17,513 matches
-
arătat faptul că există o legătură strînsă Între rezultatele descoperite de oameni proaspăt inițiați În testarea energetică și cei mult mai experimentați 9, tot timpul am afirmat că a deveni profesionist al acestei metode, a ști cum să controlezi toate variabilele și a avea Încredere În rezultatele obținute presupune foarte multă practică. De exemplu, mintea este unul din factorii care pot interfera cu un test corect. Un simplu gînd poate schimba energiile corpului. Dacă vă doriți foarte mult o Înghețată flambată
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
adesea rezultatele - de exemplu, atunci cînd testul indică o slăbiciune a meridianului vezicii urinare, iar pacientul remarcă: „Tocmai m-am tratat de o infecție urinară!”. Totuși, unele avertismente sînt valabile. Deși informațiile furnizate de test sînt extrem de utile, există destule variabile ce apar În timpul unei testări energetice ce trebuie interpretate În contextul altor surse de informație. Și, exceptînd situația În care este un practician extrem de experimentat și expert, deciziile În ceea ce privește medicația nu trebuia luate numai În baza acestui test, ci numai
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
exemplu o rachetă) și o stație aflată la sol și nu constau în cuvinte, ci în indicațiile primite de la diverși senzori și alte echipamente aflate la bord. Aceste comunicații sunt cunoscute sub numele de telemetrie - „măsurare de la distanță”.) Valorile unor variabile ca accelerația vehiculului, temperatura în diverse puncte din interiorul vehiculului, consumul de carburanți și așa mai departe, luate împreună, îi ajută pe inginerii aflați la sol să-și facă o idee despre ce se întâmplă în vehiculul-test. Acest lucru îi
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și Maiuma. Trebuie să fi murit între 560 și 580. Într-o manieră aproape uniformă, prin intermediul manuscriselor s-a transmis o serie de paisprezece Învățături sau Instrucțiuni ale lui Dorotei, urmate de altele într-un număr și într-o ordine variabile; cercetătorii s-au gândit că au fost adăugate ulterior unui grup originar. Ediția lui Galland (1778) reprodusă în PG 88 conține 24 de Instrucțiuni, însă a douăzeci și patra nu are nici o legătură cu Dorotei (apariția lui Ioan din Daliatha
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
acestei evoluții este faptul că ea nu produce dezvoltare - mai mult, o face de-a dreptul imposibilă. Căci, dacă Stiglitz are dreptate și dezvoltarea este condiționată, alături de elementele clasice ale volumului de capital și de forță de muncă, de o variabilă definită prin dimensiuni ale cunoașterii, atunci forma de integrare, caracteristică acestei variante de dezvoltare în viitor a României, anulează capacitatea societății de a distribui cunoașterea necesară dezvoltării. Câtă vreme integrarea se limitează la enclave socio-urbane, acest tip de cunoaștere este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nu doar minimă, ci și puternic deformată, aceste paradigme au explicat trecerea de la comunism la capitalismul democratic și dezvoltat ca pe o simplă confruntare între susținătorii capitalismului și „nostalgicii socialismului”. În această confruntare, conform paradigmelor dominante, nu funcționau decât două variabile. Pe de o parte, „voința politică” de a face tranziția - sau, dimpotrivă, de a i se opune variabilă care se referea la conducerea politică și a administrației, iar pe de altă parte, sistemele de valori dobândite prin educație, (sau așa-
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dinamică proprie, este traducerea sociologică a problemei sociale și politice cu care se confruntă științele politice atunci când Își propun să definească „natură” regimurilor leniniste, „real” socialiste sau comuniste. Studiile empirice asupra membrilor comitetului central al ȘED au Înregistrat mai multe variabile - vârstă, reprezentare a femeilor, studii, profesii etc. -, dar au puține șanse să depășească rezultatele statisticilor elaborate chiar de serviciile de cadre, statistici care aveau caracter secret. Limită lor principala este absența unei comparații cu alte grupuri de acelasi ordin - În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În anii ’70, două mari evenimente au marcat evoluția studiilor asupra familiei și le-au împins înspre formularea unor teorii mai generale (Huber și Spitze, 1988). În primul rând, un nou val al mișcării feministe a concentrat atenția asupra explicării variabilei „statutul femeii în familie”. Se puneau întrebările: Dacă diviziunea socială a muncii duce la o atât de mare stratificare (socială) de putere și prestigiu, atunci diviziunea muncii casnice are și ea efecte similare?; Care este legătura dintre formele de mariaj
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
deces al copiilor erau astfel foarte numeroase. După Sussman (1982), în Paris, în jurul anului 1800, numai 1 din 30 de copii era alăptat și îngrijit de propria mamă. • Divorțialitatea și recăsătorirea focalizează un număr impresionant de studii. Se urmărește depistarea variabilelor relevante implicate în disoluția mariajului. Patru seturi principale de variabile (independente) sunt considerate răspunzătoare pentru divorț: condițiile premaritale (școlaritate, vârstă, etnie, religie); „investițiile” (materiale și psihologice) pe care partenerii le fac la căsătorie și în timpul ei; forțele pieței de muncă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în Paris, în jurul anului 1800, numai 1 din 30 de copii era alăptat și îngrijit de propria mamă. • Divorțialitatea și recăsătorirea focalizează un număr impresionant de studii. Se urmărește depistarea variabilelor relevante implicate în disoluția mariajului. Patru seturi principale de variabile (independente) sunt considerate răspunzătoare pentru divorț: condițiile premaritale (școlaritate, vârstă, etnie, religie); „investițiile” (materiale și psihologice) pe care partenerii le fac la căsătorie și în timpul ei; forțele pieței de muncă (ocupația soților, veniturile, șomajul etc.); în multe studii, atitudinea față de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
partenerii le fac la căsătorie și în timpul ei; forțele pieței de muncă (ocupația soților, veniturile, șomajul etc.); în multe studii, atitudinea față de divorț, înscrisă pe fundalul mai larg al concepției generale despre lume și viață, este luată și ea ca variabilă independentă. O atenție sporită este acordată consecințelor divorțului, accentul deplasându-se și aici de la microcercetări ce urmăreau studierea efectelor emoționale asupra părinților și copiilor la cercetări pe scară macro, vizând efecte socioeconomice pe termen lung (cum ar fi veniturile). O
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
importante. Să notăm, în încheiere, că informațiile și modurile de abordare acumulate în sociologia familiei și disciplinele complementare sunt eficiente în mare măsură și pentru uzul personal al tânărului. Cunoașterea variabilității socioculturale a familiei, a rezultatelor experimentale și statistice privind variabilele ce intervin în relațiile de prietenie și dragoste și în selecția partenerului conjugal, a dinamicii rolurilor și comportamentelor din familie, factorii de risc ai disoluției cuplului etc. reprezintă avantaje în optimizarea deciziilor de căsătorie și a vieții de familie în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de detaliu, ci asupra relevanței lor în cercetarea familiei. Referindu-ne la chestionar ca la cel mai frecvent instrument utilizat în cadrul studiilor concrete pe problematica familiei, să observăm mai întâi că și în acest caz funcționează efectul dezirabilității sociale. Prin variabila „dezirabilitate socială” înțelegem tendința subiecților de a da răspunsuri în conformitate cu ceea ce e de dorit din punct de vedere social, de a apărea într-o lumină favorabilă în concordanță cu un set de valori și norme social acceptate. Conținutul ei se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de valori și norme social acceptate. Conținutul ei se suprapune în mare măsură cu ceea ce alți autori numesc „răspunsuri valorizante”, „conformism verbal”, „efect de fațadă”, „efect de prestigiu”. Dezirabilitatea socială (social desirability) a fost menționată pentru prima dată ca o variabilă aparte de A.L. Edwards și P. Horst în 1953, într-un articol intitulat „Dezirabilitatea socială ca variabilă în studiile cu tehnica Q”. După mai multe cercetări, A.L. Edwards - autorul cel mai cunoscut în această arie de preocupări - a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Întrucât ele au fost prezentate și în literatura de la noi - o excelentă analiză se găsește în lucrarea lui Ion Radu (1974) -, vom reține, în cele de față, doar faptul că sunt destul de apropiate de exigențele testelor, urmărind să acopere aceeași variabilă latentă, o atitudine, cu un grupaj de întrebări, fiind posibilă calcularea unei cote globale. De asemenea, ele mai comportă ideea caracterului bipolar al atitudinii, al unui continuum între cei doi poli („îmi place foarte mult”, „nu îmi place deloc”) și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
între care dezirabilitatea socială, expusă deja, este comună tuturor metodelor directe. O altă limită majoră a metodelor directe verbale, în speță a celor standardizate, este legată de înțelesul diferit pe care îl atribuie subiecții unuia și aceluiași cuvânt, intervenind o variabilă necontrolată importantă, deoarece în prelucrarea datelor noi operăm cu răspunsurile subiecților ca și cum ei ar avea același referențial ontic. Întrucât polisemia interindividuală este cu atât mai pronunțată cu cât noțiunea exprimată de cuvânt este mai complexă și abstractă, problema capătă o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
concret de conduită reflectă o opțiune axiologică. Orientarea axiologică fiind o dimensiune a sistemului personalității de mare generalitate, o vom regăsi mai greu la nivelul faptelor de comportament mai de detaliu, unde sunt implicate și alte caracteristici de personalitate și variabile contextuale. Suntem oarecum în fața unei situații tipice pentru metodele indirecte în genere: cu cât o tehnică este mai indirectă din unghiul de vedere al posibilităților de mascare a individului, cu atât se interpun mai multe variabile necontrolate și cu atât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
caracteristici de personalitate și variabile contextuale. Suntem oarecum în fața unei situații tipice pentru metodele indirecte în genere: cu cât o tehnică este mai indirectă din unghiul de vedere al posibilităților de mascare a individului, cu atât se interpun mai multe variabile necontrolate și cu atât deci identificarea unei anumite valori este mai nesigură. Astfel, printr-o probă ce urmărește depistarea unor valori și atitudini, dar care apare pentru individ ca fiind una de imaginație, memorie sau abilitate lingvistică este dificil de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o descriere generală a populației de cercetat, ci avem o ipoteză prealabilă sau cel puțin o interogație mai specifică. Într-o atare situație, în locul unei eșantionări aleatorii, selectăm două sau mai multe eșantioane (subeșantioane) net diferențiate sau chiar opuse cu privire la variabila (variabilele) care ne interesează. Dacă, de pildă, vrem să testăm ipoteza că în România (statisticile arată că în toate țările mai puțin dezvoltate) familiile din straturile sociale superioare își dau copiii să învețe tenis - și în tot cazul nu cele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
descriere generală a populației de cercetat, ci avem o ipoteză prealabilă sau cel puțin o interogație mai specifică. Într-o atare situație, în locul unei eșantionări aleatorii, selectăm două sau mai multe eșantioane (subeșantioane) net diferențiate sau chiar opuse cu privire la variabila (variabilele) care ne interesează. Dacă, de pildă, vrem să testăm ipoteza că în România (statisticile arată că în toate țările mai puțin dezvoltate) familiile din straturile sociale superioare își dau copiii să învețe tenis - și în tot cazul nu cele dezavantajate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
standardizate, observația exterioară și, în multe ocazii, cea participativă, studiul biografic și altele. Important este că în strădania de a descoperi dimensiunile relevante și legăturile dintre ele pentru un caz dat (Fahlburg, 1988), metoda studiului de caz presupune și depistarea variabilelor ecologice, atât a celor de mediu fizic, cât mai ales a celor de mediu sociocultural. Cercetătorul, utilizând și date din surse exterioare familiei (vecini, școală, biserică, unități sanitare și altele), precum și caracteristici generale ale contextului habitațional al cazului studiat (vecinătate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
circa 1.000 de rezumate ale unor asemenea tehnici, grupate pe următoarele domenii: interacțiuni maritale și familiale; calitatea de părinți (îngrijirea și educarea copiilor); rolurile și puterea în sistemul familial; adaptarea în familie. Tehnicile diferă nu doar ca tematică și variabile abordate, ci și ca principii de construcție: directe, proiective, scală Lickert, ierarhizare, interviu semistructurat. Iată două exemple (apud Touliatos et al., 1990): Calitatea comunicării coparentale (C.R. Ahrons și J. Goldsmith) urmărește măsurarea variabilei „conflictul și suportul (cooperarea) în relațiile dintre
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Tehnicile diferă nu doar ca tematică și variabile abordate, ci și ca principii de construcție: directe, proiective, scală Lickert, ierarhizare, interviu semistructurat. Iată două exemple (apud Touliatos et al., 1990): Calitatea comunicării coparentale (C.R. Ahrons și J. Goldsmith) urmărește măsurarea variabilei „conflictul și suportul (cooperarea) în relațiile dintre părinții divorțați”. Se utilizează ca interviu semistructurat, dar poate fi adaptată și ca scală de tip Lickert cu cinci gradații, de la „întotdeauna” până la „niciodată”. Exemple de itemi: „Când discutați cu fostul(a) soț
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nevoie de ajutor privind copiii, recurgeți la fostul(a) soț(soție)?”. Testul percepțiilor tematice la copii (Children’s Aperception Test, CAT), elaborat de L. Bellak și S. Bellak, este o adaptare pentru copii a cunoscutului TAT. Prin el se studiază variabilele ce vizează personalitatea copiilor, nivelul de adaptare la viața familială și percepția relațiilor din familie. Este o tehnică proiectivă ce constă din zece cartoane pe care sunt reprezentate animale și scene din viața lor. Copiii (de la 3 la 10 ani
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
externă definitivă e accentuată, cum e și cazul țării noastre, configurația pieței maritale e diferită și pe segmente de vârstă (Rotariu, 2003). Războaiele și infanticidul selectiv se explică în mare parte, la rândul lor, prin interacțiunea mediu geografic-mediu tehnologic, prin variabile tehnoecologice: teritoriu, bunuri, productivitate. De pildă, împrejurarea că în anumite regiuni se practică infanticidul feminin se datorează în principal faptului că sursele de subzistență fiind reduse, bărbații (cu forță fizică și rezistență mai mare) sunt mult mai eficienți și mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]