3,801 matches
-
aproape Îngenuncheată de oboseală, el Îmi Întindea mâna, spunându-mi: „Vă rog să urcați, doamnă“. M-am Înscris și la cursuri prenatale, dar nu am prins niciodată Începutul, de la ora 19.30. Am sfârșit prin a mă duce Într-un weekend de maternitate, În Stoke Newington, organizat de Beth: biscuiți de ovăz, sunetele balenelor, un pelvis făcut dintr-un umeraș și un bebeluș dintr-o minge de tenis băgată Într-un ciorap. Beth ne-a poftit pe toate să purtăm o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mamă și-ar fi dat seama de Înșelăciune. Încă o mai alăptam - În pauza de prânz luam taxiul până acasă ca s-o hrănesc. Dar cinci zile mai târziu, mi-au spus că trebuie să mă duc la Milano. În weekendul acela, am Încercat s-o conving pe Emily să accepte biberonul. Am amenințat și am rugat și În final am plătit o femeie de la Fulham cu o sută de lire ca să vină și s-o Înțarce pe fiica mea. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
cu barurile. Pregătirea avea loc În camera domnului Dowling de lângă bibliotecă, lângă radiatorul electric. Îmi plăcea atât de mult să fiu cu el acolo, citind și ascultând păcănitul rezistențelor. Am făcut chartiștii Într-o zi, Primul Război Mondial Într-un weekend. „Nu vei ști totul, dar cred că putem da impresia că știi baza“, mi-a spus profesorul meu. Dar eu aveam faimoasa memorie Reddy: Anglia sub dinastia Tudorilor și a Stuarților, Imperiul Otoman, vrăjitoria. Știam pe dinafară datele bătăliilor la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
miraculoase (faptul că e În stare să gătească o mâncare simplă, faptul că e dispus să petreacă timp cu copiii) erau un fel de a arăta cu degetul viciile mele În respectivele domenii (faptul că ma bazez pe mâncăruri semipreparate, weekendurile de lucru la Milano). Acum, stând În casa mamei mele, Înțeleg ce Înseamnă laudele ei, de fapt: adevărul despre o persoană care are darul mamei de a-i pune pe ceilalți Înaintea lui. Am luat ceaiul În această cameră prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
a văzut cum Îi erau luați o parte din cei mai mari clienți, dar a lăsat de la ea. Va veni timpul pentru ripostă, și-a zis ea, când Ruby și Felix vor fi mai mari. Eu și Deb plănuim un weekend Împreună la un salon de frumusețe. Până acum nu l-am contramandat decât de patru ori. Winston și-a continuat studiile de filozofie la University of East London, iar dizertația sa, pe etică, având subiectul: „Cum știm ce e bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
pare rău. Întotdeauna mi-a plăcut de ea. Avea o gîndire intelectuală destul de neobișnuită. Odată mi-a pus o mulțime de Întrebări ciudate despre pornografie. Fără vreo legătură cu tine. — S-a apucat de planorism vara trecută, și-a petrecut weekendurile planînd peste South Downs. Cred că a fost un semn că voia să mă părăsească. Acum participă cu prietenele ei la competiții de zbor În Australia și New Mexico. Mi-o imaginez acolo sus, singură În liniștea aia. — O să cunoști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Stătea tremurând pe aeroportul mai liber ca în alte zile și aștepta. În sfârșit, îl recunoscu. Avusese noroc că fusese vorba de o mică încurcătură, nimic mai mult. Se spărsese ceva? Parcă nu. Avea lucruri puține, ca și cum apăruse pentru un weekend. Nimeni n-ar fi crezut că aterizase ca să rămână. Era singur și nu văzuse acele locuri decât în poze. Oricum nu se potriveau. Aeroportul părea sărac, în ciuda ghirlandelor și a becurilor multicolore. Era după Crăciun, cu doar două zile înainte de
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
gata pentru spălat. — Asta-i bună! se supără grasul. Acum, că băiatul și fata au mai crescut, mi-a rămas Omar să se poarte ca un sugar! Unde a dispărut omul ăsta? Copiii l-au căutat pretutindeni, iar vilegiaturiștii de weekend, care încercau să găsească ieșirea din labirint, au spus că nu l-au văzut nicăieri. La amiază a plouat și a fost vijelie, iar Veterinara și-a dus calul la adăpost, apoi l-a așteptat pe Omar în bucătăria de
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
remarcai eu. —A, da Bez rânji. — Întotdeauna se găsește câte ceva, nu? *** Când am ajuns, petrecerea era deja în toi. Până la urmă, s-a dovedit că, de fapt, casa lui Matthew era casa părinților lui. Se pară că aceștia își petreceau weekendul la Wiltshire și era spre binele lor să rămână acolo definitiv, ca să-i lase pe actorii din Visul unei nopți de vară, personalul teatrului și alți gură cască să năpădească, la modul propriu, luxoasa lor locuință din Chiswick. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
la muncă pentru a se ocupa de copii. Din acel moment, el trebuia să plătească chiar dacă ea continua să muncească, existând totuși un puternic stimul pentru ca ea să rămână acasă. Copiii vor locui în casa lor împreună cu mama, cu excepția unui weekend din două sau a oricărui alt moment când copiii și tatăl doreau să se vadă. Regula era că nu existau reguli bătute în cuie. Înainte să plece, au îmbrățișat-o pe Maggie și, spre surpriza lor și a ei, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
elemente care să-l distragă - fără telefoane, e-mailuri, fără zgomotoasele radiouri sau sforăitoarele televizoare -, astfel încât să se poată îngropa în muncă. Dacă s-ar fi concentrat puternic, ar fi putut să se izoleze total de modernitate. Asta făcuse tot weekendul. Și ar fi continuat s-o facă întreaga săptămână dacă nu ar fi intervenit întâlnirea asta nenorocită. Șeful Departamentului de Antichități era un ignorant. Fără nici o pregătire în domeniul arheologiei, nu era mai mult decât un pion politic. Purta barbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
tipa“. —Te referi la mediere? — Da. Era pe punctul să-i spună adevărul, să-i destăinuie că trecuse ceva vreme de când fusese implicată în negocieri internaționale, că ultima dispută pe care o moderase fusese cea în privința dreptului de vizitare în weekend a lui Nat, Louis și Ruby George din Chevy Chase, Maryland. Dar nu pomeni nimic despre asta. Cred că mi se trage de acasă. Nu-mi spune. Tatăl și mama ta se certau tot timpul, iar tu ai devenit conciliatoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Nu trebuie să rupi niciodată vraja. — Chiar nu e foarte complicat. Voia să răsufle ușurată: avea să vorbească. Dar figura îi rămase înghețată. — Ne trebuie un acord de pace aici, Maggie. Și eram, naiba să-l ia, destul de aproape. Apoi, weekendul trecut, auzim că circulă pe-aici o tăbliță, care s-ar putea să fie ultimul testament al lui Avraam... —De unde? —De unde ce? — De unde ai auzit? —De la tatăl prietenului tău. Guttman. L-a sunat pe Baruch Kishon, ziaristul evreu, și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ea voia ceva de la el la fel de mult pe cât voia el ceva de la ea. Ea se afla într-o poziție dezavantajoasă. Dacă ar fi fost vorba despre negocierea unei granițe sau a unei ape sau chiar despre dreptul de vizitare în weekend și proprietatea casei din Hampton, ar fi știut cum să mascheze situația, cum să-și ascundă necesitatea. Dar până și cel mai priceput negociator devine incapabil când trebuie să negocieze pentru el. Colegii lui Maggie spuneau adesea povestea unui mediator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
eliberarea sa. Nu mai trebuia decât, și-a dat el seama, ca un politician israelian de marcă să participe și ar fi avut un canal de rezervă. Nu mai era nevoie de zboruri în toiul nopții la Oslo sau de weekenduri clandestine prin cabane forestiere scandinave. Dialogul putea avea loc în plină zi, având posibilitatea de a nega totul. Dacă cineva ar fi întrebat ce se întâmplă, „Yaakov Yariv“ și „Khalid al-Shafi“ puteau spune că erau pur și simplu niște studenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
să vorbească despre chestiile alea cuantice și universurile paralele s-a comportat un pic ciudat, dar mereu am crezut că e doar o etapă. În orice caz, nu i-am prea acordat atenție - eram plecată la cursurile de muzică în weekenduri sau ieșeam din casă atât de mult că o mare parte a întâmplărilor dubioase avuseseră loc fără ca eu să fi observat. Numai că de la marea ieșire a trebuit să fiu în zonă mult mai mult. E o scuză bună, sinceră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
și iubitoare. A încercat să-mi explice- ceva cum că „încerca să scape din propriu-i cap“-, dar sunt sigură că de fapt era din cauza plecării lui tata. Ticălosul. L-am pus pe Ben să promită că se-ntoarce înainte de weekend, apoi l-am lăsat în pace. Am alergat jos în dormitorul mamei și-am bătut la ușă. Nu păruse că-i pasă prea mult de dispariția lui Ben, dar cred că trebuia să trec prin filmul în care mă prefăceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
mai există fete În cartierul Upper East Side care nici măcar nu se piaptănă singure. Habar n-aveam când aș fi avut timp să termin de aranjat locuința noastră, dar urma să mă gândesc eu la o soluție. Aveam la dispoziție weekend-urile și, cum Hunter nu era acasă, existau În mod clar mai puține lucruri care să-mi distragă atenția. Totuși, mi-am dat eu seama În timp ce patrulam din hol spre salon, aveam mult spațiu de Înfrumusețat. Trebuia să recunosc că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ăsta al meu. A Închiriat un avion să meargă la Madrid noaptea trecută și m-a tot bătut la cap să merg și eu și cred că pe la 3 dimineața m-am gândit că ar fi plăcut să-mi petrec weekendul aici la munte. Au niște cai splendizi și Îmi doream cu disperare să călăresc, dar acum, că sunt aici, Îmi doresc să iau prânzul cu tine. Îmi pare rău. Mă urăști? — Nu, nu fi nebună. Ce faci acolo? Păi, hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
7 seara când a dat telefon. —Bună, dragule, am spus pe un ton prevenitor atunci când i-am auzit vocea. Inima mea bătea cu milioane de bătăi pe minut. Mi-a fost cumplit de dor de tine. Unde ai fost tot weekendul? Întrebă el. — Unde am fost eu? Mă Întrebam unde ai fost tu. Te-am sunat de nu știu câte ori. Unde te-ai dus? m-am enervat eu brusc. —Aici, răspunse Hunter. Unde să fiu În altă parte? Poftim? Asta era bizar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Unde te-ai dus? m-am enervat eu brusc. —Aici, răspunse Hunter. Unde să fiu În altă parte? Poftim? Asta era bizar. —Cei de la hotel mi-au spus că ai eliberat camera, i-am replicat. —Ciudat. Am fost aici tot weekendul. Nu am putut să sun când am vrut pentru că... am tot avut treabă... Întâlniri de afaceri... și apoi, cu diferența de fus orar... —Mă Întreb de ce or fi zis că nu ești acolo, am Încercat eu să nu par că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
am spus eu și am Închis telefonul. De ce era toată lumea, inclusiv Femeiacare-avea-aventuri-doar-cu-bărbați-căsătoriți, pe cale să ia cina cu soțul meu, la Paris, când eu eram la New York? Toată tărășenia asta nu era de bun augur. Trebuia să pun la cale un weekend la Paris, curând. 7tc "7" Petrecerea de divorțtc "Petrecerea de divorț" Petrecerile lui Alixe Carter se ridică Întotdeauna la Înălțimea reputației care i-a atras porecla de Spenderella 1. Spenderella este singura tipă din New York sub treizeci și cinci de ani care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Paris, am corectat-o eu. Este la Paris. —Ei bine, noi l-am văzut la Londra. Ooops. Despre ce vorbea Pheobe acolo? Hunter era la Londra? Acum două săptămâni? Dar... mintea mea goni Înapoi În timp. Era acela... era acela weekendul În care nu putusem să dau de Hunter? Mi s-a tăiat respirația. Am Încercat să scotocesc În calendarul meu mental, să pun cap la cap datele... era aproape exact cu două săptămâni În urmă, nu-i așa, când un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de Hunter... deși, cine știe ce puteau să facă două sau poate trei deja, păhărele cu votcă, atunci când era vorba de abilitățile mele de a contabiliza timpul și evenimentele? Era ridicol. Phoebe bătea câmpii. —A stat la hotelul lui din Paris tot weekendul, am spus eu cu fermitate. A avut Întâlniri de afaceri. —Soții absenți! Ha, ha, ha! râse Phoebe. Nici eu nu-l văd pe al meu niciodată. Este minunat așa. Simțind atmosfera tensionată, Lauren o Întrebă: — Cum merge colecția ta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
N-am mai văzut-o de ani de zile. Ce mai face? Întrebă Hunter. „Ani? Ce-ai zice de două săptămâni“, m-am gândit. Oțelindu-mi psihicul, i-am replicat: —E foarte Însărcinată. Zicea că te-a văzut cu două weekend-uri În urmă, Hunter. Am făcut o pauză, apoi am adăugat: — În călătoria ta secretă la Londra. La celălalt capăt al firului se făcu liniște. Furioasă, am deschis frigiderul și mi-am turnat un pahar de șampanie dintr-o sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]