12,807 matches
-
despre asta. Și, mai târziu, a zis în glumă că dacă va auzi de vreo bârfă interesantă o să mă sune, și i-am spus că sigur că da. Uitându-mă la ochii căprui ai lui Jordan, mari ca ai unei vaci, era ușor de înțeles că fusese mai interesată de persoana lui James decât de vreo bârfă pe care ar fi putut să i-o furnizeze. — Chiar nu credeam că o va face. Adică era atât de chipeș și încrezător, spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
el în cimitir. Ne piteam după un cavou cu o statuetă de fetișcană care ducea o găleată, încovoiată sub povara ei. Nu știu de unde ne-a venit să ne închipuim că fetișcana aceea tocmai se întorsese din grajd, unde mulsese vaca, și ducea găleata plină cu lapte, prea grea pentru trupul ei fraged, în casă. Era cavoul acela chiar lângă gardul cimitirului. Ghemuiți după cruce, din dosul ierburilor înalte, ne uitam prin plasa de sârmă cum, în gară, lumea se agita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
galben (?) și el, cu litere mari, negre, pe cotor n-a mai încăput și-și ițește muchia în crăpătura fermoarului neînchis. Astfel imaginasem eu, cu ani buni în studenție, într-o povestire scrisă într-o dimineață la „Colombo“, cum o vacă își ițea capul prin obloanele unui camion „Molotov“, care o purta prin Capitală. La stopul de la întretăierea str. Academiei cu Bulevardul, vaca a prins să se balege. Era unghiul de unde vedeam intersecția de la măsuța mea de la „Colombo“ și puteam imagina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
imaginasem eu, cu ani buni în studenție, într-o povestire scrisă într-o dimineață la „Colombo“, cum o vacă își ițea capul prin obloanele unui camion „Molotov“, care o purta prin Capitală. La stopul de la întretăierea str. Academiei cu Bulevardul, vaca a prins să se balege. Era unghiul de unde vedeam intersecția de la măsuța mea de la „Colombo“ și puteam imagina ușor, descriind ceea ce vedeam. Șoferul golește geamantanul. Tencuiește cărțile după o ordine bine știută, după mărime, după cotoare, după culori. De undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
o fi făcut mai mult dintr-o simplă omisiune și, poate, ca să se excludă din fapte. Există puține motive pentru a spune adevărul, Însă ca să minți, numărul lor e infinit. Ascultă, sigur te simți bine? Ești alb ca brînza de vacă. Am tăgăduit și m-am repezit spre toaletă. Am vărsat dejunul, cina și o bună parte din mînia pe care o țineam În mine. M-am spălat pe față cu apa Înghețată de la chiuvetă și mi-am contemplat imaginea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
făpturi omenești cu cap de cal și cabaline cu picioare umane, pești cu aripi de pasăre și păsări cu coadă de pește, monștri cu un singur trup și cu două capete, sau cu un singur cap și cu două trupuri, vaci cu coadă de cocoși și cu aripi de fluture, femei cu capul chilug ca burta unui pește, himere bicefale încrucișate cu libelule cu bot de șopârlă, centauri, dragoni, elefanți, manticore, sciapode întinse pe crengi de copac, grifoni din a căror
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
Mesenii glumiră pe seama știrii. Lui Bikinski subiectul i se părea a fi extrem de interesant. El se gândea chiar să imortalizeze scena, pictând Într-o icoană piciorul de lemn Îngenuncheat lângă altar. Satanovski fu de părere că piciorul provenea de la o vacă și că din pricina căldurii, dar și a filmelor proaste ce se transmiteau noapte de noapte pe micul ecran, imaginea lui În mintea martorilor fusese deformată până la coșmar. Noimann ascultase, stând calm pe scaunul său Împletit din rafie, toate aceste comentarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
N-are un minut-două pentru un prieten? Nu mă mai mut cu el... N-are decât să aștepte până i s-or lungi urechile( rozând capătul creionului,) Animal cu blana roșcată... veverița... viezure... n-am cinci litere viespe nare blană... Vacă. Nu-s toate vacile roșcate... (privește pisica) E roșcată! Dar nu începe cu V ‘trântindu-i o carte în cap) Zât! iar stai în casă? Ha, seamănă leit cu Voicu, băiatul din banca vecină, când, tot înghiontit la vreo lucrare
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
pentru un prieten? Nu mă mai mut cu el... N-are decât să aștepte până i s-or lungi urechile( rozând capătul creionului,) Animal cu blana roșcată... veverița... viezure... n-am cinci litere viespe nare blană... Vacă. Nu-s toate vacile roșcate... (privește pisica) E roșcată! Dar nu începe cu V ‘trântindu-i o carte în cap) Zât! iar stai în casă? Ha, seamănă leit cu Voicu, băiatul din banca vecină, când, tot înghiontit la vreo lucrare, se răsucește răstit spre
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
epocii, Își făcu loc o hotărâre ciudată; aceea de a lua cu el, poate din orgoliu, poate din plăcere, copilul care abia depășise un an și era foarte vânjos, ca un adevărat fiu de munteancă hrănit cu laptele gras al vacilor de acolo. Pus Într-un fel de rucsac cu spătar, deschis, Între perne umplute cu fân, copilul face primul său drum În afara satului natal. Trece prin pădurile de fagi, prin zmeurișuri și pe platouri unde pasc turme de oi. Ajung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
legionarii Înainte de a pleca pe front. Nu e vorba numai de ignoranța sau de tăcerea cuiva În fața salutului muntenesc: ziua bună. Organele locale nu-și pot permite să-l lase să urce Înapoi În muntele cu fân și izvoare, cu vaci și porci, cu meri și pruni pe un om asupra căruia plutesc bănuieli. Dar el nu mai ajunge niciodată În bălțile cu stuf și pește pe care le-a părăsit când era Încă adolescent. Este invitat să se așeze, Împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
pe care Îl răspândea acest om uriaș. Prima vorbă pe care a auzit-o apoi Într-o curte de om gospodar de acolo, cum mergea Însoțită de primar către viitoarea ei gardă, a fost: — No, călca-le-ar minunea de vaci! Și atunci s-a gândit că oamenii de pe aici nu sunt toți născuți și crescuți În această câmpie fără repere, că unii dintre ei veneau de undeva de la munte sau din podișul Transilvaniei, dar cine, de ce și când Îi adusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și pleacă. Într-adevăr, câte nu se pot face cu o anvelopă uzată. Puii de o zi ciugulesc cu mare plăcere mălaiul amestecat cu urzici dacă e pus Într-un sfert de anvelopă care arată ca un mic jgheab, oile, vacile și caii beau apa numai din jgheaburi mari făcute din anvelope de tractor. Copiii din numeroase sate nu mai știu de mult să se joace cu cercul, dar să Împingă o anvelopă pe asfalt Îi amuză. Ba, Într-un sat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
da, ba da! Și sergentu’ iar: Nu mori, mă, Gheorghiță, nici nu ești rănit grav! Băiatu’ ăla, abia trecuse de 19 ani, dar În situația În care se afla părea un țânc de 14 ani speriat că și-a pierdut vacile și o să fie bătut măr de ta-su. Rana lui era la gât, una dintre cele mai periculoase răni, tovarășe director, puțini scapă și nici băiatu’ ăla n-a scăpat, am auzit a doua zi că a murit. Da’ io
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
într un vis cu micuțul său prieten. „Bătăușul” Ziua era pe sfârșite. Soarele cobora spre apus trăgând după el lumina zilei. Fiecare din cei ai casei avea câte ceva de făcut, pentru a încheia cu bine treburile acelei zile. Bunica mulgea vaca, strângea în doniță cu truda mâinilor sale, jet după jet, laptele proaspăt și aproape aburind. Când termină, lăsă vițelul să se bucure de porția lui și plecă la bucătărie. Unde este Viviana? Pe aici pe undeva trebuie să fie, la
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Când termină, lăsă vițelul să se bucure de porția lui și plecă la bucătărie. Unde este Viviana? Pe aici pe undeva trebuie să fie, la joacă. Fetița avea obiceiul ca în fiecare seară să stea pe lângă bunica atunci când aceasta mulgea vaca și să soarbă cu poftă spuma laptelui abia muls. Dar de câteva seri începuse să lipsească, iar tata avea o bănuială pentru această pricină. O chemă și-i spuse: Du-te să duci laptele la coana preoteasă! Viviana luă sticla
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
încă împurpurați de căldura somnului, apoi l a urcat în căruță și au pornit la drum. În timp ce străbăteau satul, bunicul răspundea cu blândețe potopului de întrebări care ieșea din gura nepotului. Bunicule, de ce mergem în pădure? Să cosim iarbă pentru vacă și cal. Uite acolo iarbă, hai să cosim! E mai bună iarba din pădure, e mai gustoasă și mai aromată, iar vaca o mănâncă cu poftă și dă lapte mai dulce, iar smântâna e mai bună și brânza mai gustoasă
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
blândețe potopului de întrebări care ieșea din gura nepotului. Bunicule, de ce mergem în pădure? Să cosim iarbă pentru vacă și cal. Uite acolo iarbă, hai să cosim! E mai bună iarba din pădure, e mai gustoasă și mai aromată, iar vaca o mănâncă cu poftă și dă lapte mai dulce, iar smântâna e mai bună și brânza mai gustoasă. De aceea este așa de bună brânza cu smântână pe care o face bunica! Printre atâtea întrebări, drumul a trecut pe neobservate
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
alții aveau picioare și urechi de cal; moși și babe chei și sluți alergau de colo, colo ca ieșiți din minți, îmbrăcați în piei de vită, trențuite; unul gonea pe un cal fără frâu, un altul se bălăbănea pe o vacă, altul pe un măgar; alții mișunau pe jos iuți și neastâmpărați, agățându-se de cozile și coarnele animalelor călărite de către semenii lor. Unii suflau în cornuri, alții ciocăneau în niște cupe, unii erau înarmați cu țăpoaie, alții cu furci. Unul
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
interesează. Will avu de gând să spună ceva, dar se opri exact când deschise gura. Păru să se regrupeze o clipă, apoi spuse: —Înțeleg. Păi, atunci, ei, trebuie să-ți spun că de fapt nu sunt surprins. —Will! Chiar așa vacă sunt? —Dragă, nu am nici timpul, nici dispoziția de a-ți servi complimente cu lingurița În momentul ăsta. Știi că n-am spus-o nicidecum În sensul ăsta. Nu mi se pare surprinzător, pentru că bărbații care vorbesc cel mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
îngropată în înghețată. Era cea de-a doua masă a lor împreună de când se apucaseră să studieze dosarele de la SIN, timp în care Mal făcuse și o vizită la biroul lui Jake Kellerman. La prânz Meeks înfulecase o friptură de vacă, cartofi prăjiți și trei porții de budincă de orez. Mal ciugulea câte puțin din salata lui cu piept de pui, dând din cap. Meeks spuse: — Un băiat în creștere are nevoie de mâncare. La ce oră trebuie să apară Upshaw
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
aceasta, 12. și a intrat, o dată pentru totdeauna, în Locul preasfînt, nu cu sînge de țapi și de viței, ci cu însuși sîngele Său, după ce a căpătat o răscumpărare veșnică. 13. Căci, dacă sîngele taurilor și al țapilor și cenușa unei vaci, stropită peste cei întinați, îi sfințește și le aduce curățirea trupului, 14. cu cît mai mult sîngele lui Hristos, care, prin Duhul cel veșnic S-a adus pe Sine însuși jertfă fără pată lui Dumnezeu, vă va curăți cugetul vostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
lotul neînsemnată, era nucleul ocult al tragediei. Se ridicase apoi silnic și privise afară, înlăturînd puțin perdelele grele de brocart grenat. Resemnată unei zile pierdute și neplăcute, hotărâse să exploreze domeniul. Umblase pretutindeni, prin grădină, prin ograda păsărilor, prin îngrădirea vacilor, ia grajduri, fără să se poată distra cu nimic și fără să întîlnească pe nimeni, necum pe Mika-Le. Era o moșie fermecată. Vacile fiind în staule model, caii în boxe de lux, păsările în cotețe mai curate ca o colivie
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
zile pierdute și neplăcute, hotărâse să exploreze domeniul. Umblase pretutindeni, prin grădină, prin ograda păsărilor, prin îngrădirea vacilor, ia grajduri, fără să se poată distra cu nimic și fără să întîlnească pe nimeni, necum pe Mika-Le. Era o moșie fermecată. Vacile fiind în staule model, caii în boxe de lux, păsările în cotețe mai curate ca o colivie și florile, parcă artificiale prin disciplină, nu-i mărturisiseră nimic din secretul pe care poate îl cunoșteau. 6;.u poate că Mini, neștiutoare
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
comentarii: Dacă mi s-ar fi pierdut o oaie nu mi-ar fi părut așa rău ca după Bobiță. La miezul zilei, când Nuța, nepoata mea, s-a dus la grădina cu iarbă din apropierea casei să adape și să mute vaca, l-a găsit pe Bobiță, tolănit la umbra unei răchite, supraveghind pe Floreana care păștea liniștită. Când și-a văzut stăpâna, a întâmpinat-o vesel cu mișcări repezi din coadă raportându-i, parcă, faptul că se află în misiune și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]