3,843 matches
-
unei pseudo-creații literare în versuri. Naratorul face trimitere la întreaga castă din aria vizionarismului, din care face parte și Ochilă, alternând numele lor cu rezonanță armonioasă pentru a reda textul într-o formă rimată și ritmată: „Poate că acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, văr primar cu Chiorilă, nepot de soră lui Pândilă, din sat de la Chitilă, peste drum de Nimerilă. Ori din târg de la Să-l-cați, megieș cu Căutați și de urmă nu-i mai dați. Mă rog, unu-i
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
numai împreună cu prietenii. Nici chiar Verde Împărat n-a reușit singur să alunge zmeii. A căzut la pat, doborât de ei. Dar o să mai afle Ana ceva: și anume că undeva în Munții Carpați, sub aripa întinsă a curcubeielor, e vestitul Tărâm al Culorilor unde trăiește un Prinț de demult cu puteri extraordinare. Ana nu-l cunoaște pe Prinț dar PAM știe că Ana va avea nevoie de el. De aceea se pregătește să-l cheme în visul ei iar noi
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
întreabă pe Ana dacă vrea să vadă casele din Maramureș și porțile lor sculptate. Sau poate vrea să se bine dispună citind prezentările de pe crucile din „Cimitirul vesel”. Artistul e acum aici și poate să-i prezinte „civilizația lemnului” cu vestitele porți ale caselor, pe care sunt sculptate funii împletite, colaci și sori în relief. Sau poate să-i arate vestitele biserici maramureșene cu turlele săgetând văzduhul... Ori poate să treacă împreună în Munții Apuseni, ca să asculte „chemările” tulnicăreselor. Îi poate
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
dispună citind prezentările de pe crucile din „Cimitirul vesel”. Artistul e acum aici și poate să-i prezinte „civilizația lemnului” cu vestitele porți ale caselor, pe care sunt sculptate funii împletite, colaci și sori în relief. Sau poate să-i arate vestitele biserici maramureșene cu turlele săgetând văzduhul... Ori poate să treacă împreună în Munții Apuseni, ca să asculte „chemările” tulnicăreselor. Îi poate dărui Anei frumoase blide pictate și căni de lut, o poate învăța să lucreze ea însăși cu vestita roată a
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
-i arate vestitele biserici maramureșene cu turlele săgetând văzduhul... Ori poate să treacă împreună în Munții Apuseni, ca să asculte „chemările” tulnicăreselor. Îi poate dărui Anei frumoase blide pictate și căni de lut, o poate învăța să lucreze ea însăși cu vestita roată a olarului... Dar iată că lângă Ana și lângă Artist tocmai a sosit în zbor Măiastra, o pasăre care luminează și strălucește ca aurul. Pare făcută din aur curat, seamănă cu toate păsările de pe Pământ dar este și un
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
grijă într-o casălaborator din munți. E un laborator special al Academiei Române care se află în Parcul Național Retezat și se numește Casa „Gemenele”. Acolo se află acum, pentru cercetătorii de azi și de mâine, deci și pentru voi, copii, vestitul Ierbar complet al Munților Carpați. Când veți ajunge în Parcul Național Retezat, duceți-vă la Casa „Gemenele” a Academiei Române, să-l vedeți. A făcut și alte minunății Grădinarul, fiul cel mai tânăr al lui Verde Împărat. Ați înțeles doar că
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
doica recoltelor bogate pentru că le prepară hrana în micul ei corp, sub forma celui mai curat și mai roditor sol. De asemenea „amănunte” am avea mereu nevoie. Ce dacă sunt mici, când ele fac lucruri mari?! Da, a încuviințat Artistul, vestitul italian Michelangelo Buonarotti a fost cel care zicea: „Amănuntele fac perfecțiunea și perfecțiunea nu-i un amănunt”. Când rostea aceste cuvinte, cred că Artistul se gândea și el, ca și mine, cu mult respect la râmă și la licurici. Iar
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
avea grijă să fiu mereu un tip bine, să locuiesc într-un palat tot mai mare, cu pereți căptușiți cu aur și argint, voi avea sssssusținători (da, sâsâie!) puternici, bogați și extraordinari ca mine. Vom petrece împreună în cele mai vestite locuri și localuri de pe glob, va veni lumea să mă vadă și să mă laude iar eu îi voi învăța să le placă petrecerile mai mult decât munca și laudele mai mult decât oricare altă vorbă. Mierosul le va servi
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Fiii jumătății seminției lui Manase locuiau în țară, de la Basan pînă la Baal-Hermon și Senir, și pe muntele Hermon; erau mulți la număr. 24. Iată căpeteniile caselor părinților lor: Efer, Ișei, Eliel, Azriel, Ieremia, Hodavia și Iahdiel, oameni viteji, oameni vestiți, căpeteniile caselor părinților lor. 25. Dar au păcătuit împotriva Dumnezeului părinților lor, și au curvit după dumnezeii popoarelor țării, pe care Dumnezeu le nimicise dinaintea lor. 26. Dumnezeul lui Israel a ațîțat duhul lui Pul, împăratul Asiriei, și duhul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
Saul s-a temut din ce în ce mai mult de David, și toată viața i-a fost vrăjmaș. 30. Domnitorii Filistenilor ieșeau la luptă, și oridecîteori ieșeau, David avea mai multă izbîndă decît toți slujitorii lui Saul, și numele lui a ajuns foarte vestit. $19 1. Saul a vorbit fiului său Ionatan, și tuturor slujitorilor lui, să omoare pe David. 2. Dar Ionatan, fiul lui Saul, care iubea mult pe David, i-a dat de știre și i-a zis: "Tatăl meu Saul caută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
de teren, după o viață închinată crezului militar. Declarația mea nu a fost în măsură să-l disculpe și a ispășit o vină de care nu era vinovat. Colonelul Burducea nu avea sânge albastru în vine, nu avea o familie vestită care să-l apere de dezonoare așa cum se întâmpla în alte cazuri. Nimeni nu l-a putut apăra sau n-a vrut să-l apere, iar vocea celor mulți care l-au iubit pentru calitățile lui de om de omenie
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ea, a cărei carne albă s-a aprins acum ca o torță. Nu am putut observa când i-au sfâșiat veșmântul, cu toții se aruncă spre ea s-o sfâșie: e o scenă mută, dar de o mare intensitate, precum În vestitele imagini ale lui Botticelli, delitti d’amore. Ea stă spășită, renunțând la orice Împotrivire, când ogarii Însetați de sânge ai seniorului castelului sar s-o devore (nu sar, au și sărit deja, căci, iată, pe pulpa ei, se vede o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
surpriză bătrânului Iuga, care fu într-adevăr mulțumit. Porunci să-i ospăteze bine pe toți, iar pe Dragoș îl felicită și-l opri la masă. Firește, cina se prelungi până spre miezul nopții, stropită cu vinuri variate, animată de muzica vestitului Fănică de la Pitești și de inevitabilul toast al prefectului, pe care bătrânul colonel pensionar Ștefănescu se simți dator să-l completeze cu complimente galante la adresa Nadinei și a celorlalte cucoane prezente... Pe urmă Nadina ceru să danseze și dansul se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fapt, nici n-ar fi trebuit să se încurce cu Dumescu înainte de a se descurca cu Nadina, căci acolo e hopul cel mare. Banii îi va găsi dânsul în toată România, numai să aibă ce să facă cu ei. Nadina, vestită dinainte, îl aștepta. Era o nimfă. Îl primi cu drăgălășia-i obișnuită, parcă nimic nu s-ar fi întîmplat de când s-au despărțit în Amara, cu o lună în urmă. ― Te-aș opri la masă, papa, dar nu știu dacă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
emirul Nogai și prințul Tola Buga au organizat o mare invazie în Europa centrală, cea mai însemnată acțiune militară mongolă după 1241. Faptul că în fruntea campaniei din 1285 se afla Tola Buga, nepotul hanului Mongke, și Noga, cel mai vestit general mongol, denotă că însăși conducerea Hoardei era implicată în expediție. Declanșarea expediției se încadra într-un plan mai amplu de acțiuni militare ce vizau Ungaria, Polonia și sudul Dunării. Mongolii au fost însoțiți în această campanie de cumani și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a fabricii lui Kogălniceanu a avut-o germanul Bühl, care a fost urmat în acel post de danezul Jülich, despre care G. Apostoleanu spunea că ar fi „dirijat una din cele mai celebre fabrici din Copenhaga”. Șeful vopsitoriei era Ahnesarge, „vestit chimist ce au aflat așa numitul bumbac de in (britisch cotton, flax cotton) de care probe au figurat la expoziția de la Londra”. Administratorul fabricii era Max Salvive, angajat la 30 decembrie 1853. După cum am mai amintit, fabrica de hârtie a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
țara sa (mai precis, spre Brăila), însoțite de Toma Cantacuzino. Or, domnitorul nu putea vedea în Toma Cantacuzino decât ceea ce a văzut în el logofătul cronicar Radu Greceanu: un „hain” ce visa la tronul Munteniei și care „au tras” la „vestitul viclean” Dimitrie Cantemir, „cu care și mai înainte vreme înțelegere avusese”. Pentru domnitor, cele „câteva trupe” însoțite de Toma Cantacuzino nu erau „afacerea noastră”. Și, totuși, el se arăta gata să servească cauza potrivit instrucțiunilor ce le-ar fi primit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
intactă sonoritatea profetică : "Scriitori și voi, critici/ Ce cu pana munciți/ Vegheați, căci o altă/ Șansă n-o să primiți/ Roata încă se-nvârte/ Prea curând nu vorbiți/ Căci nu se știe ce nume răsare/ Obscurii de ieri sunt azi cei vestiți/ Căci vremurile sunt în schimbare". Domnul cu Tamburină, probabil cea mai cunoscută creație a lui Dylan, este și unul dintre cele mai intens "poetice" texte scrise de acesta, a cărui complexitate transpare clar și în varianta românească: "Lasă-mă să
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
să spargă încercuirea printrun atac declanșat prin surprindere, împotriva trupelor ruse. Dar, prin lupta de la Opanez, românii luând 7000 de prizonieri turci i-au spulberat orice speranță. Intrând apoi în Plevna armata română impunea definitiv victoria luându-l prizonier pe vestitul general turc. Căderea Plevnei a permis acțiunea ofensivă nestingherită a armatei ruse în direcția Sofia-Adrianopol. Unitățile române continuau și ele lupta pe frontul dunărean împotriva cetăților întărite din vestul Bulgariei, printre care Vidin și Belogradicik. Începea și aici un asediu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
am ajuns, se pare, omul care va scrie un jurnal... despre jurnalul lui Candid Stoica. Dar, cum știm, cărțile din cărți se fac!... Nu știu de ce scriu așa de mult despre jurnalul lui Candid! Am scris mai mult decît despre vestitul jurnal al lui Sebastian! Dar nu e prima bizarerie din viața-mi colcăindă de ciudățenii!... Și cum și eu țin jurnal, cam de 35 de ani, și cum am publicat o parte din el în șase volume, pesemne e vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
însă o analiză intrinsecă. Se pot realiza astfel monografii de familie, iar dacă introducem și arborele genealogic, ajungem la prezentarea unui „neam”. Multe romane și filme artistice au avut ca subiect descrierea vieții unor familii mai mult sau mai puțin vestite și a unor „neamuri”, așa cum este și Neamul Șoimăreștilor de M. Sadoveanu. Însă oricât de documentate istoric ar fi astfel de producții, ele nu au caracter științific și niciodată nu putem ști cu certitudine ce e adevăr și ce e
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mătuși (în paralel și în cruce), verișori, verișoare (în paralel și în cruce), rezultă 16 poziții diferite de ego (în diagramă figurează doar poziții care teoretic pot fi distinse, deci numai un frate, numai un verișor dinspre tată etc.). În vestitul Atlas Etnografic al lui George Murdock (1967), din 862 de societăți (culturi, triburi), în numai șapte cazuri se întâlnește modelul în care fiecare poziție are o denumire specială, definită. Este ceea ce se numește terminologia sudaneză. Figura 5. Terminologia sudaneză Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de cucerit”" Date empirice (experimentale și de anchetă) relevă că intervenția de opoziție a părinților în cristalizarea și sedimentarea unor prietenii și iubiri, precum și în încheierea de căsătorii are de multe ori rolul de a le consolida. Prin analogie cu vestita poveste de dragoste din Italia medievală, efectul a fost numit „Romeo și Julieta”. (O piesă de teatru americană contemporană, Fantasticii, are ca subiect acest efect. Doi tați care doreau neapărat să-și căsătorească fiica și fiul între ei le creează
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este localizată la „casele domnești” din București, unde un Ștefan Vodă benchetuiește cu „boierii sfatului, / Stâlpii Țarigradului, / Stâlpii împăratului”. Domnul dezvăluie slujitorilor planul său de a simula o vânătoare pe valea Cobiului (sau în munții Crinului), urmărind, în fapt, prinderea vestitului haiduc. Se conturează astfel conflictul social al baladei: „Că de când s-a haiducit, / Drumuri mari s-au părăsit [...] / Hasnale la Domnie n-a mai venit”. Pentru fărădelegile lui, haiducul trebuie spânzurat în „două furci ș-o cumpeoară, / Ca să-l bată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
determinat să analizeze oportunitatea adoptării unor măsuri deciene care, prin aceasta devenea prototipul principelui ce conduce Imperiul după regulile pure ale tradiției clasice. Ca și Decius a trimis la moarte mulți soldați, din legiunile staționate în Egipt; a pedepsit senatori vestiți, aristocrați și cavaleri prin confiscarea bunurilor, poruncind mai apoi să fie uciși și aceștia; a privat de bunurile lor și pe unii cezarieni, ofițeri aparținând procuratorului din Cezareea care țineau administrarea provinciei și i-a pus la munci ca prizonieri
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]