13,247 matches
-
lui Israel statornicită în Legământ care contribuie și ea oarecum la susținerea Legământului: ,,va face Domnul Dumnezeu din tine popor sfânt al Său precum ți S-a jurat El ție și părinților tăi, dacă vei asculta poruncile Lui și vei umbla în căile Lui” (Deut. 28, 9). Iubirea pentru Iahve este în concordanță cu slujirea Lui exclusivă între toți dumnezeii. Porunca I și a II-a a Decalogului: ,,să nu ai alți dumnezei afară de Mine! Să nu-ți faci chip cioplit
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
sufletul fiecărui evreu, lege ce făcea apel la tradiția patriarhilor. Amintim, în acest sens, câteva mărturii: a) Iosif cere pentru fiii săi, Manase și Efraim născuți în Egipt, dintr-o femeie egipteană, binecuvântarea tatălui său Israel: „Dumnezeul înaintea Căruia au umblat părinții mei: Avraam și Isaac, Dumnezeul Cel ce m-a călăuzit de când sunt și până în ziua aceasta... să binecuvânteze pruncii aceștia... (Fac. 48, 15-16). b) Când frații lui Iosif solicită iertarea sa, se adresează cu formula: „iartă, deci, vina robilor
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
cu amoru-i nestins, Prin tăcerea din unde nostalgi-s resemnate, În nisipul lui cosmic vânt de stele a nins. Luna-n seară respiră gheața-n gerul grotesc, Iar sudoarea-i de sticlă între lumi ancestrale, Lentă ceața înoată în sublim femeiesc, Umblă-n valuri desculță cu simțiri născătoare, Trupuri uită-nghețarea, în statui clipe zbor, Vers cu chipuri încântă, marș pe muzica iernii, În adânc clocotind viscoliri se strecor Și în zori curg urări renăscute-n vecernii, Aripi cresc din trecut în prezent
AN DE AN UN COLIND de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349924_a_351253]
-
pădurii de stejari. Să ascultăm păsărelele. Să le vedem și pe ele cum se iubesc, cum își cântă una celeilalte imnul dragostei împărtășite. Știi, multe specii de păsări își rămân fidele toată viața, așa cum altele ca și... știu eu cine... umblă din parteneră în parteneră. - Deci și femela este tot o poligamă, spuse Cris trecând peste aluzia iubitei. - Este, dar datorită infidelității masculului. - Nu te cred. Hai să ne punem de acord. Sunt infideliamândoi. De acord? - Binee, fie ca tine. Eu
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349900_a_351229]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > SĂRUT PĂMÂNTUL... Autor: Ecaterina Șerban Publicat în: Ediția nr. 1179 din 24 martie 2014 Toate Articolele Autorului Sărut pământul... Sărut pământul, Doamne, chiar până la durere, din el se scurg semințe de păcat... în materia propriei zidiri - ne umblă Dumnezeu netulburat. Sărut pământul până la sublim ! plânsori își caută vântul... iar noi forme umane în destin, avem avere doar cuvântul. Sărut pământul... Referință Bibliografică: Sărut pământul... / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1179, Anul IV, 24 martie 2014
SĂRUT PĂMÂNTUL... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349997_a_351326]
-
somn. Iubesc, învăț, n-am încetat nicicând, Până voi fi cenușă ori pământ, Iar prin iubire-nvăț de două ori, Primind lumina sunt luminofor. Primind sărutul redevin bărbat, Eu știu și nopțile în care m-ai visat. VOCE-N PUSTIU Umblu-n pustiu, Găsesc un izvor, Vreau să-l sorb, El se retrage, dispare, Trece o pasăre-n zbor, Este imaginația mea, Aud o voce, „nu ești singur”, aud, În jur nu este nimeni, „unde ești?”, întreb, „unde ești”, răspunde ecoul
ANII SUNT LA LOCUL LOR, STIMA ŞI IUBIREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349984_a_351313]
-
zice ,,Bună dimineața la Moș Ajun!” și primește ,,colindeți”: cornuri, covrigi, felii de pâine albă sau de cozonac, biscuiți, mere sau nuci, pe care le vâră repede într-o traistă cât mai mare, purtată cu baiera trecută peste umăr. Noaptea umblă copiii mai mari, iar cei mici stau ca pe ace așteptând să se facă ziuă, ca să le dea și lor voie părinții să meargă după ,,colindeți”, nelipsind adesea scenele patetice, rugăminți și plânsete din partea țâncilor. În noaptea de Crăciun, respectiv
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
religioasă, cele mai multe cântece sunt pentru băiatul de însurat sau fata de măritat din casa respectivă. Acestora li se urează împlinirea dorinței de a întâlni iubita, respectiv - iubitul potrivit. Dacă băieții care colindă știu că băiatul sau fata colindată de ei ,,umblă” cu o fată, respectiv cu un băiat anume, în finalul cântecului introduc numele celor doi spre hazul, și, uneori, spre surprinderea celor din casă, care atunci află că fiul sau fiica lor are o iubită, respectiv un iubit 24: ...Lu
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
se termină cu o consoană aceasta este urmată de vocala ,,î”): Ce v-așa pripiț’, (x2) Voi, zâori de zâuă, (R), De vă revărsaț’? Cân’ voi bine știț’, Noaptea de-astă nopte, Noi nu ne-am somnat, Ci am tot umblat De am colindat, Munț’ șî văi adânci, Păduri mari șî stânci, Ca să ne vânăm, De-ale vânătoarii, Cerbi șî căprioare, Pasări zburătoare. Șî noi tot umblând, Nimic nevâzând, Nici neauzind, Nici cocoș’ cântând, Nici topor tăind, Nici câine lătrând, Nici
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
bine știț’, Noaptea de-astă nopte, Noi nu ne-am somnat, Ci am tot umblat De am colindat, Munț’ șî văi adânci, Păduri mari șî stânci, Ca să ne vânăm, De-ale vânătoarii, Cerbi șî căprioare, Pasări zburătoare. Șî noi tot umblând, Nimic nevâzând, Nici neauzind, Nici cocoș’ cântând, Nici topor tăind, Nici câine lătrând, Nici popă tocând, Numa’ vârf de munte, Vârf de munte-nalt. Noi că am văzut, Doi vulturii surii (sic!), Din aripi bătând, Din ciocuri mușcând. Noi ne-
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
colinde iar după Bobotează începe o perioadă în care au loc foarte multe nunți (odinioară, petrecerea aceasta se repeta pe 7 ianuarie, de data aceasta fiind organizată de fete pe cheltuiala lor). În ziua de Crăciun (25 decembrie), prin sat umblă copiii ,,cu Steaua”. Texte ca ,,Steaua sus răsare”, ,,Trei crai de la Răsărit”, ,,O ce veste minunată” etc., pe care le cântă aceștia după primirea lor în casă, sunt cunoscute nu numai în satele comunei Câineni, ci și în multe alte
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
aceștia după primirea lor în casă, sunt cunoscute nu numai în satele comunei Câineni, ci și în multe alte localități din județul Vâlcea și chiar din țară. Până nu demult, prin satele comunei Câineni, în cele trei zile ale Crăciunului umblau ,,Irozii” - niște tinerii costumați specific (costum popular cu panglici colorate și clopoței, coifuri sau ,,jobene” înalte și colorate, săbii, bâte etc.) care jucau un fel de ,,căluș”. De obicei, aceste echipe de călușari veneau, în special la Greblești, din județele
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
un tub vârât pe gât, le-a fost turnată toată porția de mâncare și de apă. Într-un interviu acordat ziarului ,,România liberă" spunea: ,,Eram foarte sever, dar eram corect. Nu dur, sever. Aveam subalterni, dom'le... Ce însemna să umblu eu cu bâta printre ei? După legile de atunci, erau vinovați. Nu primeam neapărat ordine în scris să-i maltratăm pe deținuți, dar îți cereau să aplici regimul la maximum. Să nu treci nimic cu vederea. Eu am lucrat după
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
lui era că nu știa să mențină echilibrul între diferitele sale trăsături de caracter și astfel, ajungea ca râvna să îl conducă la intoleranță. „Ioan este omul care nu are excepții. Pentru Ioan, lucrurile sunt simple și foarte clare: ori umblăm în lumină, ori în întuneric. El vorbește în alb și negru. După ce citești scrierile lui Ioan, ai nevoie de apostolul Pavel, care vorbește și despre alte culori decât alb și negru.” În continuare, Petru Lascău ne spune: „Oamenii ca Ioan
O CARTE DESPRE CHEMARE SI NASTERE DIN NOU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344434_a_345763]
-
Ediția nr. 551 din 04 iulie 2012 Toate Articolele Autorului INDEPENDENTE Soarele în zori a răsărit, Cu o față zâmbitoare, Și-a plecat foarte grăbit, Printre frunze călătoare! Nu sunt chiar așa celebru, Să-mi cântați marșul funebru, Nici să umblați în negru, Chiar dacă aș fi fost integru! Moare clipa și renaște, Face pași spre viitor, Lupt mereu spre a cunoaște, Dar rămân necunoscător! M-ai căutat și n-am venit, Am vreo vină oare? Nu sunt așa de ostenit, Te
INDEPENDENTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344476_a_345805]
-
trăia de pe o zi pe alta, părinții nu reușeau să le asigure cele necesare copiilor lor. La început de decembrie, băiețelul împlinea zece anișori și, văzând că părinții nu au posibilitatea să-i cumpere ghete și că nu mai poate umbla prin zăpadă cu cele rupte, îi vine o idee: să îi scrie o scrisoare lui Dumnezeu să îi trimită ghete noi. Scrie scrisoarea și o pune la poștă. Omul care distribuia scrisorile a ținut această carte poștală câteva zile, după
SFÂNT PENTRU O ZI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344510_a_345839]
-
care vine. În satele din unele zone ale țării, în ziua Sfântului Andrei oamenii nu mătură și nu aruncă nimic afară, pentru ca lupii să nu le mănânce animalele din gospodărie. Astfel, în zona Bucovinei se crede că în această noapte umblă strigoii să fure „mana” vacilor, mințile oamenilor și rodul livezilor. Apariția celor doi sfinți, Andrei și Nicolae, la începutul iernii când se pun în mișcare haitele de lupi sunt semne de îmbătrânire și degradare a timpului calendaristic. Conform credinței populare
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344523_a_345852]
-
cred că se mai poate. Ce părinte și-ar ucide propriul copil? - TU nu ești copilul meu! Și-apoi ce fel de copil mi-ai putea fi tu : ești ba la liceu, ba la grădiniță, ba ești profesor, ba informator! Umbli brambura, și prin biografia, și prin imaginația mea! - SUNT creația ta! - Ia mai lasă-mă-n pace! Ești doar proiecția unui manuscris pe care l-am găsit și pe care- ascultă-mă bine- l-am și pierdut! - Prin urmare eu
CLONA DE HÂRTIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344551_a_345880]
-
apoi să mă scol să-mi fac bocancii și să mă duc acasă.” Nu sunt un teolog de aceea nu pot să dau o definiție teologica a ceea ce înseamnă providența divină, însă sunt un om ce s-a decis să umble cu Dumnezeu, și pot scrie din experiența mea personală ceea ce eu am experimentat, cred că providența divină este mâna invizibilă a Lui Dumnezeu ce ne conduce viața atunci cand conlucram cu El. Uneori când îmi analizes trecutul văd că un fir
UN SFAT PLIN DE INTELEPCIUNE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344545_a_345874]
-
hectare de pământ arabil. Pe nași de fapt i-au și deportat pe la Râmnicu Sărat iar toată averea le-au confiscat-o, în curtea lor înființându-se o brigadă zootehnică a ceapeului. Era culmea utopiei să-i vezi pe văcari umblând cu cizmele pline de dejecții prin casa boierească a foștilor proprietari. Când venea tata seara la noi, îl tot vedeam din ce în ce mai abătut, dar nu ne spunea nimic despre necazurile lui. Am aflat mult mai târziu. Îl forțau atât cei de la
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
secetă și pământul începuse să se crape de puteai să-ți strecori degetele de copil prin crăpături. Se anunța și o iarnă la fel de grea pe cât a fost vara de secetoasă. Lângă via noastră ceapeul cultivase o solă cu ovăz. Cum umblam eu după fluturi și “mestecă”, o plantă din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
Toate în condiții moderne. PMP își propune să le dea posibilitatea Românilor de pretutindeni să poată spune că seninătate și mândrie că Sunt cetățeni români. Nu e ușor, dar nu sunt lozinci. Noi suntem prea Tineri ca și partidul ca să umblăm cu lozinci comuniste. Dar șrtim ce Avem de făcut și avem putere de muncă să servim și interesele Diasporei cu eficiență. Dan BOANȚĂ: Cum vedeti pe termen lung relația PMP cu românii din diaspora? Eugen TOMAC: PMP este un partid
INTERVIU CU EUGEN TOMAC – PREŞEDINTELE PARTIDULUI MIŞCAREA POPULARĂ de DAN BOANŢĂ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347969_a_349298]
-
vrut să cosească, nu se lăsa nici la 85 de ani. Ca niciodată, atunci a venit îmbrăcat complet în alb, și cămața era de in, brodată pe la margine și la guler, și ițarii, erau albi-albi. Cu părul complet alb, gârbovit, umbla anevoios.. Eu eram mai în vale, la știubei, scoteam apă pentru casă. Văd că vine uncheșul Iacob, pesemne îi trebuia apă proaspătă de la știubei. Venea exact spre un loc unde era cam alunecos, ieșea apa din pământ. Strig să nu
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
câteva poze cu sculptorul așezat la birou, meditând, sau în mijlocul lucrărilor sale așezate fie direct pe pardoseală, fie pe rafturi, după nevoia lor de spațiu. Multe din ele păreau că așteaptă suflarea care să le dea „viață” pentru a putea umbla în lume, cum ne va mărturisi, ulterior, sculptorul. În fața ceștii de ceai, maestrul Liviu Mocan, a avut amabilitatea de a răspunde întrebărilor mele de sondare a amintirilor și izvoarelor operelor sale. Reporter: Îți amintești primele frământări care te-au dus
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
se confundă cu libertatea căci libertatea există/ Numai în iluzia libertății. In lirica elenă I.M.Panayotpolos edenul se reflectă în dragostea de pământ,de pădurile și clipocitul apelor.Em mărturisește undeva:Am iubit acest pământ din prima mea tinerețe.Am umblat pe cărările lui,am ascultat freamătul freamătul pădurilor,clipocitul apelor,am deslușit mesajul oceanelor(...).Descoperirea tainelor vieții,cunoașterea pătimașă a iubirii ce depășește frumusețea telurică,irupând spre spațiul invadat de lumină a ideii ,sunt tot atâtea elemente ale edenului poetului
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]