3,618 matches
-
piramidă cenușie/ Al cărei lacăt îl deschid cu o floare” - Mască). Fără să fie trecut printre „premianții generației optzeciste” (Octavian Soviany), D. și-a asigurat, prin timbrul său singular, un loc aparte în poezia actuală, ca un elegiac al malignului, vibrând tragic și captând rezonanța unui nesfârșit martiraj al ființei. SCRIERI: Intermundii, București, 1975; Reculegeri și alte poeme, București, 1981; Trandafirul și clepsidra, București, 1985; A cincea esență, Cluj-Napoca, 1989; Kaspar Hauser, Cluj-Napoca, 1991; Atotsfârșitul, Oradea, 1995; Cartea expierilor, București, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
face pe bătrânul Petre Arjoca din piesa Cetatea de foc să găsească În pofida tuturor Îndoielilor un drum nou În viață, cheamă oamenii muncii să Împodobească cu cele mai prețioase nestemate țara lor, care a devenit și casa lor. Acest ideal vibrează adânc În Chemarea Mariei Banuș. (Ă). Și, În sfârșit, recent de tot, din trunchiul aceluiași ideal a cules poetul Mihai Beniuc acele versuri puternice prin care a reușit să zugrăvească figura iubitului conducător al poporului nostru muncitor, tovarășul Gheorghiu-Dej! (Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
schimbară unul cu altul locurile - trecînd, primul, la prova și celălalt la pupa - ceea ce era foarte periculos într-un asemenea zbucium. Judecînd după lungimea saulei, ce se întindea acum pe toată partea de sus a ambarcațiunii și după felul cum vibra, mai încordată ca strunele unei harfe, ai fi putut crede că ambarcațiunea are două chile - una care despica apa, iar alta care despica aerul - și că-și croiește astfel drum prin amîndouă aceste stihii. La prova se zbuciuma necontenit o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în direcția contrară, oamenii riscau să se răstoarne în orice moment. De fapt, ei căutau doar să cîștige un avans de cîteva picioare. Și se opintiră, pînă ce izbutiră să obțină acest avans; în clipa aceea chila vasului începu să vibreze ca lovită de trăsnet: era saula întinsă, care, zgîriind fundul vasului, țîșni brusc de sub prova, plesnind ca un bici apa și împroșcînd cu atîta putere, încît stropii cădeau ca niște cioburi de sticlă în mare; după un timp se ivi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
leviatanului, aripile cozii sale se află cu mult sub nivelul spinării, ceea ce le face cu totul invizibile; dar cînd se pregătește să se scufunde în adîncuri, aripile acestea se ridică, laolaltă cu cel puțin treizeci de picioare din întregul trup, vibrînd o clipă în văzduh înainte de a se mistui în apă. Cu excepția sublimei „sărituri“ - o mișcare pe care o vom descrie altundeva - acest plonjon al aripilor cozii de balenă oferă poate cel mai frumos spectacol din întreaga natură însuflețită. Uriașa coadă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în starea sufletească a unui Isaia, vei vedea arhangheli. Cocoțat în vîrful catargului corabiei mele, în zorii unei zile, cînd răsăritul împurpura cerul și oceanul, am zărit deodată la orizont un cîrd mare de balene, îndreptîndu-se buluc spre soare și vibrînd o clipă la unison, cu aripile cozilor lor. Mi s-a părut atunci că o asemenea scenă de adorație a zeilor n-a fost privită niciodată, nici măcar în Persia, patria închinătorilor focului. Așa cum Ptolemeu Filopator a depus mărturie despre elefantul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fost scrijelite cu straniile hieroglife ale analelor arsacidiene, iar în craniul cașalotului preoții regatului întrețineau acum o flacără aromatică, astfel încît misteriosul cap își azvîrlea din nou în tării jetul aburos, în vreme ce teribila falcă de jos, agățată de-o creangă, vibra deasupra credincioșilor, aidoma sabiei atîrnate de-un fir de păr, care-l înspăimînta atîta pe Damocle. Era o priveliște admirabilă. Pădurea era verde ca mușchiul din Icy Glen; copacii falnici și semeți miroseau a sevă, iar pămîntul roditor de sub el
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acoperită de scoarță și o potrivi în căușul fierului. După aceea, oamenii desfășurară un colac de saulă, din care bucată lungă de cîțiva stînjeni fu înfășurată pe cabestan și întinsă la maximum. Punîndu-și piciorul pe saula întinsă, pînă ce aceasta vibră ca o strună de harfă, Ahab se aplecă peste ea și, văzînd că nici o fibră nu se rupsese, exclamă: Ă Strașnic! Și acum, legăturile! Oamenii desfăcură șuvițele de la un capăt al saulei, le întinseră și le împletiră pe fiecare în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o plajă întinsă. Ahab și toți oamenii lui, afară de Fedallah, păreau că dorm; acesta, ghemuit la prova, pîndea rechinii ce se roteau ca niște fantome în jurul cașalotului mort, izbind cu cozile lor scîndurile ușoare, de cedru, ale ambarcațiunii. în văzduh vibra un zgomot asemănător gemetelor scoase de strigoii locuitorilor din Gomora, peste care s-a abătut ploaia de pucioasă și foc. Trezindu-se brusc din somn, Ahab îl văzu în fața lui pe Fedallah; așezați față în față și învăluiți în beznă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ceru să i se aducă niște ață de in; merse apoi spre habitaclu, scoase cele două ace deviate și prinse orizontal acul de cusut vele, deasupra uneia dintre rozele compasului. La început, acul se răsuci de jur împrejurul rozei, cu ambele capete vibrînd puternic, dar în cele din urmă rămase nemișcat pe locul lui; atunci Ahab, care aștepta cu atenția încordată rezultatul, se depărtă de habitaclu și exclamă, cu brațul întins spre el: Ă Priviți voi înșivă și spuneți dacă Ahab nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
balenei, cît aceasta mai era încă sub apă. Dar, ca și cum ar fi mirosit stratagema lui Ahab, Moby Dick își schimbă fulgerător poziția, vîrîndu-și capul pieziș sub ambarcațiune, printr-o mișcare ce-i vădea inteligența perfidă. Toate scîndurile și crivacele ambarcațiunii vibrară o clipă, în timp ce balena, culcată pieziș pe spate, aidoma unui rechin care mușcă, îi apuca încet și sigur prova între fălcile-i desfăcute, falca de jos, îngustă și lungă, descriind un cerc în văzduh. Unul din colții monstrului se agăță
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu totul altceva, după cum avea să se vădească în curînd. Căci abia se urcase Ahab la postul lui de observație și abia îi fixaseră oamenii parîma pe cavila de pe punte, că bătrînul dădu tonul pentru orchestra lui, făcînd aerul să vibreze ca la descărcarea unei salve de puști. Chiotele triumfătoare scoase de treizeci de piepturi vînjoase răsunară în clipa cînd Moby Dick se arătă la mai puțin de o milă în fața corabiei, adică mult mai aproape de ea decît fusese jetul acela
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
culturii antice, au putut nu numai să păstreze moștenirea, dar să o și mărească. Și au pierdut amândouă părțile: și cultura europeană, și poporul român. A pierdut și cultura europeană, căci o coardă, care ar fi fost sonoră, n-a vibrat. Dar dacă poporul român n-a luat parte direct la formarea civilizației europene, a luat parte însemnată indirect. El a fost una din stâncile de care s-au izbit aici, în Răsărit, pierzîndu-și energia, popoarele barbare care, dacă ar fi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de orientalismul vieții, în care el, parizianul fin, era silit să trăiască - "parizianismul". Alecsandri apoi a trăit în vremea Regulamentului, când țara era într-o stare de adâncă umilire 2 - naționalismul. Și Alecsandri a fost și un om care a vibrat, măcar cât de puțin, de mizeriile mulțimii - idealismul. Așadar, din interes de clasă și personal, din "parizianism", din naționalism și din idealism rezultă tendința sa patruzecioptistă. Dar același Alecsandri a fost o fire conservatoare, un patriarhalist - am arătat suspinul său
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
este simbolul credinței, al evlaviei și al iubirii față de Dumnezeu, dar și un îndemn la iubirea semenilor. Pentru ca această laudă să fie auzită de Dumnezeu și răsplătită așa cum se cuvine, trebuie ca ea să pornească dintr-o inimă curată, vibrând continu la ideile sfinte pe care le conțin textele cântate, așa cum recomanda marele misionar Niceta: „Preiubiților, lăsând la o parte vorbele de prisos, să cântăm cu simțul ascuțit și cu mintea trează, ca să nu displăcem lui Dumnezeu. Căci Psalmul ne
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
construcția lui, ca: eșafodajul nu a suportat greutatea betonului turnat, iar la decofrare grinda prezenta o săgeată în jos a întregului masiv de beton, cofragul nu a fost bine executat, el cedând, grinzile prezentând umflături laterale - betonul nu s-a vibrat regulamentar, la decofrare prezentând goluri și armătura neacoperită cu beton, etrierii, care în grinzile Matarov au sarcini de rezistență, au fost tăiați la partea superioară pentru a ușura turnarea betonului, slăbind astfel rezistența lor; -aspectele negative constatate la T.C.M.M., unde
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
prietenii noștri. Teatrul asta este. Umanitate. Teatrul este și ceea ce nu se vede pe scenă. Este taina întîlnirilor, nebunia repetițiilor, chimia corpurilor, căutarea, aventura, iubirea. Teatrul este cea mai minunată poveste cu oameni, despre oameni. Este clipa în care sufletele vibrează altfel. Dacă aș transforma cuvintele lui Alexa despre teatru în kilometri, mă intreb de cîte ori aș ocoli pămîntul. Pe uscat, pe apă, prin furtuni, prin liniștea din noi, călătorii. Întotdeauna îl las pe Alexa să fie Călăuza mea. Așa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
că aerul se învolbura în preajma lui. Am simțit această învolburare, această vibrație cu deosebită acuitate. Da, Visarion iradia o energie contaminantă de îndată ce era vorba de teatru. Se manifesta în el un neastâmpăr greu de temperat, dar întotdeauna armonios. Echilibrat, deși vibrând continuu. Era ca și cum Visarion ar fi avut un fel de motoraș feeric în interiorul lui un motoraș care se declanșa la cea mai mică atingere cu sfera teatrului, a scenei. Alexa Visarion mi-a îngăduit să particip la câteva din repetițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Visarion ne spune tuturor, la repetiții, că spectacolul după ce distrează, amuză, strigă sau atinge, dispare, în vreme ce universul spectacolului se adresează, prin subtilitate și finețe universului interior al omului din sală, iar acesta, indiferent de condiția sa, este un instrument care vibrează nu la melodii fixe, ci la acorduri și la stări de spirit. Se caută deci privirea care pătrunde, gestul care curge din durere și bucurie, gândul care determină tăcerea sau râsul sau plânsul, alternanța tuturor în funcție de mișcările sufletului. Se caută
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Noaptea Bufonilor rai și alinare, isbăvire și putere. Actorul află secretul Sufleorului, Sufleorul îi este partener de ultim drum Actorului. De-aici viața se reia, fricile stau în loc, amintirile revin și jocul se mai joacă o dată. Teatrul gol începe să vibreze sub tălpile personajelor lui Shakespeare prin care și unul și altul dau glas celor mai adânci întrebari pe care omenirea le-a formulat, fără a le fi onorat cu vreun răspuns vreodată. Ivan cel Groaznic, Richard al II-lea, Richard
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Chișinău, rupt de Țară. La Alexa Visarion era de asemenea o atmosferă de visare, dar și de luciditate o amprentă camilpetresciană asupra unui text arhicunoscut. Așa se plămădește o cultură din aceste influențe, suprapuneri, din aceste reînnoiri ale teatrului, care vibrează și consonează cu ziua de azi fără ambalaj și publicitate, doar esență. Sunt convins că Mihail Sebastian ar fi aplaudat spectacolele noastre. La urma urmei, toate căutările unui regizor, tot zbuciumul lui se rezumă la un singur lucru: "spectacol viu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
facă în filmele sale. [...] cineastul a adus acel gînd creator; [...] acest gînd l-a ajutat să pună în imagine într-un chip original, [...] îmbogățindu-i sensurile, prelungindu-i și amplificîndu-i sugestiile, descoperind idei încă nedescoperite și făcînd opera inițială să vibreze într-un chip nou, să producă reverberații emoționante, grave, dure, triste, dureroase. Ajungem, cu acestea, la raportul dintre viziune și realizare, dintre gînd și expresie și iarăși găsim (în interviul citat) cîteva idei demne de reținut (și nu numai pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dorință a epurării formelor a pus în valoare profunzimea discursului filozofic, sarcasmul satirei sociale. Zugrăvită în culori grotești, până la anularea unei precise determinări temporale, fresca micului oraș de provincie năclăit în rutină, este memorabilă în cruzimea ei. Aripa realismului magic vibrează din nou pe deasupra imaginilor. Sugestia morții iminente se naște dintr-un fâlfâit de aripă de porumbel, într-un vis cu ochii deschiși. Sub aceeași conjuncție simbolică s-a plasat Năpasta. De astă dată, pariul regizoral a vizat translarea în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pentru că imprudența aceasta se răzbună și se întoarce împotriva voastră." Actorii mi-au răspuns: "Vorbești ca o piază rea." Piaza rea eu eram! După ce Trigorin e scos din scenă, un bărbat cu chip de profet rus apare, aerul din jur vibrează, dar uite că tocmai el întrerupe acest transport misterios dinspre scena deja prea vie. Cere îngăduință pentru incident cu impetuozitatea unui actor de rasă, Alexa Visarion, regizorul spectacolului. Lumina murdară din sală se revarsă peste scenă și publicul se desprinde
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în vârstă. Probabil că și opțiunea lui pentru un tânăr ca mine, s-a datorat aceluiași principiu. Nominalizarea la premiul Gopo pentru cea mai bună imagine de film se datorează, în foarte mare măsură, lui Alexa. Dându-și seama că vibrez la aceleași emoții, mi-a dat mână liberă, de cele mai multe ori, în alegerea ancadraturilor/încadraturilor, a punctelor de stație, a direcțiilor de filmare. (Pătru Păunescu) Regizorul Alexa Visarion, venit către film dinspre teatru (asemeni unor regizori ca Liviu Ciulei, Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]