8,137 matches
-
În spațiu și timp”, TR, 1970, 48; Mihai Negulescu, „Drum spre oameni”, „Scânteia”, 1971, 8 723; Perpessicius, Lecturi, 35-50; Ion Oarcăsu, „Creația îmi pare ca o continuă asceză. Confesiuni de atelier” (interviu cu Ion Vlasiu), TR, 1972, 22; Ardeleanu, „A urî”, 42-46; Vlad, Convergențe, 329-342; Dan Culcer, „În spațiu și timp”, VTRA, 1973, 8; Baltazar, Evocări, 287-301; Anton Cosma, Univers epic transilvan, VTRA, 1979, 5; Zaciu, Lancea, 33-38; Edgar Papu, O sinteză romanescă, LCF, 1984, 8; Negoiță Lăptoiu, [Ion Vlasiu], ST
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
Constantin Călin, „Cearta”, ATN, 1970, 3; Eugen Simion, Un roman: Al. Piru, „Cearta”, RL, 1970, 15; Gheorghe Grigurcu, „Cearta”, F, 1970, 4; Constantin Cubleșan, „Cearta”, ST, 1970, 4; Cesereanu, Ipostaze, 129-135; Râpeanu, Interferențe, 236-242; Vlad, Analiză - sinteză, 63-69; Ardeleanu, „A urî”, 162-167; Călinescu, Literatura, 16-21; Ciobanu, Panoramic, 132-135, 268-274; Stănescu, Poeți și critici, 147-150; Mihai Drăgan, Al. Piru, istoric literar, ST, 1973, 8; Cristian Livescu, Legile lecturii critice, ATN, 1973, 12; Bucur, Istoriografia, 569-571; Grigurcu, Idei, 85-90; Raicu, Structuri, 214-216; Dimisianu
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
Lucrezia Buti, București, 2001; Pușca lui Caragiale, București, 2002; Anglia, București, 2003. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, II, 171-175; Damian, Direcții, 284-288, 310-313; Ardeleanu, Însemnări, 135-159; Dimisianu, Schițe, 51-55, 183-197; Drăgan, Aproximații, 211-213; Dimisianu, Prozatori, 95-99; Balotă, Labirint, 401-406; Ardeleanu, „A urî”, 132-137; Negoițescu, Lampa, 160-173; Stănescu, Cronici, 185-189; Sorianu, Contrapunct, 173-176; Bugariu, Incursiuni, 117-121; Vlad, Convergențe, 298-305; Ciobanu, Panoramic, 245-249; Constantin, Prozatori-critici, 80-83; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 255-263; Iorgulescu, Rondul, 107-114; Streinu, Pagini, III, 138-140; Felea, Secțiuni, 368-371; D.
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
golit de regi, / ne mai jucăm puțin de-a curțile mâhnite/[...] Hai să izbim cu sceptrele în pământ./ Hai de-a bastarzii/ Hai de-a prințul fără umbră/[...] Să plecăm repede, cât mai departe, acum, până nu începem să ne urâm de moarte, Măria ta”. Teatralitate confină cu spațiul poeziei lui Emil Botta, poetică a tăcerilor și voluptate a elipsei, ca la Henri Michaux, imagerii de Corneliu Baba. „Din mine ce mai rămâne?” se întreabă Jumătate: „Nu mai știu./ Trup obosit
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
să mori pentru o idee și să devii un martir sau să trăiești cu prudență și să încerci să impui adevărul? Galilei se apără zicând că lumea nu are nevoie de victime și că numai diletanții pot avea voluptatea suferinței: „Urăsc călăii, însă nu mi se pare important să-i urăsc ca victimă; prefer să-i urăsc contestându-i prin strigătul meu de bucurie; acest strigăt poate fi mai elocvent decât flăcările unui rug.” Cel ce se opune lui Galilei e
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
sau să trăiești cu prudență și să încerci să impui adevărul? Galilei se apără zicând că lumea nu are nevoie de victime și că numai diletanții pot avea voluptatea suferinței: „Urăsc călăii, însă nu mi se pare important să-i urăsc ca victimă; prefer să-i urăsc contestându-i prin strigătul meu de bucurie; acest strigăt poate fi mai elocvent decât flăcările unui rug.” Cel ce se opune lui Galilei e de părere că nu merită să trăiești oricum și că
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
să încerci să impui adevărul? Galilei se apără zicând că lumea nu are nevoie de victime și că numai diletanții pot avea voluptatea suferinței: „Urăsc călăii, însă nu mi se pare important să-i urăsc ca victimă; prefer să-i urăsc contestându-i prin strigătul meu de bucurie; acest strigăt poate fi mai elocvent decât flăcările unui rug.” Cel ce se opune lui Galilei e de părere că nu merită să trăiești oricum și că adevărul are adesea nevoie de sfinți
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
Petrescu, pref. Gheorghe Crăciun, Pitești, 2000; Prizonier al provizoratului. Jurnal. 1957-1970, îngr. Ruxandra Mihăilă, Pitești, 2002. Traduceri: Vitalino Brancati, Anii pierduți, București, 1967. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Matei Iliescu”, RL, 1970, 10; Dimisianu, Prozatori, 183-187; Stănescu, Cronici, 170-175; Ardeleanu, „A urî”, 156-161; Georgescu, Printre cărți, 149-156; Tudor, Pretexte, 174-183; Iorgulescu, Rondul, 188-196; Ardeleanu, Opinii, 37-41; Culcer, Citind, 207-212; Ștefănescu, Preludiu, 209-213; Vlad, Lectura, 80-84; Georgescu, Volume, 24-31; Iorgulescu, Firescul, 201-205; Dana Dumitriu, Vocația esteticului, RL, 1980, 26; Cristea, Faptul, 218-222; Zaciu
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
ingenios compendiu de proverbe și sentințe, debitate cu voluptate paremiologică. Stilul epistolar, asociativ, capricios, câteodată (auto)persiflant, emană și o anume sfătoșenie calmă, bonomă. Între proze se mai află un „manual”, Vânătorul bun sau Meșteșugul de a nu-ți fi urât (1844), îndatorat unui E. Blaze, de care s-a servit și Odobescu în Pseudo-cynegeticos. În Flora română, original dicționar botanic pornind de la o sugestie din Alphonse Karr, florilor le sunt atribuite însușiri omenești. Pusă în seama lui Alecu Russo, n-
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
Aurora Leicand). Repere bibliografice: Simion, Orientări, 282-287; Ardeleanu, Însemnări, 160-166; Oprea, Mișcarea, 171-179; Regman, Cărți, 63-68; Martin, Generație, 126-134; Mincu, Critice, I, 115-118; Balotă, Labirint, 397-400; Dimisianu, Prozatori, 73-77; Regman, Cronicari, 180-192; Râpeanu, Interferențe, 192-196; Stănescu, Cronici, 145-155; Ardeleanu, „A urî”, 51-60; Barbu, Sine ira, 162-165; Popa, Modele, 65-67; Ciobanu, Panoramic, 236-240; Munteanu, Opera, 210-218; Raicu, Structuri, 283-285; Constantin, Prozatori-critici, 52-61; Tudor, Pretexte, 155-164; Săndulescu, Citind, 218-230; Martin, Metonimii, 339-342; Iorgulescu, Rondul, 179-187; Dimisianu, Valori, 72-76; Balotă, Universul, 144-164; Dumitru Micu
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
poate elimina, În liniște, regulile care-l jenează și improviza altele noi, convenabile lui. În acest scop, el provoacă incidente, blamează, creează confuzie, avansează mascat, mimând participarea și interesul pentru grup. El manifestă aversiune față de munca de analiză și elucidare, urăște legăturile socioafective și luptă contra cooperării, sub orice formă s-ar manifesta ea. El este un specialist al deturnărilor, nu spune niciodată ce urmărește, dar se constată deodată că a reușit să paralizeze o acțiune, un climat, o orientare. Cum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
clasic psihanalizabilă, dintre Hamlet și regina Gertrud. La fel, momentul încordat care îi implică pe Vlad și pe Velica (Vlad Anonimul). Cu o întărâtare crescândă, Timuș o agresează verbal pe Maria, soția tatălui său, Bogdan Hmielnicki: „Și pe tata-l urăsc că ți-e soț. Și pe mine că-i sunt fiu. Pleacă.” Pradă aceluiași nebunesc vertij, scos din minți de nălucile ce-l răvășesc, pătimașul o ucide, ascunzând-o după o draperie. Își va suprima, astfel, una din împăienjenitoarele obsesii
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
asuma direct un rol educativ. Dacă o face, se neagă pe sine. Frumusețea unui obiect - susține Gautier - este invers proporțională cu utilitatea lui: „nu-i cu adevărat frumos decât ceea ce nu poate sluji la nimic; tot ce este util e urât”. Neputincioasă în lupta social-politică, artei îi stă, în schimb, în putință de a se autoperfecționa. Autorul volumului Émaux et camées pledează pentru autonomia esteticului, considerând arta scop, nu mijloc, afirmând că „orice artist care își propune altceva decât frumosul nu
PARNASIANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288697_a_290026]
-
ține muștele la distanță de șură, plantați mult busuioc împrejurul acesteia. Dacă plantați busuioc lângă casă, ar trebui să îndepărteze și muștele de acolo. Puricii de pat Stropiți patul cu ulei de levănțică și puneți fenicul proaspăt sub așternut. Gândacii urăsc mirosul de fenicul, deci plantați mult fenicul în zona cotețelor animalelor. Puteți să umpleți perna animalului dvs. cu purecariță, eucalipt, mentă, cedru roșu, virnanț sau sassafras. Turte pentru păsări Credem că este important să ne hrănim prietenii sălbatici. Amestecați 1
Remedii naturiste pentru sănătate și frumusețe by Jude Todd [Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
lung, neepuizate până azi. Cele două revoluții îi inspiră lui Bloom o analiză contrastivă a Statelor Unite și Europei: pe când clasa mijlocie americană este considerată de toți un factor de progres, burghezia europeană este văzută invariabil negativ - Stânga și Dreapta îl urăsc deopotrivă pe burghez; reacționarii, dezmoșteniții Vechiului Regim, nu au avut pondere în America; religia a fost domesticită durabil în Lumea Nouă, fiind transformată într-un fel de religie civică. și în aceste puncte, Bloom se întâlnește cu Tocqueville; aș putea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
enzime și vitamina C. Aceasta este o combinație bună pentru combaterea constipației, a infecțiilor și pentru reglarea sistemului imunitar. Evitați prăjelile, fiindcă pot provoca tot felul de depuneri la nivelul intestinelor. Dacă aveți vreo infecție în corp, respirația va fi urât mirositoare. Folosiți bagheta Stirling pentru a înlătura bacteriile de pe limbă (vezi foto 63, p. 345). Întoarceți bagheta și folosiți mânerul pe post de sondă reflexă (vezi foto 64, p. 345). Apăsați pentru a vedea dacă limba nu este acoperită de
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
la veterinar, dar dispăruseră toate semnele de paraziți. Recomand tuturor celor care cred că au viermi intestinali să consume usturoi sau să ia capsule cu ulei de usturoi timp de câteva zile. Dați usturoi tuturor celor din familie, pentru că viermii urăsc usturoiul. Reflexologia plantară calmează în câteva minute durerea provocată de hemoroizitc "Reflexologia plantar\ calmeaz\ `n câteva minute durerea provocat\ de hemoroizi" Pot să vă povestesc multe cazuri în care durerea provocată de hemoroizi a fost calmată în câteva minute. Mai
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
atâtea puncte sensibile. Am masat și punctele din palmă și am fost și mai surprins de schimbarea pe care am simțit-o. A început să-mi placă să-mi fac singur masaj. Mi-am dat seama că nu mă mai urăsc. Pot face față noii mele identități și-mi dau seama că mâna și piciorul meu sunt tot cu mine, deși ceilalți nu le pot vedea. Acum îmi petrec timpul vorbindu-le despre aceasta și altor persoane care au suferit amputări
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
oameni: „Vino-ncoace, nefericitule cu inima zdrobită! Aici se trăiește altfel de viață, fără ispășirea păcatelor prin moarte; aici poți vedea minuni supranaturale, fără să trebuie să mori pentru ele. Vino-ncoace, cufundă-te într-o viață care, deși e urîtă de pămînteni, pe care-i urăște la rîndu-i, îi dă omului mai multă uitare decît moartea însăși. Vino, ridică-ți și tu lespedea de mormînt din cimitir și vino-vino-ncoace, să te cununi cu noi!“ Ascultînd asemnea glasuri în zori și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
zdrobită! Aici se trăiește altfel de viață, fără ispășirea păcatelor prin moarte; aici poți vedea minuni supranaturale, fără să trebuie să mori pentru ele. Vino-ncoace, cufundă-te într-o viață care, deși e urîtă de pămînteni, pe care-i urăște la rîndu-i, îi dă omului mai multă uitare decît moartea însăși. Vino, ridică-ți și tu lespedea de mormînt din cimitir și vino-vino-ncoace, să te cununi cu noi!“ Ascultînd asemnea glasuri în zori și în amurg, la răsărit și la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
eu nu mă aflu în Paradis, nefericirea altora, cînd nu duce la nebunie, mă scoate din sărite. Ar trebui să-ți pierzi mințile, fierarule. De ce nu-nnebunești, ia spune? Cum poți să rabzi fără să fii nebun? încă te mai urăște cerul, de nu poți să-nnebunești?... Ce meșterești aici? Ă Sudez un fier de lance, domnule căpitan. E strîmb și crăpat. Ă Și-l poți face din nou neted, după ce-a trecut prin atîtea încercări grele? Ă Cred că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
multe cuvinte și expresii tipice; se dezechilibrează și balanța morfologică: pe locul Întâi: determinanții duri, În special adjectivul (dar și adverbul); pe locul doi: substantivul și la urmă verbele. Acestea sunt În vizibilă inferioritate; Într-o parte: a demasca, a urî, a lupta, a Înfiera, a stârpi, a combate; În cealaltă parte: a urma, a cultiva, a preamări, a construi, a cimenta, a mobiliza, etc. Dintre substantivele vremii menționăm câteva: bandiții, sabotorii, chiaburii, dușman (de clasa), defetism, deviere, cosmopolitism, uneltire, reacționar
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cot, Împreună, purtați de acelaș ideal. În entuziasmul lor se citește voința de a-și croi cu propriile brațe un destin corespunzător cu aspirațiile lor. Cei care se izolează de acest iureș - fie că nu-l Înțeleg, fie că-l urăsc fățiș, pentru energia sa vitală pe care, ca rămășițe ale unei clase În descompunere, nu o pot suporta, Își iscălesc singuri actul de deces. Refuzându-se imperativelor vremii ei se refuză Însăși vieții. (Ă)”. De altfel, Geo Șerban, Valentin Silvestru
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sau solidarități de clasă. (Ă). Dacă ținem seama și de «inteligența prea vie» a eroinei, de care ne pomenește autorul, atunci starea de Înapoiere a Anei Roșeuleț este neverosimil de gravă. Atitudinea ei față de Tomiță „bocsierul”, omul pe care Îl urăște profund, și pe care nu știm prea limpede de ce-l suportă, omul care o terorizează, o bate, Îi strică viața, este de asemeni «curioasă»! (Ă). Asemenea manifestări curioase, de iz burghez, se Întâmplă și În alte Împrejurări. (Ă). Ana Roșculeț
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acționând prea palid (Ă). Chiar cei care au criticat cu putere cartea, au făcut-o În așa fel Încât din cuvintele lor s-a văzut simpatia pentru scriitor, dorința ca el să dea noi creații. «Scrie, tovarășe, scrie Înainte», Îi urau cu toții, iar la despărțire i-au spus: «Te așteptăm, tovarășe, cu noi scrieri»”. * Un corolar al cazului În discuție, inclusiv al măsurilor Uniunii Scriitorilor aflăm din revista acesteia, Viața românească 30 sub semnătura lui Al.I. ȘTEFĂNESCU: „Nuvela Ana Roșculeț
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]