifestație ostilă din partea italienilor, sârbilor și grecilor. O mare mulțime asaltează vaporul și bombardează pe unguri cu mere și ouă stricate.122 Dar o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
București, 1976, Midhat-pașa, mare vizir, aduce o constituție nouă, care temperează absolutismul, dar, în același timp, la articolele 4 și 7 aduce o gravă atingere suveranității României. Prin aceste articole România, ca și Egiptul și Serbia, sunt considerate drept provincii turcești.124 Guvernul întreprinde o puternică campanie de împotrivire față de pretențiunile Turciei și de stăruințe pe lângă cabinetele europene ale pute rilor garante. Cestiunea e serioasă și arzătoare. Camera și Senatul țin două ședințe secrete în care guvernul comunică stadiul cestiunii și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
țin două ședințe secrete în care guvernul comunică stadiul cestiunii și întreaga situație politică. Apoi la Cameră, la 22 decembrie, se ține ședința publică în care se discută o Moțiune, prin care guvernul este invitat să protesteze împotriva noii Constituții turcești în ceea ce privește drepturile României. Nicolae Blaremberg, Manolachi Costachi și Petre Grădișteanu combat Moțiunea pentru cestiuni de formă sau de tactică însă, în realitate, fiindcă aceștia erau acum în opoziție. Ion Brătianu, șeful guvernului, roagă însă Camera ca să voteze Moțiunea cu unanimitate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
său Bacalbașa confundă Organizația Noii otomani fondată în 1865, cu Partidul Unitate și progres (Junii turci), creat la Istanbul în 1889 și care va juca un rol important în viața social-politică a Turciei de la începutul secolului trecut. 124. Prima constituție turcească a fost promulgată la 11/23 decembrie 1876; în articolele 1, 4, 7 și 8 ea făcea referiri care jigneau demnitatea națională a României, Serbiei și Egiptului și anume: „Imperiul Otoman cuprinde ținuturile și posesiunile actuale și provinciile privilegiate“ (Art.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
României, unde cutează azi să străbată Midhat-pașa cu Constituțiunea lui“ (Ion C. Brătianu, Discursuri, scrieri, acte și documente, vol. II, partea I, București, 1912, p. 252). În aceste momente de indignare generală, guvernul român a declarat nulă și neavenită Constituția turcească în ceea ce privește considerarea României ca o „provincie privilegiată“ a Imperiului Otoman. În urma protestelor hotărâte ale țării noastre, susținute și de reprezentanții puterilor garante - cu excepția celui englez -, Savfet pașa, ministrul de Externe al Turciei, a răspuns că „Principatele Unite, care fac parte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și să se ferească - pentru onoarea și autoritatea ei - a mai cădea în asemenea păcate“. 4. La 17/29 decembrie 1876 Nicolae Ionescu se adresase agentului nostru diplomatic la Constantinopol, generalul Ion Ghica, cerându-i să obțină lămuriri din partea oficialităților turcești asupra înțelesului articolului 7 din Constituția otomană. Acesta a avut o întrevedere cu ministrul de Externe turc, Savfet-pașa, și rezumatul acestei întrevederi l-a comunicat neîntârziat superiorului său la București: „El mi-a răspuns că pasajul de care este vorba
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
țarul Alexandru II vine la Chișinău și la Odesa ca să inspecteze trupele concentrate pentru pornire.29 În același timp la București este mare fierbere fiindcă știrile din afară spun că, deoarece neutralitatea României nu e garantată prin nici un tratat, trupele turcești vor anul 1877 337 27. ROM., an. XXI, 10 aprilie 1877, p. 320. 28. Studenții Universității din București „și în special cei ce s-au înscris la exerciții militare“ fuseseră convocați pentru „afaceri importante“ vineri 28 ianuarie/9 februarie 1877
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
30 În ziua de 12 aprilie, Consiliul de Miniștri adresează poporului următorul manifest: „[București, 12 aprilie 1877] [Consiliul Miniștrilor] În dimineața de 11 aprilie, guvernul a primit de la marele vizir al Imperiului otoman invitațiunea ca să se înțeleagă cu comandantul armatelor turcești de la Dunăre, Excelența-sa Abdul-Kerim-pașa, spre a apăra teritoriul român de invaziunea armatelor imperiale ruse care se arată a fi iminentă. În cursul aceleiași zile și în dimineața de astăzi, prefecții limitrofi cu Basarabia rusească au încunoștiințat pe guvern că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și nu o va institui deși avem și o armată streină în țară. Pe de altă parte, se simte că guvernul român caută un simplu pretext spre a putea rupe cu Turcia, de aceea ziarele oficioase anunță zilnic că trupele turcești au violat în mai multe puncte teritoriul României.34 În Rusia însă, e cenzură strașnică, iar telegraful anunță că ziarul Golos a fost suspendat pe 2 luni. anul 1877 339 31. În textul lui Bacalbașa: Dunăre. 32. Constantin Bacalbașa a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
La 26 aprilie/8 mai 1877 artileria turcă a bombardat localitățile dunărene Calafat, Bechet, Oltenița și Călărași. În aceeași zi, din Calafat, cel mai important punct strategic al apărării românești de la Dunăre, s-a deschis focul - ca răspuns - asupra bateriilor turcești și a cetății Vidin. 44. Prima divizie de cazaci a ajuns la 24 aprilie/6 mai 1874 la Plumbuita, lângă București, dar nu a intrat în oraș. Potrivit convenției româno-ruse unităților militare ruse nu li se îngăduia accesul în capitala
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
George. Se telegrafiază din Oltenița că turcii au început bombardarea orașului. Tunurile românești au răspuns și lupta de artilerie a durat până la 7 ore seara. Bineînțeles că la București faptul capătă cu totul alte proporții, se vorbește de o debarcare turcească, de omoruri, de jafuri și incendieri operate de bandele de cerchezi și bașbuzuci. Domnitorul, însoțit de comandantul Corpului 2 de armată, general Radovici, pleacă la Oltenița spre a vizita orașul bombardat de turci și trupele române cantonate în apropiere. Domnitorul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Anastase Stolojan, deputat liberal din Craiova, interpelează guvernul asupra provocărilor repetate ale turcilor și întreabă ce măsuri va lua România spre a și apăra libertatea și teritoriul. Bineînțeles, interpelarea era făcută din inițiativa guvernului.47 anul 1877 345 45. Artileria turcească din Turtucaia a deschis focul la 28 aprilie/10 mai 1877, la ora 6 dimineața, asupra detașamentului colonelului Alexandru Peretz, care se pregătea să ocupe poziții de apărare la Oltenița. Bateria română a ripostat imediat provocând incendii în Turtucaia și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la 28 aprilie/10 mai 1877, la ora 6 dimineața, asupra detașamentului colonelului Alexandru Peretz, care se pregătea să ocupe poziții de apărare la Oltenița. Bateria română a ripostat imediat provocând incendii în Turtucaia și silind o navă de război turcească să se retragă din dreptul Olteniței. 46. Starea de spirit a opiniei publice românești era reflectată de cotidienele liberale Românul (care preciza, la 27 aprilie/9 mai 1877, că „România nu mai poate sta cu brațele încrucișate“) și Telegraful (care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mogoșoaiei, Filaret, Cotroceni), întorcându-se în seara aceleiași zile la Ploiești, tot cu trenul. 56. Până la venirea trupelor ruse, Corpul II al Armatei Române, format din Diviziile 3 și 4 infanterie era destinat să apere Capitala împotriva unei eventuale invazii turcești dinspre Rusciuk și Turtucaia; în acest scop, pe malul Dunării, până la răsărit de Oltenița au ocupat poziții regimentele 5 infanterie de linie și 16 dorobanți din Divizia 4 infanterie; la acest din urmă regiment se referă Bacalbașa; „oamenii regimentului 16
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acestei localități, la Oltenița, pe malul românesc al Dunării. 57. Bateria a 3-a din regimentul 3 artilerie, comandată de căpitanul Gh. Lupașcu, aflată la Oltenița, a susținut, la 4/16 mai 1877 un duel de artilerie cu un monitor turcesc de pe Dunăre, avariindu-l. Pentru această faptă de arme, căpitanul Lupașcu a fost decorat cu medalia „Virtutea militară“ de aur. 58. Colonelul George Manu fusese înaintat general de brigadă la sfârșitul lunii aprilie 1877 (v. MOF., nr. 96, 28 aprilie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
radicali și cu acordul mai mult decât entuziast al principelui Carol (acesta îi scria tatălui său, principele Carol Anton de Hohenzollern, la 25 mai /6 iunie 1877: „Nu mai puteam rămânea privitori impasibili; nu voiam să fim tratați ca provincie turcească... Acum, armata mea are frumosul rol de a se bate pentru o idee“ - Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, tomul II, 1877-1886, București, 1909, pp. 20-21) luându-se hotărârea de a se proclama cu orice risc independența țării
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dobrovici, Istoricul datoriei publice a României, București, 1915, pp. 158-160). 70. Scena s-a petrecut duminică 15/27 mai 1877, când principele Carol, inspectând bateriile românești de la Calafat, a dat ordin ca acestea să tragă asupra pozițiilor ocupate de trupele turcești peste Dunăre, la Vidin. Bateriile otomane au răspuns, trei obuze explodând în apropierea prințului care „le salută liniștit prin ridicarea chipiului“ (Memoriile, vol. IX, p. 88). Momentul, reluat și înfrumusețat mai târziu în numeroase istorioare de uz școlar și popular
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
poartă data de 22 mai 1877 (MOF., nr. 116, 25 mai/6 iunie 1877, p. 3399). La 22 mai/3 iunie 1877 membrii guvernului s-au prezentat la Palat, Ziarele bucureștene publică știri eronate asupra scufundării unor vapoare de război turcești în fața Brăilei. Fiindcă în epoca aceea mă aflam tocmai în portul brăilean, cunosc toate amănuntele acelor fapte la care am fost chiar martor ocular. Într-una din zilele începutului lunii mai, se aude deodată tunul bubuind. În câteva minute panica
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cele mai absurde încep să circule. Se spunea că un număr de câteva sute de bașbuzuci au debarcat, că măcelul populației a început și că în același timp câteva vapoare de război bombardează orașul. În realitate era altceva. Trei monitoare turcești de un slab tonagiu s-au arătat pe Dunăre, ieșind din brațul Măcinului; de cum le-au zărit, bateriile rusești instalate pe malul brăilean au deschis focul asupra lor. Dar tunurile rusești erau de calitate inferioară, având bătaia prea scurtă; de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
primite de la Radu Mihai, prefectul județului, care menționa cu precizie și unele detalii indis cutabile: „Două obuze au căzut lângă casa mea“). A doua zi am aflat evenimentul. Peste noapte, patru șalupe cu abur rusești au atacat cele trei monitoare turcești care în toate nopțile staționau de pază la intrarea canalului Măcinului. În prima șalupă purtând numele Țarevici, se afla locotenentul Du basof, în a doua, Xenia (numele unei fiice a țarului) se afla locotenentul Seștacof, în fiecare din aceste șalupe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ofițerii ruși aflați în Brăila dedură un mare banchet spre a sărbători pe eroicii ofițeri. Când intră în sală maiorul Murgescu, toată sala izbucni în strigăte de: Jivia Murgeski! 75 356 bucureștii de altădată 75. Atacul asupra vaselor de război turcești de pe brațul Măcin a avut loc în noaptea de 13/25- 14/26 mai 1877, așa cum preciza pe prima pagină și ziarul Românul: „Ieri, la 3 ore dimineața, unul din monitoarele turcești cari erau staționate la Măcin a zburat în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de altădată 75. Atacul asupra vaselor de război turcești de pe brațul Măcin a avut loc în noaptea de 13/25- 14/26 mai 1877, așa cum preciza pe prima pagină și ziarul Românul: „Ieri, la 3 ore dimineața, unul din monitoarele turcești cari erau staționate la Măcin a zburat în aer. D-astădată nu tunul, ci torpila a cauzat această nouă și însemnată pierdere turcilor“ (ROM., an. XXI, 15 mai 1877, p. 431). Relatarea lui Bacalbașa este exactă, cu următoarele precizări: șalupa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
își fac cumplite. Deodată unul cade ucis pe-a noastre lanuri, E vulturul prădalnic din tristele Balcanuri. Și-n patru părți a lumii zbor smulsele lui pene, Și cântă libertatea pe maluri dunărene. Mircești, 19 mai 187784 În timpul acesta armatele turcești sunt învingătoare împotriva muntenegrenilor pe care i resping neîncetat către Cetinge. Generalul Ali Saib re purtează o însemnată victorie și cucerește cele mai importante defileuri.85 362 bucureștii de altădată 84. ROM., an. XXI, 28 mai 1877, p. 473. Poezia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
București, Fond Carol I - personale, dosar V-I- 103, publicat în Independența României. Documente, vol. I, p. 167). Telegrama a fost expediată imediat după a doua bătălie de la Plevna, de la 18/30 iulie 1877, când rușii au fost respinși de trupele turcești comandate de Osman-pașa, înregistrând pierderi grele (7 167 de oameni, printre care 168 ofițeri); acest eșec a fost urmat de victoria trupelor otomane comandate de Suleiman-pașa, care, a doua zi, la 19/31 iulie 1877, au recucerit localitatea Stara Zagora
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]