3,708 matches
-
există un supermarket pentru deservirea populației (LIDL). Așa cum în unele localități se găsesc filiale ale unor concerne industriale din Europa și în Oravița a luat naștere o filială a concernului Autoliv care se ocupă de sistemele de siguranță a pasagerilor (volane, centuri de siguranță). Clădirea Teatrului din Oravița a fost construită în stil baroc vienez în anii 1816-1817. Calea ferată Oravița - Baziaș a fost prima cale ferată construită pe cuprinsul României, dată în funcțiune la 20 august 1854. În prezent linia
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
100 de kilometri cu doar jumătate de litru de combustibil. Modelul următor, Șoleta I.C. 200, a fost o îmbunătățire a modelului anterior și ajungea la viteză de 67 km/h. Prin anii 1970, a proiectat și o mașină nepoluanta, fără volan și fără pedalier, comenzile făcându-se de la un buton așezat pe carcasa fotoliului. Din această serie, modelul SARMIS EM 4K, cu o greutate proprie de 140 kg și greutatea acumulatorilor de 180 kg, atingea pe drum drept o viteză de
Justin Capră () [Corola-website/Science/305011_a_306340]
-
câte una. Participarea la cursă, în echipajul lui Bibescu și o femeie Marta Bibescu, prima conducătoare auto brevetată din România . Printre ceilalți cutezători care au făcut parte din echipajele mașinilor concurente se mai aflau: Jean Cămărășescu, un viitor campion al volanului și George Simion, țăran din Buzău, bun mecanic auto, profesorul de mai târziu al primei școli de șoferi din București. A fost ”o năprasnică întrecere”, cum au denumit-o ziarele timpului. La data aceea numărul de automobile din țara noastră
Automobilism în România () [Corola-website/Science/304908_a_306237]
-
era plasat sus pentru facilitarea virajelor, iar aripa superioară era deformabila elastic la capete pentru efectuarea de manevre laterale. Controlul direcției pe verticală și orizontală era dat de ampenajul în formă crucii Sf. Andrei, ce era comandat de două roți/volane manevrate din cabină pilotului. Controlul era realizat prin intermediul a doua volane diferențiale care mișcate simultan controlau direcția sus-jos, iar acționate diferențial acționau direcția stânga-dreapta. Propulsorul a fost denumit de Henri Coandă la vremea aceea "turbopropulsor", era un motoreactor cu suflanta
Coandă-1910 () [Corola-website/Science/305510_a_306839]
-
elastic la capete pentru efectuarea de manevre laterale. Controlul direcției pe verticală și orizontală era dat de ampenajul în formă crucii Sf. Andrei, ce era comandat de două roți/volane manevrate din cabină pilotului. Controlul era realizat prin intermediul a doua volane diferențiale care mișcate simultan controlau direcția sus-jos, iar acționate diferențial acționau direcția stânga-dreapta. Propulsorul a fost denumit de Henri Coandă la vremea aceea "turbopropulsor", era un motoreactor cu suflanta centrifuga conform terminologiei actuale. Motorul era unul termic cu piston, tip
Coandă-1910 () [Corola-website/Science/305510_a_306839]
-
implicat într-un accident de circulație, după care a plecat de la locul accidentului și s-a prezentat la sediul Poliției abia după aproape 30 de ore, fapt pentru care a ramas fără permis de conducere. Ludovic Orban a pierdut controlul volanului și a intrat cu mașina într-un autoturism care se afla pe marginea drumului. Martori oculari au declarat că în accident ar fi fost acroșata și o femeie care se afla pe trotuar, iar Orban ar fi plecat apoi cu
Ludovic Orban () [Corola-website/Science/305854_a_307183]
-
Servodirecțiea Destinațit și parțile componente a servodirecției La unele autocamioane și autobuze de mare capacitate și unele autoturisme de calsă superiaoară, se utilizează mecanisme de comandă a directiei prevăzute cu servomecanisme hidraulice. Servomecanismele de direcție reduce forța necesară pentru manevrarea volanului, contribuind asfel la usurare conducerii automobilului și la amortizarea oscilațiile mecanismului de directie. În funcție de modul de realizare a servomecanismului, se deosebesc două tipuri de servodirecție. La primul tip, servomecanismul este realizat separat de mecanismul de acționare a direcției, el acționând
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
asupra organelor transmisiei direcției. Cel de-al doilea tip de servodirectie are servomecanismul într-un corp comun cu mecanismul de acționare a direcției. Servodirecția ZF 8065, se compune din caseta de direcție propriu-zisă, pompă de înaltă presiune, rezervorul de ulei, volanul cu axul și conductele de legatura. Caseta de direcție propriu zisă este compusă din carcasă, prevăzută la interior cu un cilindru în care se deplasează pistonul, ce transformă mișcarea de rotație a axului volanului într-o mișcare de translație și
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
de înaltă presiune, rezervorul de ulei, volanul cu axul și conductele de legatura. Caseta de direcție propriu zisă este compusă din carcasă, prevăzută la interior cu un cilindru în care se deplasează pistonul, ce transformă mișcarea de rotație a axului volanului într-o mișcare de translație și o transmite sectorului dințat, pe al cărui ax este montat levierul de direcție. Pentru aceasta pistonul este prevăzut la parte exterioară cu o dantură prin care angrenează sectorul dințat, iar la partea interioară cu
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
celor două supape. Supapele sunt de tip piston-sertăraș, cea de sus permițând trimiterea uleiului în spațiul dintre casetă de direcție și partea din dreapta pistonului, iar cea de jos trimiterea. Ea are rolul de a tramsmite momentul de răsucire de la axul volanului la șurubul conducător, precum și de a readuce în poziție neutră supapele-sertăraș, atunci când conducătorul automobilului nu mai acționează asupra volanului. Principiul de funcționare a servodirecției La deplasarea automobilului în linie dreaptă supapele-sertăraș se găsesc în poziție neutră, iar centrele găurilor lor
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
direcție și partea din dreapta pistonului, iar cea de jos trimiterea. Ea are rolul de a tramsmite momentul de răsucire de la axul volanului la șurubul conducător, precum și de a readuce în poziție neutră supapele-sertăraș, atunci când conducătorul automobilului nu mai acționează asupra volanului. Principiul de funcționare a servodirecției La deplasarea automobilului în linie dreaptă supapele-sertăraș se găsesc în poziție neutră, iar centrele găurilor lor radiale de antrenare sunt în linie cu centru găurii centrale a blocului portsupape. În această situație, sunt deschise atât
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
cu sectorul dințat se face în poziție mijlocie. Dupa umplerea spațiilor menționate uleiul debitat de pompă se întoarce în rezervorul de ulei direct din canalele de debitare, prin orificii, canalul central al blocul supapelor și conducta de refulare. La acționarea volanului pentru virarea la dreapta cepurile arborelui de antrenare deplasează supapa superioară spre dreapta mărind secțiunea de trecere a orificiilor de debitare și de refulare: în același timp deplasează spre stânga supapa inferioară, închizând atât orificiile de debitare, cât și orificiul
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
automobilui la dreapta. În timpul depalsării pistonului, uleiul aflat în partea stângă a acestuia este refulat către rezervorul de ulei prin conductă, orificiul de refulare, canalul central al blocului supapelor și conductă. Întreținerea servodirecției Întreținerea sistemului de direcție în: măsurarea jocului volanului, verificarea jocului din articulații, regalrea mecanismului de acționare, verificarea și reglarea unghiurilor de poziție ale roților de direcție și pivoților, strîngerea șuruburilor de fixare a casetei de direcție strîngerea articulațiilor sferice și ungerea conform schemei de ungere. Verificare jocului de
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
verificarea jocului din articulații, regalrea mecanismului de acționare, verificarea și reglarea unghiurilor de poziție ale roților de direcție și pivoților, strîngerea șuruburilor de fixare a casetei de direcție strîngerea articulațiilor sferice și ungerea conform schemei de ungere. Verificare jocului de volan se face în modul următor: -se adduce automobilul pentru poziția de mers în linie dreaptă; -se rotește volanul spre dreapta și apoi spre sînga pînă la pozițiile maxime în care acesta se manevrează ușor fără să rotească roțile. Jocul la
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
și pivoților, strîngerea șuruburilor de fixare a casetei de direcție strîngerea articulațiilor sferice și ungerea conform schemei de ungere. Verificare jocului de volan se face în modul următor: -se adduce automobilul pentru poziția de mers în linie dreaptă; -se rotește volanul spre dreapta și apoi spre sînga pînă la pozițiile maxime în care acesta se manevrează ușor fără să rotească roțile. Jocul la volan nu trebuie să depașească 15o, deoarece în această situație manevrarea direcției devine nesigură. Cauzele jocului mare la
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
se face în modul următor: -se adduce automobilul pentru poziția de mers în linie dreaptă; -se rotește volanul spre dreapta și apoi spre sînga pînă la pozițiile maxime în care acesta se manevrează ușor fără să rotească roțile. Jocul la volan nu trebuie să depașească 15o, deoarece în această situație manevrarea direcției devine nesigură. Cauzele jocului mare la volan pot fi uzura articulațiilor mecanismului de direcție sau a pieselor mecanismului de comandă. Reglarea mecanismului de acționare a direcției. Modul de reglare
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
spre dreapta și apoi spre sînga pînă la pozițiile maxime în care acesta se manevrează ușor fără să rotească roțile. Jocul la volan nu trebuie să depașească 15o, deoarece în această situație manevrarea direcției devine nesigură. Cauzele jocului mare la volan pot fi uzura articulațiilor mecanismului de direcție sau a pieselor mecanismului de comandă. Reglarea mecanismului de acționare a direcției. Modul de reglare al mecanismului de acționare a direcției diferă în funcție de tipul constructive al acestuia. În toate cazurile însă operația de
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
acționare a direcției diferă în funcție de tipul constructive al acestuia. În toate cazurile însă operația de reglare se va executa numai după înlăturarea jocurilor din articulațiile mecanismului. Reglarea mecanismelro de acționare cu melc globoidal și rolă comportă reglarea jocului axial al volanului (melcului) și a jocullui din angrenaj. Înainte de reglare se decuplează levierul de direcție de bară de direcție. Reglarea jocului axial al melcului se face prin demontarea a una sau două garnituri, după care capacul se montează la loc. Reglarea jocului
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
jocului axial al melcului se face prin demontarea a una sau două garnituri, după care capacul se montează la loc. Reglarea jocului angrenajului rolei cu șurub-melc se efectuează cu ajutorul șurubului, prin deplasarea axială a rolei cu axul, reducând jocul la volan. Controlul geometriei roților de direcție. Aparetele de măsurat și control al geometriei roților de direcție pot fi mecanice sau optice. Aparatele mecanice sunt relative simple și mai ieftine decât cele optice, avân însă o precizie mai redusă. Fiecare aparat are
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
ung cu unsoare consistentă tip U, introdusă sub presiune prin gresoarele cu care sunt prevăzute. Periodicitatea de ungere variază între 1000 și 2000 km parcuși. Defectele în exploatare a servodirecției Defecțiunile sistemului de direcție se pot manifesta sub forma: -manevrarea volanului necesită un efort mare: -roțile de direcție oscilează la viteze reduse: -roțile de direcție oscilează la viteze mari: -direcția trage într-o parte: -direcția transmite volanului șocurile de la roți: -zgomote anormale ale direcțiri. "Manevrarea volanului necesita un efort mare." Defectul
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
în exploatare a servodirecției Defecțiunile sistemului de direcție se pot manifesta sub forma: -manevrarea volanului necesită un efort mare: -roțile de direcție oscilează la viteze reduse: -roțile de direcție oscilează la viteze mari: -direcția trage într-o parte: -direcția transmite volanului șocurile de la roți: -zgomote anormale ale direcțiri. "Manevrarea volanului necesita un efort mare." Defectul se datorește următoarelor cauze: frecărilor mari în articulații: frecărilor anormale în caseta de direcție și la pivoțul fuzetelor: deformării axului volanului precum și unor defecțiuni ale pneurilor
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
pot manifesta sub forma: -manevrarea volanului necesită un efort mare: -roțile de direcție oscilează la viteze reduse: -roțile de direcție oscilează la viteze mari: -direcția trage într-o parte: -direcția transmite volanului șocurile de la roți: -zgomote anormale ale direcțiri. "Manevrarea volanului necesita un efort mare." Defectul se datorește următoarelor cauze: frecărilor mari în articulații: frecărilor anormale în caseta de direcție și la pivoțul fuzetelor: deformării axului volanului precum și unor defecțiuni ale pneurilor. Frecările mari în articulații se produc ca urmare a
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
într-o parte: -direcția transmite volanului șocurile de la roți: -zgomote anormale ale direcțiri. "Manevrarea volanului necesita un efort mare." Defectul se datorește următoarelor cauze: frecărilor mari în articulații: frecărilor anormale în caseta de direcție și la pivoțul fuzetelor: deformării axului volanului precum și unor defecțiuni ale pneurilor. Frecările mari în articulații se produc ca urmare a unui montaj sau reglaj incorect, a gresajului nesatisfăcător sau a pătrunderii prafului între elementele articulației. Defecțiunile se remediază în atelierul de reparații, prin demontarea organelor respective
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
remedia decât la atelier. Frecările anormale la pivoții fuzetelor se datorează gresajului nesatisfăcător, jocului insuficient dintre pivoți și rulmenți sau bucșe, gripării pivoților. Remedierea constă în curățarea și gresarea pivoților, organele deteriorate seschimbă la atelier. Defecțiunile pneurilor care îngreunează manevrarea volanului pot fi : -presiunea insuficientă sau inegală ; -uzura neuniformă sau de dimensiuni diferite . "-Roțile de direcție oscilează la viteze reduse. Oscilația roților de direcție, la viteze mai mici de 60 km/h , se datorează cazului :" -Presiunea incorectă în pneuri ; -Pneuri de
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]
-
-Cadrul este deformat ; -Unul din arcurile suspensiei din față are ochiul foii principale rupt . Pe parcurs se corectează presiunea în pneuri și se reglează frânele. Restul defecțiunilor se remediază la atelier. "Șocurile provenite din interacțiunea roților cu drumul se transmit volanului. Fenomenul apare în special pe drum, la deplasarea pe drumuri cu denivelări datorită :" -Presiunea prea mare în pneuri ; -Dezechilibrării roților ; -Amortizoarelor defecte ; -Uzări sau reglării incorecte a organelor sistemului de direcție. -Zgomote anormale ale organelor sistemului de direcție. Cauzele ce
Servomecanism hidraulic () [Corola-website/Science/313045_a_314374]